Page 3 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 3

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6054 • MARŢI, 1 APRILIE 1975
                                                                                                                                                                  Pag. 3


                File din epopeea luptei pentru cucerirea independenţei de sfat a României




                             şi a contribuţiei ţarii noastre la victoria împotriva fascismului




                                                                                                                                              Memorii din războiul


                                                                                                                                                    antifascist
           La  9  mai  poporul  nostru  va  săr­  poporului  român  să  se  materiali­  tată  superioară  aceste  glorioase   ria  României.  Aşa  cum  se  arată
         bători  aniversarea  a  98  de  ani   zeze într-o realitate ireversibilă.  tradiţii.  Partidul  Comunist  Român   în  Programul  partidului,  prin  e-
         de  la  cucerirea  independenţei  de   Momentul  de  la  9  mal  1877   s-a  dovedit  forţa  politică  cea  mai   roismul  şi  prin  contribuţia  adusă
         stat  a  României  şi  a  30  de  ani  de   a  fost  urmarea  firească  a  unei                  la  războiul  antifascist,  la  înfrîn-  La cofa 823
         la  marea  victorie  asupra  fascismu­  năzuinţe  ce  a  străbătut  ca  un  fir   înaintată   în   conducerea   luptei   garea  Germaniei  naziste,  poporul
         lui.  Cele  două  aniversări  reprezin­  roşu  întreaga  existenţă  a  poporu­  pentru   cucerirea   drepturilor   şi   român  a  dovedit  că  nu  avusese
         tă,  în  cadrul  evoluţiei  istorice  a   lui  nostru.  „Noi  —  spunea  patrio­  libertăţilor  democratice  ale  celor   nimic  comun  cu  participarea  dic­  ...Înaintam  vertiginos  pe  Valea
         ţării   noastre,   momente   ale   a-   tul  Mihail  Kogălniceanu  în  me­  ce'  muncesc,  pentru  apărarea  in­  taturii  militaro-fasciste  din  ţara   Căpuşului,  in  direcţia  nord-vest.  O-
         celeiaşi  lupte  duse  de  poporul   morabilul  său  discurs  —  trebuie   tereselor  naţionale  şi  dezvoltarea   noastră  la  războiul  împotriva  U-   biectivul   imediat   era   eliberarea
         român  pentru  apărarea  fiinţei  sale   să  dovedim  că  sîntem  o  naţiune   liberă, independentă a patriei".  niunii  Sovietice.  EI  a  probat  prin   Huedinului.
         naţionale,  pentru  libertate,  pen­  vie,  trebuie  să  dovedim  că  sîn­                       fapte  de  arme  prietenia  cu  Ar­  In  stingă  noastră  se  înălţau  pă­
                                                                            în
         tru  dreptul  de  a-şi  decide  singur   tem  în  stare  să  facem  şi  noi  sa­  belice,   istoria   perioadei   inter­  mata  Roşie,  dorinţa  de  colaborare   durile  seculare  ale  Gilăului,  iar  ia
                                                                                                      cu
                                                                                          încrustate
                                                                                  rămîn
         soarta  şi  a-şi  făuri  o  ţară  liberă   crificii  pentru  ca  să  păstrăm  a-                 cu   Uniunea   Sovietică,   aspiraţia   dreapta  dealurile  domoale  ale  Clu­
         şi prosperă.                     ceastă  ţară  şi  drepturile  ei  pen­  litere  de  aur  victoriile  de  seamă   de  a  dezvolta  relaţii  cu  toate  po­  jului.  Cînd  ne-am  apropiat  de  cota
           Lupta   şi   năzuinţa   spre   ne-   tru  copiii  noştri,  şi  această  misiu­  obţinute  de  clasa  muncitoare,  de   poarele  lumii.  în  acelaşi  timp  s-a   823,  subunităţile  hitleriste  ne-au
                                                                                               conducerea
         atîrnare   au   caracterizat   de-a   ne  în  momentele  de  faţă  este  în­  întregul   popor,   sub   Român,   în   demonstrat  că  politica  Partidului   întimpinat  cu  o  ploaie  ucigătoare
                                                                                    Comunist
                                                                          Partidului
         lungul   întregii   sale   existen­  credinţată  fraţilor  şi  fiilor  noştri                                                     de foc.
         te   istoria   poporului   român,   care  mor  la  hotare".  Independen­  luipta   plină   de   sacrificii   îm­  Comunist  Român  corespunde  pe   Ne-am  oprit.  Se  lăsase  seara.  La
         confirmînd  totodată  adevărul  fun­  ţii  a  fost  rezultatul  luptei  şi  jert­  potriva  primejdiei  fasciste,  pen­  deplin  năzuinţelor  şi  intereselor   adăpostul  întunericului  am  prins  a
                                                                                                     te­
                                                                          tru
                                                                                          integrităţii
                                                                                apărarea
         damental  că  jugul  asupririi  străi­  felor  poporului  român  şi  nu  a                       vitale ale întregului popor român.  săpa  şanţuri  individuale,  invingind
         ne  care  frînează  pentru  un  timp   rezultat  din  bunăvoinţa  puterilor   ritoriale,  a  independentei  şi  su­  ^Victoria  asupra  fascismului,  în­  oboseala  ce  ne  cuprinsese.  Ploua
         evoluţia  unui  popor  nu  poate  stă­  europene.  Susţinută  cu  entuziasm   veranităţii   României.   Antifascis­  făptuirea  revoluţiei  socialiste,  au   mărunt  peste  pădure,  iar  lutul  ne-
         vili   realizarea   aspiraţiilor   sale                          mul  consecvent  al  comuniştilor,   determinat  o  cotitură  fundamen­  gru-gălbui  se  lipea  de  lopeţile  Li-
         legitime   —   dobîndirea   libertăţii   de  popor  şi  în  primuml  rînd  de   al  întregului  popor  român,  orga­  tală  în  istoria  poporului  român.   neman,  in  vreme  ce  umezeala  ne
         şi unităţii.                     ţărani,  de  lucrători,  de  masele   nizarea  luptelor  împotriva  hitle-   A  fost  deschis  astfel  drumul  reali­  străbătea  hainele.  N-aveam  însă
           Aflat  în  sud-estul  continentului   de  la  oraşe  şi  sate,  de  românii   rismului  au  constituit  factorii  de­  zării  celor  mai  înalte  idealuri  de  li­  timp  de  pierdut.  In  zorii  zilei  tre­
         european,  poporul  nostru  a  tre­  de  pretutindeni,  cauza  mare  a   terminanţi  ai  întîrzierii  cu  uri   bertate  şi  dreptate  socială,  idea­  buia  să  declanşăm  lupta  pentru
         buit   să   înfrunte   nenumărate   independenţei  s-a  văzut  încunu­  număr  important  de  ani  a  insta­  luri  la  care  au  năzuit  şi  pentru   cucerirea cotei 823.
         pericole   şi   grele   opresiuni.   nată de succes.             urării   dictaturii   militaro-fasciste   care  au  luptat  generaţiile  trecu­  Intuind  probabil  planul  nostru,
         Abia   constituite,   statele   feu­  în  perioada  istorică  următoare,   în  ţara  noastră.  în  jurul  Parti­  tului,  patrioţii,  forţele  cele  mai   spre  miezul  nopţii,  la  semnalul  u-
         dale   româneşti   s-au   găsit   în   datorită  politicii  claselor  exploata­  dului  Comunist  Român  s-au  gru­  înaintate  şi  clarvăzătoare  ale  po­  nei  rachete,  duşmanul  se  năpusti
         faţa  pericolului  otoman.  Dar  ţă­                             pat  mereu  noi  forţe,  sociale  şi   porului  român.  Numai  în  anii  so­  peste  poziţiile  pe  care  le  ocupam,
         rile  române  şi-au  păstrat'  fiinţa   toare  de  abdicare  de  ia  interesele                  cialismului,  ţara  noastră  şi-a  pu­  într-un  atac  fulgerător.  Avanpostu­
         de  stat  chiar  şi  atunci  cînd  au   naţionale,  precum  şi  intensificării   politice  care,  răspunzind  chemă­  tut  dobîndi  adevărata  independen­  rile  noastre  nu  putură  face  faţă
         fost  nevoite  să  accepte  dominaţia   presiunilor  şi  dominaţiei  puterilor   rii  comuniştilor,  în  condiţiile  de­  tă  şi  suveranitate,  eliberarea  so­  situaţiei  şi  astfel  spaţiul  dintre  noi
         acestui  puternic  imperiu.  Folosind   imperialiste,  au  fost  aduse  grave   osebit  de.  grele  din  vara  anului   cială  şi  naţională  constituind  te­  şi  inamic,  acest  pămint  al  nimănui,
         orice  împrejurare  favorabilă,  româ­  prejudicii  şi  ştirbiri  independenţei   1944,  au  reuşit  să  rezolve  în  in­  melia  marilor  cuceriri  obţinute  de   se  micşoră  văzînd  cu  ochii,  iar  hi-
         nii au căutat să-şi redobândească de­  noastre  naţionale.  Acestea  au  cul­  teresul  poporului  şi  al  ţării  si­  popor,  sub  conducerea  partidului   tleriştii   erau   mulţi   şi   înarmaţi
         plina  neatîrnare.  Conducători  viteji,                         tuaţia  prin  care  a  trecut  Româ­  comunist  în  opera  de  edificare  a
         iubitori  de  ţară  au  ridicat  necon­  minat  cu  ocuparea  şi  subordona­                     societăţii socialiste.           pină-n dinţi.
                                          rea  ţării  noastre-  de  către  Germa­
         tenit  spada  în  faţa  cotropitorilor.                          nia.  Din  primul  moment  al  în­                                In  timp  ce  puşcaşii  noştri  îşi  pre­
         Mircea  cel  Bătrîn,  Iancu  de  Hu­  nia  hitleristă  în  anii  celui  de-al   făptuirii  actului  istoric  de  la  23   Avînd  în  urma  sa  veacuri  înde­  găteau  grenadele  şi  îşi  puneau  ba­
         nedoara,  Vlad  Ţepeş,  Ştefan  cel   II-lea război mondial.     August,  angajîndu-se,  alături  de   lungate  de  luptă  şi  jertfă  pen­  ionetele  la  arme,  servanţii  de  la
         Mare,  Ioan  Vodă  cel  Viteaz  şi   „Pe  parcursul  îndelungatei  sale   coaliţia   antifascistă,   în   războiul   tru  libertate,  poporul  român  ma­  puştile  mitraliere  obligau  duşmanul
         Mihai  Viteazul  —■„  gloriosul  vo­  istorii  —  arăta  secretarul  general   'împotriva   hitlerismului  cu  toate   nifestă  astăzi  o  firească  şi  de­  să  nu  se  ridice  de  la  pămint.  $i
         ievod  care  a  realizat  prima  uni­  al   partidului   nostru.   tovarăşul   resursele  materiale  şi  umane  de   plină  înţelegere  şi  solidaritate  cu   totuşi,  ei  înaintau  tirîş,  orbiţi  în
         tatea  provinciilor  româneşti—  au   NICOLAE  CEAUŞESCU  —,  popo­  care  dispunea,  armata  română  a   lupta  tuturor  popoarelor  pentru   furia lor.
         fost,  aşa  cum  recunosc  şi  croni­  rul  român  a  dus  lupte  aprige  îm­  purtat  grele  lupte  pentru  elibera­  independenţă  şi  suveranitate.  In   Patru  puşti  mitraliere  româneşti
         carii  străini,  nu  numai  exponenţi   potriva   dominaţiei   şi   asupririi   rea  teritoriilor  româneşti  cotropite,   politica  sa  externă,  ţara  noastră   aproape  că  se  înroşiseră  în  cadenţa
         ai  poporului  român,  ci  şi  apără­                                                            porneşte  de  la  realitatea  că  in   focului neîntrerupt.
          tori  ai  libertăţii  popoarelor  din   străine,  pentru  libertate  şi  drep­  precum   şi   pentru   eliberarea   lumea  de  azi  se  afirmă  tot  mai   La  puşca  mitralieră  la  care  eram
          centrul şi occidentul Europei.  tate  socială,  pentru  apărarea  fi­  Ungariei,  'Cehoslovaciei  şi  Aus­                       improspătător,  caporalul  Alexandru
                                          inţei  naţionale  şi  afirmarea  sa   triei.  pină  la  înfrîngerea  com­  hotărît  voinţa  popoarelor  de  a
           Revoluţia din anul 1821   —                                                                    trăi  libere  şi  suverane,  de  a  se   Pop  dirija  rafalele  de  secerare  cu
          „una  din  acele  mişcări  europene,   ca  naţiune  liberă  şi  independen­  pletă   a   Germaniei   naziste   —   dezvolta  independent,  pentru  a-   precizie  şi  sînge  rece.  Lingă  el,  sol­
          cum  scria  Bălcescu,  care  arăt  ju­  tă.   Clasa   muncitoare,   partidul   înscriind  astfel  o  luminoasă  pa­              datul  Toader  Ilie.  Un  snop  de  foc
          neţea  popoarelor  şi  dorinţa  lor   său  marxist  au  ridicat  pe  o  treap-,  gină  de  eroism  şi  glorie  în  isto­  bolirea  vechilor  raporturi  de  ine­  se  abătu  şi  asupra  armei  noastre
                                                                                                           galitate,  dominaţie  şi  dictat,  a
          de  propăşire"  —  a  exprimat  pe                                                               politicii   imperialiste,   colonialiste   automate,  rănindu-l  de  moarte  pe
         lingă  dorinţa  de  înlăturare  a  ser­                                                                                           caporal.  In  clipele  acelea  de  încor­
          vitutilor  feudale  şi  hotărîrea  româ­                                                        şi  neocoionialiste.  Romănia  con­  dare,  deşi  rănit  şi  el,  soldatul  luă
          nilor  de  a-şi  redobîndi  indepen­                                                            sideră  necesară  unirea  eforturilor   imediat  locul  comandantului  său  de
          denţa.  Cu  toate  că  revoluţia  a  fost                                                       tuturor  ţărilor,  a  forţelor  înain­
          reprimaţii  prin  intervenţia  brutaVă                                                          tate  pentru  promovarea  politicii   grupă.  După  cîteva  minute,  însă,
          a  puterilor  străine,  procesul  de                                                             noi  de  egalitate  în  drepturi,  res­  sub  povara  rănii  primite  lăsă  şi  el
          eliberare  a  poporului  român  nu                                                              pect  al  independenţei  şi  suvera­  capul pa pămint.
          a putut - fi oprit de nici o forţă.                                                                                               Parcă  aud  şi  acum  vocea  frunta­
           "  j  mijlocul  secolului  al  XlX-Sea                                                          nităţii   naţionale,   neamestec   în   şului  Vasiie  Simion,  de  la  cealaltă
          şi  în  perioada  următoare,  ca  ur­                                                           treburile  interne,  nerecurgerea  la   puşcă  mitralieră,  care  mai  era  in
          mare  a  intrării  în  arena  luptei                                                            forţă  sau  la  ameninţarea  cu  for­  acţiune :
          sociale   a   mişcării   muncitoreşti,                                                          ţa în relaţiile dintre state.
          mişcarea  de  eliberare  naţională,                                                               Acum,  în  preajma  celor  două   —  Nu  staţi,  fraţilor  !  Improspă-
          care  şi-a  pus  puternic  amprenta  a-                                                         jubilee,  transpunînd  în  viaţă  ho-   tător, la datorie !... Trage !...
          supra  celor  trei  provincii  româ­                                                                                              A  fost  botezul  focului  celui  mai
          neşti,  s-a  accentuat.  Revoluţionarii                                                         tărîrile  Congresului  al  Xl-lea  al   tînăr improspătător al companiei.
                                                                                                          partidului,  prin  succesele  din  în­
          munteni  şi  moldoveni  de  la  1848                                                            trecerea  socialistă,  pentru  realiza­  în  lupta  la  baionetă,  puşcaşii,
          n-au  uitat  să  amintească  cu  fiece                                                          rea  cincinalului  înainte  de  termen,   susţinuţi  de  cela  două  arme  auto­
          prilej  că  doresc  unirea  „într-un                                                                                             mate,  au  dat  duşmanul  peste  cap,
          singur stat neatîrnat românesc".                                                                poporul  român  îşi  manifestă  mm-   ocupind,  înainte  de  revărsatul  zori­
                                                                                                          dria  patriotică  de  a  fi  continuator
           Odată  cu  unirea  Principatelor                                                                                                lor, cota 823 !
          la  1859,  chiar  dacă  independenţa                                                            al  tradiţiei  de  luptă  pentru  liber­
          n-a   putut   fi   obţinută   atunci,                                                           tate  şi  independenţă  naţională,  de   AUREL D. CÂMPEANU
          ideea   neatîrnării   a   rămas   în                                                            a  asigura  dezvoltarea  în  viitor  a     căpitan în rezervă,
          prim-planul  interesului  naţional,  şi                                                         acestor măreţe cuceriri istorice.     fost luptător voluntar antifascist
          nu  se  aştepta  decît  un  moment  «fa­  Artilcrişti români participînd la lupte pe străzile Capitalei în Au­                           în Batalionul 7 vînâtori
          vorabil  pentru  ca  visul  milenar  al  gust 1944.                                                          Prof. CAROL DROZD           de munte Zalău-Deva
             Gazete?© d© perete în concurs                                                                    Festivitatea conferirii Steagului roşu şl a
                                                                                                            Diplomei de onoare de întreprindere fruntaşă
                 Cîteva probleme de conţinut şi eficienţă                                                  în industrie pe 1974 colectivului O.S. Hunedoara
                                                                                                                  (Urmare din pag. 1)      colectivul  combinatului  şi-a  depă­
                                la gazeta „Muncitorul'"                                                    rătau  vorbitorii  —  faptul  că  de­  şit  sarcinile  de  plan  cu  54  700  tone
                                                                                                                                           cocs  metalurgic,  458  800  tone  oţel,
                                                                                                           cernarea  titlului  de  „Erou  al  Mun­  160  000  tone  laminate  şi  alte  pro­
             Gazeta   de   perete   „Muncitorul"   aspecte,  activitatea  în  producţie  a   bilit,  colectivul  a  hotărît  să-i  fa­  cii  Socialiste*,  a  Steagului  roşu  şi   duse  în  valoare  de  peste  un  mi­
            de  la  Fabrica  de  .industrie  locală   femeilor şl tineretului etc.  că   vinovatului   altă   critică,   tot   Diplomei  de  onoare  a  coincis  cu   liard  lei,  participanţii  la  festivita­
            Haţeg  a  intrat  anul  acesta  în  con­  Gazeta  despre  care  vorbim  are   printr-o   caricatură.   De   această   cel  mai  solemn  eveniment  politic   te  au  adresat  Comitetului  Central
            curs  cu  o  bună  recomandare  :  pre­  un  supliment  satiric  care  răspun­  dată,  vinovatul  a  venit  la  respon­  din  viaţa  poporului  nostru  —  re-   al  partidului,  tovarăşului  NICOLAE
            miul  I  la  faza  pe  oraş  desfăşura­  de  bine  cerinţelor  ce  se  pun  unei   sabilul  gazetei  de  perete  să-şi  cea­   CEAUŞESCU,  o  telegramă,  în  ca­
            tă  în  anul  1974.  Avem,  deci,  de-a   astfel  de  prezenţe.  Se  numeşte   ră  scuze  pentru  gestul  reproba­  investirea  secretarului  general  al   re,  printre  altele,  se  spune  :  „în­
            face  cu  o  gazetă  care  deţine  o   „Ghimpele*  şi  este  incisiv,  vizea­  bil,  iar  fenomenul  nu  numai  că   partidului,  t o v a r ă ş u l   Nicolae   cheiem  trimestrul  I  al  acestui  an
            personalitate  bine  conturată  în  si­  ză  lucruri  importante,  care  ţin  de   nu  s-a  mai  repetat,  dar  a  stopat   Ceauşescu,  în  înalta  funcţie  de
            nul  colectivului,  se  manifestă  ca   disciplina  muncii  —  absenţe  ne-   şi alte manifestări negative.  preşedinte  al  Republicii  Socialiste   cu  o  depăşire  a  producţiei  globa­
            o  bună  tribună  politică  şi  educa­  moţivate,   chiul,   iresponsabilitate   Gazeta,  în  ansamblu,  împreună   România.  Este  un  moment  de  ne­  le  de  46  milioane  lei,  pe  care  sîn­
            tivă.                          etc.  Remarcăm  aici  că  responsa­  cu  suplimentul  său,  se  dovedeşte,                      tem  hotărîţi  să  o  majorăm  pînă
             De  la  începutul  anului  au  apă­  bilul  colectivului  gazetei  de  pere­  deci, un factor de eficienţă.  mărginită  satisfacţie,  care  ne  dă   la  sfîrşitul  anului  la  minimum  100
            rut  pînă  în  prezent  o  seamă  de   te,  deci  şi  a  celei  satirice,  este   Totuşi  se  disting  cîteva  obser­  un  imbold'  puternic  în  muncă,  un   milioane  lei.  Vom  acţiona  cu  ma­
            articole  care  păstrează  nota  de  se­  un  om  inimos,  de  idei,  caricatu­  vaţii  critice.  Considerăm  că  orga­  prilej  de  alese  mulţumiri  primu­
            riozitate  şi  experienţa  cîştigată,  a-   rist,  textier,  ceea  ce  se  simte  mai   nizarea  apariţiilor,  nu  pe  ediţii   lui  fiu  al  ţârii,  aceluia  care  în  re­  ximă  fermitate  şi  responsabilitate
            bordînd  predilect  o  problematică   ales  în  atitudinea  suplimentului.   integrale,  ci  într-un  fel  de  flux,   petate  rînduri  ne-a  acordat  un  ne­  In  vederea  asigurării  unei  produc­
            majoră  din  preocupările  colecti­  Am  întîlnit  la  „Ghimpele*  oameni   nu  răspunde  cerinţelor.  Se  întîm-   preţuit  sprijin  în  dezvoltarea  com    ţii  de  oţel  şi  laminate  de  înaltă
            vului.  Chiar  în  momentul  de  faţă   luaţi  în  răspăr  în  mod  ingenios,   plă  ca  o  ediţie  formată,  de  fapt,     r  ţinută  tehnică  şi  calitativă,  în  con­
            la  gazetă  se  află  un  articol  de   pentru  lipsa  de  răspundere  faţă   din  3  articole  să  apară  la  inter­  binatului,  în  obţinerea  de  reali­
            mare actualitate :   * reproiectarea  de  sarcini,  pentru  înclinaţii  spre   vale  de  cîte  o  săptămînă.  Se  ris­  zări de prestigiu.  diţii  de  eficienţă  economică  supe­
            unor  produse  aflate  în  fabricaţie,   alte  preocupări  în  timpul  lucru­  că  astfel  ca  ceea  ce  a  apărut   în  cadrul  festivităţii  a  luat  cu-   rioară.  Vom  avea  permanent  în  a-
            precum  şi  asimilarea  altora  noi.  In   lui,  .precum  şi  pentru  alte  meteh­  nou  să  nu  fie  sesizat  chiar  şi  nu­  vîntul   tovarăşul   Ioacliim   Moga,
            esenţă,  autorul  demonstrează,  pe   ne.  „Ghimpele*  se  bate  cu  atitu­  mai  pentru  că  se  află  aşezat  ală­           tenţie  nu  numai  realizarea  de  me­
            scurt,  evident,  care  sînt  sarcinile   dinile  retrograde,  cu  indisciplina-   turi  de  articole  deja  cu  o  anu­  care  a  adresat  celor  19  000  de  si-   tal  mai  mult,  mai  bun  şi  mai  ief­
            şi  cum  trebuie  acţionat.  Articolul   ţii,  cu  tot  felul  de  alte  apucături   mită  vechime.  Cu  alte  cuvinte  c-   derurgişti,  în  numele  biroului  Co­  tin,  ci  şi  formarea  multilaterală,
            este  semnat  de  inginerul  Vasiie   care  vin  în  contradicţie  cu  prin­  lementul  organizatoric  mai  trebuie   mitetului  judeţean  de  partid,  feli­  profesională,  politică,  morală,  a  oa­
            Cristi,  şeful  secţiei  de  produse   cipiile  şi  normele  eticii  şi  echi­  îmbunătăţit.  De  asemenea,  colec­  citări  pentru  prestigioasele  succese
            mixte,  om  competent,  care  este  şi   tăţii  socialiste.  Nu  se  Iasă  „tras   tivul   gazetei   trebuie   să   acorde   obţinute,   îndemnuri   la   muncă   menilor  care  plămădesc  acest  im­
            responsabilul   colectivului   gazetei   pe  sfoară*,  cum  se  zice.  De  pildă,   mai  multă  atenţie  faptului  pozitiv   spornică,  entuziastă,  pentru  înde­  portant  element  de  civilizaţie  ma­
            de perete.                     un  lucrător  fusese  criticat  pentru   nou,  proaspăt,  pe  care  să-l  pre­  plinirea   cincinalului   înainte   de   terială*.
             De-a  lungul  celor  trei  -luni  tre­  că  absentase  de  Ia  lucru.  Omul,   zinte  succint,  la  obiect,  în  for­
            cute  din  acest  an,  gazeta  a  tra­                        me  vii,  atractive,  în  mod  opera­  termen,  multă  sănătate,  putere  de   Festivitatea  s-a  încheiat  cu  un
            tat  şi  alte  probleme  importante,   ca  să  scape  de  ruşine  —  şi-a  zis   tiv.          muncă şi fericire.               bogat  program  artistic  susţinut  de
            cum  sînt  disciplina  contractuală,   el  —  a  smuls  caricatura  de  la                                                      formaţiile  artistice  ale  combinatu­
            disciplina muncii, sub diversele ei  gazetă. După ce faptul a fost sta­   CORNEL ARMEANU         Subliniind  faptul  că  în  perioada
                                                                                                           care  a  trecut  din  acest  cincinal,  lui şi cele din Vaţa şi Dăbica.
   1   2   3   4   5   6   7   8