Page 30 - Drumul_socialismului_1975_04

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6

UECOOf

<t< "r*. M -
Huned
Vineri, într-ui
investiţiile, la termen optim, de înalţi parametri calitativi la IJECOOP. ş'
resc,
colective'^
credit din judeţ
înmînat diplomei
taşe pe ramură '
Pe şantierul abatorului din Bălata cialistă pe anul
sificarea pe loct
_ Despre „glisarea spaţială" pu­ pectiv al Il-lea
ţini au auzit, chiar şi printre tă întrecere.. Pe
constructori. Este un termen Optimismul constructorilor două colective
nou, pe care reporterul l-a au­ cupări înseamnă
zit pentru prima oară aici, pe 10,3 la sută a f
şantierul T.G.-5 de la termo­ să fie însoţit de fapte! şi prestărilor d
centrala Mintia. Aşa este denu­ la sută a celui
mită o nouă metodă de lucru, achiziţii, cu 2 1<
metodă de mare randament ce Au mai rămas doar 45 de zile pînă cînd va trebui să fie pus
se foloseşte în premieră pe ţa­ în funcţiune abatorul de păsări din Bălata, care are o capacitate lui, cu 5,4 la s
ră aici la Mintia. întrebăm pe anuală de 7 000 tone carne. Va fi respectat acest termen ? Iată ce cu 0,8 la sută
mărfuri cu am:
ing. Ioan Hogea, şeful serviciu­ ne-au declarat factorii de răspundere din partea constructorului şi
lui producţie al şantierului, în beneficiarului. raţia de consur
ce constă această metodă. Ing. Dan Cazan, şeful şantierului nr. 2 construcţii din cadrul 4,1 la sută a ni
bri înscrişi, cu
— Corpul intermediar al clă­ T.C. Deva : „La acest obiectiv mai este încă serios de lucru, numai
dirii principale, ne spune dîn- partea ce ne revine nouă s-o materializăm în lunile aprilie şi mai,
sul, are două şiruri de susţine­ fiind de circa 7 milioane lei. S-au luat măsuri pentru concentrarea
re, fiecare şir format din grinzi, de forţe suplimentare şi, păstrînd ritmul de execuţie actual, ne Succes
stîlpi de susţinere şi peretele putem încadra în termenul prevăzut. Punerea în funcţiune este
monolit al buncărului de cărbu­ însă condiţionată şi de felul cum constructorul de specialitate — Aspect de la festivitatea inmi nării distincţiilor acordate coopera­
ne. Prin vechiul procedeu fie­ întreprinderile „Vulcan" şi „Tehnofrig" Bucureşti — îşi vor înde­ tivei agricole din Ostrov, pentru rezultatele obţinute la cultura car­ Harnicul şi d
care şir se glisa, separat şi în plini sarcinile aferente. tofilor- în anul 1974 şi locul I ocu pat pe judeţ în întrecerea dintre de muncă de
final se glisau pereţii monolit Ion Ispas, şeful lotului nr. 22 construcţii : „Termenul de finali­ cooperativele agricole. de prospecţiuni
ai buncărului. Prin noul pro­ zare a investiţiei este foarte strîns, spunem noi, constructorii. In logice Deva trf
cedeu, glisarea se execută si­ vederea impulsionăriL lucrărilor s-^au luat o serie de măsuri orga­ de profundă se
multan, fapt ce conduce impli­ nizatorice. Intre altele, amintesc că la staţia de epurare a apei acti­ nirea unui sfert
cit la reducerea substanţială a vitatea se desfăşoară în două schimburi. în ceea ce priveşte efec­ Răsplata muncii nică activitate.
timpului de execuţie, la avan­ tivele, avem suficienţi electricieni, instalatori şi constructori. De De-a lungul
taje economice şi o calitate su­ aceea, sîntem mobilizaţi să respectăm încadrarea lucrărilor în gra­ veac, colectivul
perioară a lucrării. ficele de execuţie întocmite. Analizele operative ce se fac pe şan­ (Urmare din pag. t) mentului asumat în întrecere, să treprinderii în
Despre hărnicia constructori­ tier au tocmai menirea de a asigura condiţii pentru înlăturarea realizăm ireproşabil sarcinile ce ne niştii, a pus în
lor de aici vorbesc faptele. golurilor în aprovizionare şi a strangulărilor la oricare_ punct de Mircea Silvestru, director general revin în ultimul an al actualului centrul întregi
lucru. Acum depunem eforturi pentru ca la corpul principal al aba­ preocuparea '.na
torului să facem pardoselile şi izolaţiile frigorifice. Concomitent al Direcţiei agricole judeţene, Vio- cincinal, să pregătim temeinic pro­ coperirea şi da
s-a început montajul utilajelor pentru produs frig şi al celor tehno­ rel Ocoş, preşedintele Uniunii ju­ ducţia cincinalului următor pentru a noi rezerve
logice. Beneficiarul — întreprinderea de stat „Avicola" Mintia ■— deţene a C.A.P. a ne spori contribuţia la materia­ nerale utile, rei
Şl FAPTE a procurat peste 90 la sută din utilajele necesare. S-ar părea că torilor, pentru înalta cinste ce s-a Congresul al Xl-lea al P.C.R. Mo­ ■lor materiale d
lizarea
obiectivelor
de
stabilite
Mulţumind, în numele coopera­
din acest punct de vedere nu se ridică probleme. Dar, uneori sîn­
tem nevoiţi să lăsăm goluri la acoperiş sau pereţi, condiţionaţi făcut unităţii prin conferirea „Or­ dul cum s-au desfăşurat însămîn- un adevărat îr
bravilor
mineri
dinului Muncii" clasa 1, Cornel Lă- ţările de primăvară şi măsurile ce
I» SPAŢIUL GLISĂRII fiind de montajul în totalitate al unor utilaje neprimite. Deoarece pădătoni, preşedintele C.A.P., a le vom întreprinde în continuare în acest cincin.
bogăţiilor din .
am înregistrat unele rămîneri în urmă la staţia de tratare a apei,
s-au luat măsuri de concentrare a unor forţe suplimentare la punc­ spus că : „Primirea distincţiei este ne dau garanţia realizării unor pro­ muncă al între]
tul respectiv de lucru. Toţi constructorii sînt hotăriţi să-şi îndepli­ 0 onoare deosebită pentru toţi ţă­ ducţii superioare in fiecare sector iat cu succes 1
nească cu cinste atribuţiile încredinţate. In fruntea acţiunilor se ranii cooperatori şi mecanizatorii de activitate. tare geologică d
află comuniştii Petru Stoica, Ioan Furdui, Florea Bărbulescu, Ioan din Ostrov, încununarea eforturilor Fonel Mihuţoni şi Paulin Lăpădă- s-a început şi
Este ora 7,20 şi aici deja se Avram, Matei Astner, Ştefan Biro, Petru Drăghici, Nicolae Pascu şi depuse pentru sporirea producţiei toni au subliniat faptul că, sub rea zăcămîntulu
munceşte cu spor. Ai senzaţia alţii". agricole, îndeosebi a celei de car­ conducereă organizaţiei de partid,
unui imens furnicar în care to- Gheorghe Ciulică, maistru electrician s „La partea electrică lu­ tofi, unde unitatea — situată în cooperatorii şi mecanizatorii din
itul se desfăşoară precis, diver- crăm la montat lămpi, tablouri de comandă, cabluri de semnalizare zona III—IV de fertilitate — a ob­ Ostrov sînt angajaţi cu toate for­
i sele faze ale muncii îmbinîn- şi instalaţii electrice exterioare. Avem suficienţi electricieni şi front ţinut 26 156 kg la ha, cu peste 8 000 ţele în bătălia pentru obţinerea de
du-se armonios. Sub ploaia ste­ de lucru". kg la ha mai mult decît prevede­ recolte mari şi constante, prin ge­
lelor formate de arcul sudurii * Ing. Gheorghe Diaconescu, directorul întreprinderii de stat „Avi­ rile planului, ceea ce a permis u- neralizarea experienţei înaintate şi
electrice, maistrul principal Sza- cola" Mintia • „Singura noastră dorinţă este ca optimismul con­ nităţii să livreze la fondul de stat aplicarea in practică a cuceririlor
bady Beniamin urmăreşte atent structorilor să fie însoţit de fapte. Au intrat în acest an cu unele 1 679 tone cartofi, din care o bună ştiinţei agricole fiind hotăriţi ca şi
operaţia de sudare a unui co- restanţe din 1974 şi nu s-a creat din vreme front de lucru pentru parte s-au repartizat pentru sămîn- în acest an să ocupe un loc frun­ In „ar
fraj metalic. Vechi şăntierist, a antreprenorul de specialitate. ţă cooperativelor agricole din judeţ. taş în întrecere.
participat la ridicarea primei Realizarea exemplară a planului de investiţii, în spiritul ■ exi­ Mulţumim din inimă conducerii Felicitindu-i pentru rezultatele
etape a centralei, a plecat la genţelor formulate de conducerea partidului, şi atingpt*ea parame­ partidului, personal tovarăşului înregistrate in producţie şi pentru
Rogojelu şi de acolo a revenit trilor proiectaţi la fiecare obiectiv constituie un imperativ împli­ Nicolae Ceauşescu, pentru preţui­ înalta distincţie acordată, în nume­ Pr
pentru lucrările de extindere a nirii căruia i se cer subordonate toate eforturile. Iată un deziderat rea acordată muncii noastre şi ne le biroului Comitetului judeţean de
Mintiei. Modest, evită discuţia major cu care sînt confruntaţi şi constructorii de pe şantierul aba­ angajăm să ne înzecim eforturile partid şi al Comitetului executiv
despre persoana lui şi ne pre­ torului de păsări Bălata. în scopul îndeplinirii exemplare a al Consiliului popular judeţean, to­ Explozia dc vi
zintă pe şeful unei echipe de N. TIRCOB planului ■ de producţie şi a angaja- varăşul Vichente Bălan a adresat acestei prime j
dulgheri, Iosif Vâri, om de ba­ cooperatorilor îndemnul de a valo­ apropiat de .foc
ză al Trustului Energoconstruc- rifica eficient toate rezervele de tive problemj
ţia, cu o vechime de 20 ani creştere a producţiei vegetale şi a- turistic estival,
în trust, care a lucrat pe toate explică : „Spaţiul nostru de depo­ nimaliere, de a asigura pe această a fost „amorsat
marile şantiere energetice ale ÎNALTĂ EFICIENTA w; TOATE DOMENIILE zitare e mic. Aşa că, anul trecut, cale o contribuţie mereu sporită la rile de răspunde
ţării şi despre care-, are numai cînd ne-am făcut stoc pentru a- constituirea fondului centralizat al putui anului prii
proiecte, intenţii
cuvinte de laudă. cest an, n-am avut unde pune statului şi ridicarea nivelului retri­ încă în luna
— Vâri are 24 de oameni în lemnul“. buţiei cooperatorilor. „Pentru o mal.:
echipă, arată maistrul Szabady, — Dar acolo, în apă, se dis­ Participanţii la adunarea festivă riştilor .în unelt
majoritatea lor fiind tineri ab­ truge... au adresat o telegramă C. C. al Jiului".' Intre •:
solvenţi, cu vechime în jur de — Desigur, se face ceva risipă, P. C. R., tovarăşului Nicolae orizont pe cart
un an în producţie. dar nu aşa... nu de lemn, de Ceauşescu, în care, printre altele, de această daţi
— Nu de puţine ori — inter­ „Se face ceva risipi dar nu aşa...“ teren... se arată : „Ne angajăm în faţa urmele de atur
vine în discuţie ing. Hulea — dumneavoastră, mult stimate tova­ întrevede în „a
Vâri a fost detaşat în momen­ — Cine ar trebui să >,asaneze" răşe Nicolae Ceauşescu, să realizăm turistic ?
tele grele şi pe alte şantiere, Din centrul comunei Dobra, o tase a broaştei şi va răspîndi un bălţile acestea 7 în 1975 producţii record în fiecare PREGÂTIF
unde a rezolvat probleme căro­ uliţă, în aşteptarea lucrărilor de miros... Aşa cum o face de ani şi — Noi mai punem rumeguş, dar
ra cei de acolo nu le dădeau pietruire, duce la gară. Pe amin- ani... Bălţile astea, însă, păgubesc. nu-i aşa uşor. Prundişul costă. sector de activitate, iar în întrece­ Zona Haţegulu
de cap. Cu cîtva timp în urmă două părţile uliţa are mari gră­ Buşteni de răşinoase zac în apă, Scos din rîu, transportat... rea dintre unităţile agricole să li­ pas pe principa
a fost solicitat de conducerea mezi de pietriş de toate felurile. se distrug şi nu-i vede nimeni. Un calcul se cere făcut. Cu pre­ vrăm suplimentar la fondul de stat hanul „Bucura"
zegetusa". De
trustului nostru să se deplaseze Şi mai mare şi mai mărunt. In Şeful gării spunea că este revol­ cizie : Cit lemn se pierde ? Si de cel puţin 300 tone cartofi, precum perativei de ct
la Rogojelu, unde a apărut o aşteptarea pietruirii şi a trotua­ tat de asemenea stare de lucruri, cînd 7 Cit ar costa nivelarea băl­ şi alte produse". că în marc par
lucrare deosebit de complicată, relor. în spatele gării Dobra, cî­ dar „lemnul nu-i al C.F.R.-ului, ţilor, înlăturarea lor şi a lor con­ k zon sînt termin
de care nimeni nu îndrăznea să teva bălţi „scaldă“ buşteni de ră- căutaţi pe cineva la depozitul secinţe ? Că prundişul „strigă“ din în încheierea festivităţii, forma­ cura" parcarea
se apuce. Vâri a plecat la Ro­ finoase şi fac deliciul raţelor de I.F.“. Căutăm. Cu mîinile pe ghi­ pîrîul vecin şi pe uliţă abundă... ţiile artistice ale căminului cultu­ tru 70—80 auto
gojelu şi bineînţeles a dus lu­ prin curţile apropiate. La vară, donul bicicletei, gata de plecare, ral din Ilia au prezentat un reuşit cazare de asem
de locuri în căi
crarea la bun sfîrşit. apa bălţilor va ţese şi ceva mă­ şeful de depozit Roman Simoc G. IGNAT program de muzică şi jocuri popu­ bana „Sarmizcg
Freamătul şantierului se o- lare. tea locului de i
preşte pentru cîteva minute. Se Tralana, spaţiul
ridică sus, la şirul A, o grin­ în sezoanele ti
dă masivă de beton armat. Pri-, a fost de asen
locuri tot în
virile tuturor, magnetizate par­ La Strei, O.J.
că, sînt aţintite spre această Însămînţarea porumbului 3^ .st'U'jLd U Vf JL liitl dabile pentru
dificilă operaţie. Aici „meşterii" k camping să fie
sînt oameni din echipa lui Oc- stadiul actual i
tavian Florea, echipă policalifi- (Urmare din pag. 1) nale le revine datoria de căpetenie respectarea ant
cată, în care se remarcă comu­ să asigure, împreună cu condu­ Locurile de p
nistul Vasile Coman şi sudo­ cerile unităţilor, o largă mobili­ Un semnal pentru unele mine din Valea Jiului lui despre care,
ne-am mai ocur
rul specialist Ioan Cosma. odată cu semănatul. In acest sens, zare a forţelor şi mijloacelor exis­ zent de a.< ad
Tot aici am întîlnit pe comu­ specialiştilor şi conducerilor C.A.P. tente în scopul încheierii în tim­ alta decît cea
nistul Constantin Ciucă, şeful şi I.A.S. le revine răspunderea pul cel mai scurt posibil a semă­ Anul acesta creşterea de pro­ Deci nu se mai pune problema serviciul admin
echipei de „construcţii căi fe­ deosebită să asigure încadrarea cu natului porumbului, de modul cum înţelegerii importanţei realizării cărbunelui sînt
rate", pionier pe acest şantier. stricteţe a semănatului în epoca acţionează în aceste zile depinzînd ducţie a exploatărilor miniere exemplare a volumului planificat mare". La cab
In legătură cu Ciucă circulă optimă, prin folosirea zi-lumină a realizarea planului şi a angaja­ din Valea Jiului este de 200 000 de deschideri şi pregătiri !
prin şantier o „snoavă", dar ca­ maşinilor de semănat şi asigurarea mentelor asumate în întrecere. tone cărbune.
re se pare conţine mult ade­ unui larg front de lucru prin or­ Cum stăm cu pregătirile, cu La minele din Valea Jiului sînt Se împlinesc
văr în ea. Zic oamenii că ve­ ganizarea muncii în schimburi pre­ APROAPE 2 700 HA ERBICIDATE deschiderile ? greutăţi în ce priveşte execuţia rarea Legii p;
nind aici, pentru a putea să în­ lungite şi de noapte la pregătirea La E.M. Lonea un plus de 405,8 lucrărilor de pregătiri şi deschi­ taurant, care
ceapă construcţia căilor de ac­ terenului. Respectarea structurii Plivitul chimic al buruienilor din mi de pregătiri pe primul tri­ deri. Trebuie efectuate aceste contribuţie la
ces şi a liniilor ferate, Ciucă hibrizilor este, de asemenea, o ce­ lanurile de cereale păioase s-a rea­ mestru şi un minus de 142,5 ml la lucrări, uneori, în condiţii mai stanţială a rae
mai întîi a trebuit să cosească rinţă esenţială pentru eşalonarea lizat, în' cooperativele agricole, pe investiţii... La E.M. Dîlja — mi­ deosebite. Totuşi, anul trecut s-au menii muncii
iarba şi stuful, care se găsea coacerii si eliberării terenului în aproape 2 700 ba. Acţiunea trebuie nusuri şi la pregătiri şi la inves­ făcut cu circa 6 km de lucrări locuri din jud>
din abundenţă în aceste locuri. toamnă. în legătură cu densitatea, continuată cu toate forţele pentru tiţii... EM. Vulcan stă bine cu de deschideri şi pregătiri mai restaurant car
A rămas acelaşi om harnic şi să se asigure cel puţin 40 000 plan­ ca să fie îndeplinit integral pla­ •pregătirile şl deschiderile... Şi mult decît. era planificat. variate la un
vesel şi pentru a nu se lăsa mai te La hectar pe fiecare tarla. Re­ nul pe cele 10 700 ha stabilite. Ur­ E.M. Lupeni la fel... Bărbăteniul, Dar în acest an ?... tina-restaurant
prejos de ceilalţi a terminat şi feritor la pregătirea terenului este mărind în permanenţă starea tere­ care ar cam trebui să lasă din. Situaţia pregătirilor şi deschi­ pentru mulţi,
el importanta lucrare de insta­ Indicat ca acolo unde nu se în­ nului, cadrele tehnice să indice anonimat, are sute de metri li­ derilor miniere este, la multe de nici o rec
lare a tronsonului de montaj corporează îngrăşăminte organice momentul potrivit pentru erbicida- niari în minus la pregătiri şl exploatări miniere din Valea Jiu­ gea cantinelor
pentru macaraua B.IC 1000 (ma­ sau gradul de îmburuienare e re­ re, astfel incit lucrarea să fie în­ deschideri. La mina Uricani s-a lui, destul de precară după pri­ că întocmai, c
cara uriaşă, ce serveşte la mon­ dus, să se aplice înainte de se­ cheiată grabnic, fără pierderi de creat o situaţie. Adică, s-au pres­ mul trimestru. Centrala cărbune­ mai notabile,
tajul cazanelor) cu mult îna­ mănat doar lucrarea cu discul. plante. lui Petroşani întreprinde o am­ de cantină —.
tat mai multe posturi decît era
inte de termenul fixat. Succesul deplin la însămîntări se planificat la pregătiri şi deschi­ plă analiză, la faţa locului, la derea comerc'
Părăsind şantierul, rămînem hotărăşte printr-o organizare ire­ alimentaţie
cu imaginea oamenilor din a- proşabilă a muncii, avînd în vede­ MĂSURI ÎMPOTRIVA ÎNGHEŢULUI deri. S-au prestat, dar mina nu ■ exploatările cu rămîneri în urmă funcţionează ii
cest trepidant spaţiu al glisă­ re o bună aprovizionare în teren O măsură de prevedere, îndeo­ a realizat 394 ml de pregătiri şl la pregătiri şi deschideri. tinei, Andrei
rii, oameni ce prin faptele lor cu seminţe şl apă (acolo unde se sebi pentru pomicultori, este asi­ 477 ml la investiţii. Este, în fond, întrebarea este, totuşi, cum ne cunoscător al
zilnice înnobilează meseria de face şi erbicidarea). Dotarea teh­ gurarea de materiale fumigene în o situaţie inexplicabilă. Anul vi­ pregătim pentru producţia de ţiativă şi org
constructor. itor mina trebuie să extragă cu cărbune a trimestrului următor
nică a unităţilor permite ca semă­ scopul protejării livezilor împotri­ întregii activi'
natul să se realizeze pe întreaga va eventualelor îngheţuri. în a- cel puţin 40 000 tone de cărbune şi a anului viitor. La Dîlja, la şi desfacere, (
MIRCEA LEPĂDATU suprafaţă planificată In cel mult cest sens, unităţile agricole sînt a- mal mult decît în acest an. Di­ Bărbăteni, la Uricani, la Aninoa- serviciului 'ywr
corespondent
10 zile bune de lucru în cîmp". vertizate să întreprindă acţiuni ca­ rectorul minei, tovarăşul Carol sa... oameni care
Organizaţiilor de partid de la re să le permită Intervenţia promp­ Sr-hreter, a lucrat la investiţii, la ne-au vorbit
şate şi consiliilor populare comu­ tă şi eficientă în caz de nevoie. E.M. Petrila, foarte mulţi ani, 1. MIRZA nentă ce se r