Page 31 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 31
156 ® MARJI, 15 APRILIE 1975 Pag. 5
323SUU
şi Cooperativa de credit CONCURSUL GAZETELOR DE PERETE
I . intrarea în hala pieţei din Hu-
COMERŢ AMBULANT. © La
iara—fruntaşe pe ramură Pe fondul desfăşurării concursu minorul" C.S. Hunedoara şi a I.C.S. zeta satirică a E.M. Aninoasa, / „puncte" ale comerţului ambu-
l nedoara sînt amplasate două
lui gazetelor de perete, al celor de Hunedoara (centrală) ; locul ELI — „Ghimpele" a F.I.L. Haţeg şl „In 4 lanţ la care, printre altele, se
tineret, pionieri şl satirice, dumi „Gazeta noastră" a Comitetului o- lumina farului" a Autobazei Haţeg. 1 vînd portmonee cu diferite fo-
cadru sărbăto- dului social planificat, cu 16,7 la nică a avut loc la Deva analiza răşenesc de partid. şi Consiliului GAZETE ALE U.T.C. : locul I _ \ tografii de o calitate îndoielni-
> jle muncă de sută a împrumuturilor acordate, activităţii acestora pe anul 1974. Bi popular al oraşului Lupeni, „Mine mai aIes
Cooperativa de cu 53 la sută a beneficiilor rea lanţul a constituit un bun prilej rul" de la I.M. Barza şl cea a ser gazeta de perete „Tineretul şi i , că ’ ? ar . carc lezează
producţia" de la I.V. Călan ; locul 1 ““î 1111 .simţ. Cine le-o fi dat I
l nostru li s-au lizate — în cooperativa de cre de a se evidenţia nu numai modul viciului de aprovizionare de la H — „Tineretul şi producţia" de l V0le sa P ună ! ‘i comerţ aseme- )
de unităţi frun- dit. Intre cooperativele zonale în care gazetele de perete au ac I.C.S. Hunedoara. Menţiuni : gaze la E.M. Lupeni ; locul HI — „Ti- ) nea reproduceri după fotografii i
ţionat ca tribună politico-educativă
n întrecerea so- care au ţinut tot timpul sus stea activă, d mai ales cum trebuie să tele de perete de la I.V. Călan, neretul şi producţia" de la I.C. 1 carc , „ n ~ au nimic cu frumosul,!
„Fumalistul" de la secţia furnale
L974 pentru cla- gul întrecerii se numără cele din muncească ele în acest an - şi în a I.V. Călan, gazeta de perete a Orăştie. Menţiune : — gazeta de ! L lUluI ? Ne interesează cînd se I
perete „Tînărul miner" a E.M. Pe- l ţ ace u “, «retuş" urgent acestor J
■al îll-lea, res- Haţeg, Orăştie şi Brad. perspectivă, în cadrul concursului comitetului comunal de partid şi trila. 1 fotografii ? '
e ţară în aceas- Din cuvîntul exprimat cu oca declanşat, pentru a sprijini efectiv a consiliului popular comunal Ilia
GAZETE ALE ORGANIZAŢIEI DE ( CIOBANH PLIMBĂREŢI. © Ca
ormanţa acestor zia decernării diplomelor de to eforturile colectivelor hunedorene şi cea a întreprinderii chimice PIONIERI : locul I — Semaforul ! în fiecare primăvară, de o bu-
rudite ca preo- varăşii Aurel Bulgărea, directo în îndeplinirea exemplară a sarci Orăştie. „Cutezătorii" a Şcolii generale nr. I nă perioadă de vreme, drumu-
nilor economice.
depăşirea cu rul IJECOOP, Ioan Boleta, Ioan GAZETE SATIRICE : locul I — 1 Petroşani ; locul II — „Cuteză- ! rile judeţului sînt străbătute în-
Analiza activităţii de pînă acum,
inului producţiei Coposescu, Pavel Petruş, Ioan ca şi jalonarea sarcinilor viitoare „In obiectivul reflectorului" a torli" a Şcolii generale nr. 7 Hu- 4 tr-un continuu dute-vino de că-
I.M.M.R. Simeria ; locul II — „Eu \
servicii, ou 7,4 Zaharie. şi alţi lucrători din co a început prin intermediul unei te văd" a I.C.S. Hunedoara şi „Ven nedoara, şi „Cutezătorii" a Liceu- / tre ciobani particulari cu tur-
le contractări şi operaţia de consum şi de credit reuşite expoziţii a gazetelor de pe tilatorul" a E.M. Dîlja ; locul III lui pedagogic Deva ; locul in -I™ de °‘> provocînd astfel pa-
sută a exportu- străbate hotărîrea nestrămutată a rete din întregul judeţ, organizată — „Piconul" de la E.M. Petrila, „Cutezătorii" a Şcolii generale nr. i sube culturilor agricole. Rău
ă a beneficiilor, colectivelor respective conduse cu de către secţia de propagandă a „Stredelul" de la E.M. Lupeni şi 1 Brad si Cutezătorii" « demit * este această circulaţie le
către
medicii
Stanla
!nJcsnită
cste
de
desfacerilor de pricepere de organizaţiile de par Comitetului judeţean de partid. Cei „Nota zero la purtare", a şantieru generale V ! Simeria. Ş ‘ l 1 de la circumscripţiile veterina-
generale nr. 2
untul în coope- tid de a-şi intensifica eforturile peste 100 de responsabili de colec lui nr. 4 a I.C.S. Hunedoara. Men De asemenea, au fost premiaţi l re. Aşa s-a întâmplat trecent cu
tive de redacţie, locţiitori de secre
depăşirea cu pentru ca şi în acest an, de în tari ai comitetelor comunale de ţiuni : — „Scurt circuit" a I.R.E. un număr însemnat de responsabili î o turmă care a intrat prin Ge- 1
lărului de mem- cheiere a cincinalului, să se si partid şi responsabili cu munca de Deva, gazeta strtirîcă a E.M. Uri- ai colectivelor de redacţie, carica- î ® a giu 5* a . *° st Sosită pe cultu— l
la sută a fon tueze pe locuri fruntaşe. propagandă în comitetele de partid cani, gazeta satirică a E.M. Lonea, ..i___ ______ x_ ... . / riile de păioase din Şoimuş ale }
turişti şl colaboratori activi al ga- 1 îXs.“'De "ce“nu sînf^riţi la
din marile unităţi industriale ale „Te văd" a U.M.M.R. Crişcior, ga- zetelor de perete. ! timp aceşti ciobani plimbăreţi?
judeţului au avut prilejul să vadă
un însemnat număr de gazete, ma \ NEPĂSARE. © La blocul din |
meritorii !a I.P.E.6. Deva chete, gazete satirice, ale tinere i str. Munţii Retezat — oraşul
4 Haţeg — (avînd o plăcuţă pe |
tului şi pionierilor, dosare cu ma
teriale apărute, forme ingenioase i care scrie: E.G.C.L. nr. 2), ta»]
tainicul colectiv fost prospectate noi rezerve şi atractive de reflectare a vieţii ţ bla de pe acoperiş s-a desprins I
i şl o flutură vîntul. Apa se scur- J
colectivelor hunedorene.
întreprinderea de cărbune în străvechiul şi ) ge prin plafon în apartamente f
explorări geo- bogatul bazin al Văii Jiului, Marea majoritate a gazetelor de 1 şi pereţii exteriori de la faţadă
şte evenimente în Munţii Apuseni au început perete susţin cu pasiune, în forme 1 în care s-a şî Infiltrat pe o
specifice, eforturile colectivelor hu
îificaţie : împli- noi lucrări de cercetare, iar cele nedorene pentru îndeplinirea sarci ! mare porţiune. Intr-o stare de-
Iplorabilă sînt şi balcoanele a-
le veac de rod- de la Hondol-Coranda, Bucium- nilor ce le stau în faţă, constituind M 1 cestul bloc. E.G.C.L. Haţeg ce
Tarniţa şi Bucureşci-Rovina — în acelaşi timp un mijloc important i aşteaptă ?
:estui sfert de sînt într-o fază avansată. de educaţie socialistă a oamenilor
; muncă al în- împlinirea a 25 de ani de acti muncii. Au fost apreciate acele ga ţ IN URMA TIMPULUI. © In
unte ou comu- vitate, o dată cu realizarea sar zete de perete şi satirice care şi-au centrul oraşului Haţeg există na. ,
panou pe care scrie : „Oamenii"
lermanenţă în cinilor actualului cincinal, prile orientat activitatea asupra proble muncii de la S.E.L., F.I.L. şl
sale activităţi juiesc harnicului colectiv de la maticii concrete a unităţilor în care Fabrica de conserve din Haţeg
răi.' pentru des- I.P.E.G. Deva asumarea de noi acţionează — nivelul, ritmul şi ca
i în exploatare angajamente. însufleţiţi de hotă- litatea producţiei, productivitatea
! substanţe mi- rîrile Congresului al Xl-lea, de muncii, economia de materiale, e-
:erea cheltuieli- îndemnurile secretarului general nergie şi combustibili, folosirea
producţie, fiind al partidului, tovarăşul Nicolae timpului de lucru, disciplina tehno
nte-mergător al Ceauşescu, muncitorii, tehnicienii, logică etc. l se angajează ca în 1974 să dc-
in valorificarea inginerii, toţi lucrătorii întreprin După rezultatele obţinute de ga ! păşească sarcinile de plan la ţ
ncuri. Numai derii s-au angajat să realizeze zetele de perete şi satirice în ca I următoarele sortimente şi »
drul concursului desfăşurat în a-
colectivul de pînă la sfîrşitul anului o produc nul 1974, au fost clasate pe prime ’ urmează enumerarea acestora. 1
nderii a înche- ţie suplimentară de peste 100 mi le locuri următoarele : | Anul 1974 a trecut, dar cine *
răspunde de agitaţia vizuală în i
■ările de cerce- lioane lei, 3 milioane lei econo GAZETE DE PERETE : locul I ^ oraş nu ştie ? *
la Ohaba-Ponor, mii la preţul de cost, 3,5 milioa — gazeta de perete „Minerul" a Expoziţia gazetelor de perete,
rminat cerceta- ne lei beneficii. Un angajament ca E.M. Petrila ; locul II — gazetele reuşit schimb de experienţă, pre deschisă la Deva, a prilejuit un i „700“. © cifrele înscrise pe
n
Roşia-Poeni, au re onorează colectivul sărbătorit ! de perete a I.M.M.R. Simeria, „La trecerea ce se desfăşoară în acest cum şi un bun stimulent în în- " 1 „Dealul Paiului" din municipiul, fc
an.
l Deva sînt poate modul cel maî 1
/ aparte, mai semnificativ, de a<
ne aminti că acest oraş în care
trăim sau prin care trecem oa
turişti are o vîrstă frumoasă.
Ce păcat că o parte din pomi-
şorii care au fost plantaţi în,
. conturul cifrelor s-au uscat şl,
\ dacă continuă aşa, cel care mai
11
icamera sezonului turistic făcut să se vorbească — greu de Cine ^ rămîn nu ne vor spune nimic.
Iarna blîndă a acestui an a
STRADA. © ...Romanilor, din
acceptat dar adevărat — despre Hunedoara, este una dintre mul
pătrunderea unor ţînţari în a- ( UCID «.LUAI „UJUUOaC iUf 1UUU1-
tele străzi frumoase aâe muni-
4 cipiulul. Minus situaţiile cînd ,
lăţiri şi... semnale de atenţie partamentele din unele blocuri poartă vina? .'maşinile E.G.C.L. uită s-o „vi-
din Brad, Deva şi Hunedoara. Ha
sesizările numeroase ale cetăţeni \ ziteze". Era ora 13,00, în ziua
1 do 9 aprilie curent şi la toate
lor, I.J.G.C.L. răspunde prin a- _ ţ porţile, vase mari cu gunoi me--
î crud vegetal a rea clădirii şl spaţiilor de cazare puţine... informaţii. încercări timi La staţia autoservice din Hune . najer aşteptau sosirea acestora.
ităţi de april a e aproape gata, la „Voievodul" şl de de ieşire din convenţional face ceeaşi măsură : „se va face (sau doaira lucrează ca mecanic Paul l _ ____________________ „„ _________ _______
, , 1 strada Romanilor suportă mc-
1 atenţiei colec- „Cîmpu Iul Neag" — gata, la Lunca Filiala O.J.T. Petroşani — vorbim s-a făcut) dezinsecţia subsolului Manciu. O scrisoare a cetăţeanului, eu asemenea uitări, *ce strică
r
gâtirii sezonului Florii se apropie de sfîrşit. E deci doar de traseele vizitate, dar nu tehnic". Dezinsecţie se face. Nu Nicolae Bănescu din Deva relatea- ţ ] a frumuseţe...
fapt problema vorba de spaţiile de cazare date maii departe de strada principală mai că la scurt timp după aceea, ză că mecanicul respectiv nu l-a / " 1
la toate nivelu- în administrare unităţilor Centralei a oraşului. Intr-un cuvînt organi făcut cu corectitudine serviciul ce- \ DRUMUL. © Este vremea, dar ,
încă de la înce- cărbunelui. La cabana „Rusu" a- zatorii turismului, consiliile popu insectele acestea — un potenţial rut. Pornind de la această scrlsoa-1 mai ales a fost pînă acum, cînd \
Lanuri de măsuri, vem să ne convingem „pe viu" de lare din teritorii au ce revizui şi pericol de epidemii, îşi fac din re aveam să întîlnlm un om greu ţ drumurile de acces în sate au »
oi am ,,ataeat-o“ adevărul acestor spuse. încet, dar ce pune la punct. de clintit din concepţia sa. N-ar 1 putut fi puse la punct Incit să ţ
mărie sub titlul trainic, cameră cu cameră, spaţiile fl nimic rău dacă concepţia sa de- j nu ducă Ia uzarea prematură I
nă servire a tu anexă au fost „scoase la lumină", CÎND „SPECIALITATEA CASEI" spre muncă şl răspundere n-ar fl I a autobuzelor transportului în \
rbane din Valea astfel că în prezent cabana poate VA FACE „NUMELE CASEI" total diiferită de cea a colectivului 1 comun. Şi totuşi recepţionăm, ţ
.e, în turul de primi în cazare 89 de turişti. Aici La subsolurile unor blocuri în care munceşte. In scurt timp ( acum marea nemulţumire a şo- 1
rigada l-a făcut poate că eforturilor E.M. Dîlja, ale Discutăm la conducerea I.C.S.A.P. Paul Manciu a cumulat în condica 1 ferllor care circulă cu autobu- C
i revenit şi pe personalului cabanei, ar trebui să Petroşani despre „specialitatea ca de reclamaţii şi pe alte căi nu l s e . I.T.A. pe traseele Strei — !
i Aşadar ce se 11 se asocieze o iniţiativă a tineri mai puţin de 5 reclamaţii, Inter- ’ Poieni, Sălaşu de Sus — Nuc— L
amera" sezonului lor pentru a pune la punct şl spa sei", care trebuie, oricum, să facă improvizaţiile nu înloou- venţiiln sale ne autoturismele res-1 soara, Sălaşu de Sus — Paroş, >
ţiul din jur. renumele celui mal Important loc nectiviior soldîndu-se cu pagubei Ruşor — Serei pentru starea de--l
de popas dintr-o zonă turistică sau pentru aceştia. Datorită acestor ne- / plorabilă a respectivelor drumuri. *
de agrement. Dar nu numai aici, iesG măsurile promise
PREGĂTIRI ‘ ci şi în altă parte, „specialitatea mulţumiri ale cetăţenilor, P.B. n l Un semnal pentru consiliile popu- k
intrat în contradicţie cu colectivul! lare comunale Donsuş, Sălaşu .*
■c ca loc de po- casei" este ceva despre care se ştie în caro munceşte. I s-a cerut mu- \ de Sus şl Pul. S-a recepţionat ? y
trasee turistice prea puţin. După părerea noastră, tarea în altă muncă (pentru cea de, NU SPALATE. /
CAPSATE>
NţJ
cabana „Sarmi- şi nu numai a noastră, „speciali nou apariţia. Pentru că dezin- ihecanic auto nu aTe acte de cali-l © Aşa sosesc majoritatea sti- 7I
conducerea Coo- Zona de agrement şi turism de tatea casei" trebuie să fie ceea ce secţia e doar 'improvizaţie. Nu e floare) dar. pentru motive pe care l clelor de bere Ja bufetul din
m Haţeg aflăm la Valea de Peşti va fl şi ea în are mai renumit zona turistică resr numai ea le ştie. conducerea F.I.L. î Dobra. Dar mai trebuie adău-
>regătirile de se- sfîrşit valorificată superior în acest peetivă în materie de artă culinară. precedată de măsura promisă şl Hunedoara n-a luat decît măsura! gate şl alte două chestiuni: be-
La hanul „Bu- Cei mal mulţi responsabili de uni înfăptuită doar pe jumătate de
imputării unor pagube. La acest 1 rea se aduce cu Impurităţi şl
lost mărită pen- sezon. I.C.S.A.P. face pregătiri In tăţi turistice au motivat : „Am fă- I.J.G.C.B., aceea de canalizare a punct am discutat amănunţit şt la! în cantităţi mult prea mari fa-
eule, spaţiul de tense ca în cel mult 20 de zile noul out specialitatea casei ceea ce tre subsolurilor tuturor blocurilor în obiect cu Paul Manciu. Concluzia j ţă de cerinţele zilnice de con- „
hotel de aici să fie în sfîrşit pus
t va spori cu 20 în funcţie. Mai consemnăm că la ce". Replica noastră este : o spe care băltesc ape uzate. sa : de la şeful staţiei în jos. toată! sum. Se vînd 100—200 sticle pe §
.camping. La ca- cialitate care reflectă specificul bu Unităţile de gospodărie locativă
a“, în vecinăta- motelul „Gambrinus" problema a- cătăriei din zonă, e pregătită cu lumea e vinovată' pentru inadapta-i zi şi se aduc peste 1000. Cine~»V
pei potabile a căpătat o soluţie şl
dnaj de la Ulpia cu aceasta „partea caldă" a raidu gust, nu prea costisitoare şi oricînd au rezolvat în ultimii ani multe bilitatea Iul în acest colectiv. Nu- / „capsează" problema ? !
t cazare dovedit posibilă de preparat va avea şi tre din problemele acute ale întreţi mal dînsul nu are nici o vină;* CETĂŢENII INTREABA. ©■
e ca insuficient lui brigăzii o considerăm încheiată. cere. Avem impresia că noţiunea nerii locuinţelor proprietate de nici pentru durerile de cap pe ca-! Asociaţiile de locatari şl-au ţi-1
a sporit cu 8 INFORMAŢIA TURISTICĂ, de „specialitatea casei" s-a bana stat. Avînd în vedere acest po re le-a creat cîtorva dintre cel / nut demult adiuiările generalei
ţe. lizat în prea multe unităţi de tu tenţial al lor, atragem atenţia că care l-au încredinţat maşinile la \ de dări de seamă şl alegeri. C11 ţ
ace eforturi lău- DEOCAMDATĂ... rism şi alimentaţie publică şl de starea actuală a subsolurilor nu . , , , , „ ____ / o excepţie : asociaţia nr. 7, din 4,
v
clădirea noului Informaţia turistică cu tot ceea aceea Insistăm. reparat, nici pentru atmosfera care 1 cartleruJ '' D eva _ De limi \
i. pînă la 1 Mai ; ce se leagă de acest termen, e mai Deocamdată asta se poate consta generează numai această neplăcere s-a creat în Jurul său. Discuţia 1 2 jj e ,„niînil şi reamînă a— (
icrărilor promite româneşte spus, un copil cu mal ta în ..anticamera" sezonului turis ci contribuie şi la distrugerea pre de la om la om cu dînsul nu Teu- 4 dunarea. 7
lentului. multe moaşe. La ora actuală, ceea tic estival. E marcată de preocu matură a conductelor ce le stră şeşte să-! ciinteaşeă dintr-aie sale.. NECINSTE. © Ion Călescn. bar- \
din Valea Jiu- ce se află pe trasee, în împreju pări. Cele cîteva observaţii din rân sa-1 facă să vadă cel puţin o par- ] man ] a restaurantul „Feroviarul* £
>ă cum am spus, rimile locurilor de popas sau în durile de faţă vor ajuta, sperăm, bat. Acestea sînt motivele pen te din propriile greşeli. înverşuna-1
simer ia, a... „cumpărat," de 1
dln
:e bucură în pre- incinta acestora e ceea ce a fost la mal buna focalizare a atenţiei tru care adresăm public I.J.G.C.B. ta sa pornire împotriva neregulilor ] curînd 0 chitanţă de 300 lei pen- l
istr-v jre cu totul şi cum a fost în anul trecut. Re factorilor de răspundere asupra a- întrebarea s cînd se vor pune la existente n-are şl acoperire în exi-!
anii trecuţi. La clama comercială — ţ n unele ca cestel chestiuni. punct, prin măsuri tehnice pro tru serv!rea cu Upsă la măsură-!
tiv al Centralei zuri desuetă şi neadecvată, neac genţa faţă de sine ! , tnare. Cine măsoară ca el... (
informaţii „în tualizată. Informaţia turistică — ION CIOCLEI mise, subsolurile blocurilor în TLJ MSnnic
PAZNICI CARE... VTSEAZX t
„Rusu" pregăti stricto senso — îi dă turistului prea C. SANDU cauză ? IH. MAKLUb i FRUMOS. © La unul dintre son-1
_________________________________________ ' dajele efectuate în nopţlile tre- S
l cute de miliţia oraşului Brad,
.' privind modul cum este asigu- |
ni de la elabo- sum. Nu a organizat în mici o în-4 rată paza bunurilor obşteşti,
d cantinele-res- în întreprinderi, fabrici, uzine treprindere servirea unei mese cal-1 găsit mulţi paznici conşti- ||
7ut o deosebită de. E drept că la fabrica de indus- ) ” c 2;,, la d ^ r ‘„ c " în E 1 ' 1 .
r ..v 1 dormeau ca acasă în pat: ioan*
, . 1 An iîr . , _ nn „
iunătăţirea sub- trie locala (peste 500 de angajaţi) ! Neag, Traian Furdui, Gh. Cri-
■ servite de oa- şi la autobaza, comitetele smdica-,' S an. Avram Brătilă. Treziţi de
mtine. în multe In pauza da prînz meniuri variate, con^stente telor privesc cu indiferenţă modul ţ miliţie, ei afirmau că n-au făcut
n găsit cantine- în care servesc muncitorii masa t nimic (sie). Cine le „strică"
igură meniuri în pauza de prînz. Am stat de vor- 1 visul ? (alex. jurca — cores-
accesibil. Can- virea unor meniuri variate, con şl întreprinderea comercială de vor realiza peste 18 000 000 lei, bă cu multe persoane de la fabri-1 poadent).
J.S. Hunedoara, sistente, la un preţ acceptabil. stat pentru alimentaţie publică. A- cu 200 000 mai mult decît este ca de industrie locală. Sînt foar- / judecata publica. © Sala
mai are nevoie în fiecare an activitatea s-a îm provizionarea cu toate cele nece prevăzut. Aşa după cum prevede te nemulţumiţi de felul cum sîntmare a Clubului „Constructorul"
idare. Aici, Le- bunătăţit mult. în acest an se ser sare e aproape fără cusur, ordi Legea, toate beneficiile realizate' serviţi la bufetul din incintă. Ab-1 din Hunedoara a fost neîncăpa- >
aurant se apli- vesc 6 520 porţii de mîncare pe zi. nea şi disciplina în cantină, de a- intră la îmbunătăţirea calităţii me solut toţi ar dori ca la «n preţ aTe?'mtarcSrea'tre'cută
ecte dintre cele Zilnic la cantina-restaurant iau semenea. Iată de ce abonaţii, flo niurilor, la diversificarea lor. Aşa convenabil sa servească o masa l Au j ost judecaţi şi condamnaţi
îghiul comitetul masa 3 200 de abonaţi, plus flo tanţii, găsesc aici plăcerea servirii s-a ajuns aici ca preţul meniurilor calda, care sa înlocuiască pachetul / „ ent , r „ provocare de scandaluri,
T. — întreprin tanţii. Cantina asigură totodată după dorinţă, a unei varietăţi de să fie foarte acceptabil, iar mân de acasă. S-ar putea crea condi- J acostări de persoane, vagabon-
de stat pentru servirea mesei calde în 11 secţii meniuri. Zilnic, 11 ciorbe şi 40—50 carea consistentă. ţii pentru 2-3 săli de mese. Dar, 1 daj, Dănilă Mihăiescu. ioan to-
că Hunedoara ale combinatului siderurgic. Se ser de mîncăruri la felul II. La par Mese servite de cantinele-restau- comitetul sindicatului nu a făcut J ma, Mibai Lutsoiv. Viorel Vlal-
>abll. Şeful can- vesc 1 800 pînă la 2 200 porţii de terul cantinei funcţionează 4 sec rant am întîlnit şi în alte părţi. „investigaţiile" necesare, iar coo-l c \ 1 ’ . c ??- ru .. Ana „. ?1 Alexandru
. nn .„m n __
rberger, un bun mîncare caldă în pauza de prînz. ţii •— rotiserie şi minuturi, plăcin In unele locuri se depune străduin perativa cle^ consum n-a rmnlfpc 1 Ciuciu, Dumitru Mureşan, Tuliu
vnrvara
Rtroici. Silvia
mamtes-, f ,
riei, om de ini- Un meniu (ciorbă, felul II şi mu tărie, „gospodina" şi cafea-dulciurl. ţă pentru ca şi la locurile de mun tat iniţiativa. Speram ca acum sa) Ne gru Dorina Butnaru, Vasile
re temeinică a rături), costă doar 3,75 lei. Şi tre Dimineaţa, la prînz şi seara, oa că să se servească în pauze mese înceapă dialogul între cei doi fac-1 uamian. Sanda Sevastrlan, Va'
le aprovizionare buie să spunem că e un meniu menii vin la cantina-restaurant cu calde la un preţ acceptabil. La tori şi să se organizeze servirea u- ! mian Sereca,ion şi sa se organizeze servirea u- i mian Sereca. l-am aat cu nu- ,
ă Fotache, şeful gustos, consistent, care abia la 15 plăcere, fiindcă de fiecare dată Călan şi Gurabarza se fac efor nor meniuri, gustări calde şi mun- 4 mele pe toti pentru a-i cunoaşte /
11^, I.C.S.P.A.P., zile se repetă ! Comitetul de con pleacă mulţumiţi. turi lăudabile în această privinţă. citorilor de la fabrica de industrie, si blama şi. mai ales, a nu le ,
sc masa aici, ducere al cantinei compus din 11 în anul trecut s-au realizat La Haţeg, funcţionează o cantină- locală şi autobaza din I-Iateg \ călca pe urme... REPORTER j
e grija perma- persoane este activ, ţine o legă 15 300 000 lei, depăşindu-se substan restaurant pe lingă Abator. Este
;stă pentru ser- tură strînsă cu conducerea C.S.H. ţial prevederile. In acest an se coordonată de cooperaţia de con- „ SABIN CERBU V,