Page 32 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 32
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6056 © MARŢI, 15 APRILIE 1975
EL'sssasHzar
Judeţul Hunedoara oferă iarf pesifeiili de ealieare. llSilSi al Ip
G@ meserii Iţi alegi, tinere absolvent? „LUNA TEATRULUI POLITIC din Haţeg, tarafurile şi soliştii d«
DE AMATORI" muzică populară din Cîmpu IM
Neag şl Lupeni.
Amplasat la cea mai înaltă cotă fil din judeţ — chimice, de ma în curs de amenajare a unui mic In cadrul „Lunii teatrului politic
a noului cartier Micro 15, într-o teriale de construcţii — au justi atelier de prelucrări mecanic® prin CONSFĂTUIRE
zonă care deschide o admirabilă ficat necesitatea înfiinţării unei a- aşchiere. Complexul nostru şcolar de amatori", ce se desfăşoară în I Duminică, la Deva s-a desfăşurat
faza sa de masă în cursul lunii a-
privelişte oraşului reşedinţă de ju semenea şcoli-de specialitate. Care e prevăzut şi cu o modernă sală prilie, formaţiile de teatru au pus Consfătuirea conducerilor şi respon
deţ, complexul şcolar de chimie este profiiul şcolii, de ce bază ma de sport (unde se pot desfăşura în scenă un mare număr de piese sabililor universităţilor populare din
industrială şi materiale de con terială dispune, ce condiţii oferă întreceri de volei, tenis de cîmp, în unul şi trei acte. Din cele 56 mediul urban, cu telna „Cum se
strucţii din ' Deva îşi recomandă elevilor — iată întrebări la care handbal, baschet) ; cu o bibliotecă de formaţii aflate în concurs, un înscriu cursurile universităţii popu
personalitatea din primul an de vom răspunde, prezentîndu-vă, as cu peste 10 000 volume, cazarea mare număr au pus în scenă pie late în efortul general dc formare
existenţă. întreprinderile de pro tăzi, elevilor e asigurată prin două in se ca : „O femeie ca multe alte civică şi profesională a omului so
ternate (pentru băieţi şi fete) a cietăţii socialiste multilateral dez
clte 216 locuri fiecare, dotate ou le" de Lucia Demetrius, „Seara in voltate. Din experienţa pozitivă a-
Liceul de chimie industrială Deva televizoare, cu spaţii pentru jocuri faţa cerului" de G. Genoiu, „Le cumuiată pe linia perfecţionării me
todice şi stimulării iniţiativelor va
de club, iar masa se asigură la genda lui Avram Iancu“ şi „Po loroase". Referatele au fost urma
Aflîndu-se în primul ari de e- bună, care concură la instruirea, cantina cu autoservire. rumb crud“ de Dan Tărchilă, „Omul te de dezbateri şi aplicaţii practice.
txistenţă, Liceul de chimie indus pregătirea şi educarea elevilor la O vizită în laboratoare, cabine care a văzut moartea“ de Victor
trială din Deva funcţionează cu 3 nivelul cerinţelor învăţămîntului te, ateliere, sală de sport, cămine Eftimiu, „O partidă cu noi născuţi“ SEARĂ PENTRU FRUNTAŞII ÎN
profile : chimie (în noul an şco modern de azi. Celor 16 săli de îţi oferă prilejul să constaţi că, în de Paul Everac, precum şi alte pie PRODUCŢIE
lar va avea locuri pentru 4 cla clasă li se alătură laboratoare şi această unitate de învăţămînt de se cu tematică contemporană şi is
se), mecanică (2 clase) şi electro cabinete modern utilate — de chi specialitate, elevii beneficiază de torică. Sîmbătă, la Casa dc cultură din
tehnică (2 clase). Dacă opţiunile mie, fizică, electrotehnică, de condiţii care le asigură o bună In unele comune ca Şoimuş, Baia Orăştie a avut loc un amplu spec
elevilor vor depăşi numărul locu ştiinţe sociale — iar, pînă la în pregătire pentru muncă şi viaţă. de Criş. Ilia, Sălaşu de Sus, Sintă- tacol dat în cinstea fruntaşilor în
rilor, intrarea în liceu se va face ceperea noului an şcolar, vor fi Dealtfel, rezultatele la învăţătură muria-Orlea, Băcia au luat fiinţă producţie din oraş de către forma
prin concurs de admitere. puse în funcţiune laboratoare de din primele două trimestre şcola cîte 3—5 formaţii de teatru care ţiile artistice de amatori. Au evo
luat cu acest prilej echipele artis
— Matematica va fi una din dis chimie analitică, fonic, cabinet de re, locurile de prestigiu cîştigate prezintă spectacole in toate satele tice ale întreprinderii chimice, fa
ciplinele de examen obligatorii tehnologia materialelor, sală de la olimpiadele pe meserii, la între aparţinătoare comunelor respective bricii de industrie locală şi ale fa
.pentru toate cele 3 profile. Pen- desen tehnic. Dispunem de un corp cerile cultural-artistice şi sportive, şi in alte localităţi. Cele mai valo bricii „Vidra".
iitru profilul chimie se mai susţine de ateliere (două de lăcătuşerle, întăresc această convingere. roase spectacole vor fi programate,
examen la chimie sau română (la unul de electrotehnică) şi sînlem LUCiA LICIU prin grija Comitetului judeţean de FESTIVALUL
alegere), iar pentru mecanică şi e- cultură şi educaţie socialistă, in „ALAIUL PRIMĂVERII"
lectrotehnică disciplinele la alege- localităţile cu tradiţie şi în staţiu
La tradiţionalul festival a! obi
>re vor fi fizica sau româna. In u- nile balneoclimaterice. ceiurilor folclorice de la Reşiţa,
'initatea noastră de învăţ&rnînt — „Alaiul primăverii", judeţul nostru
1 precizează dng. Griin Petru, direc P o s t a e l e v i l o r a fost reprezentat de artiştii ama
torul liceului — funcţionează şi j» BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE tori din Lăpugiu de Jos, caro. au
şcoala profesională materiale de • Dorina Cănijă — Bîrsău. Şcoli mese . absolvenţi a 8 clase (şcoală Membrii brigăzii ştiinţifice din co prezentat obiceiul „Măsuratul oilor",
construcţii cu două clase : lăcă profesionale în care se pot pregă generală). La Timişoara (Pădurea muna Hărău au avut o întîlnire cu obţinînd un frumos succes.
tuşi mecanici şi electricieni între- ti şi tinerele fete : Şcoala profesi Verde) şi Gurghiu — judeţul Mu sătenii clin Banpotoc, prilej cu care
ţiriere-reparaţii’la care se primesc, onală de materiale de construcţii reş — funcţionează licee silvice. s-a subliniat importanţa şi cadrul OoruS
fără examen, absolvenţi a 8 sau Deva, în meseria de operator ; Şcoa fertil în care s-a desfăşurat vizita
10 clase generale. In cazul absol la profesională de construcţii Deva, o Maria Stoica — Deva. Discipli preşedintelui Republicii Socialiste
venţilor a 10 clase, durata şcolari în meseriile : vopsitor, zugrav, tîm- nele pentru concursul de admitere România, t o v a r ă ş u l Nicolae de 5a Orăştie
Ceauşescu, în Japonia. La aceeaşi
zării se reduce cu un an şi ju plar. la facultatea de ştiinţe economice, întîlnire, cu sprijinul prof. Eugen
mătate, cu condiţia ca îh această specializarea finanţe şi contabilita Meteşan, al medicilor Petru Ciocan Din anul 1868, anul primului con
situaţie să se afle - întregul colec o Gheorghe Herdca — Teliuc. La te, sîrit : algebră şl trigonometrie şl Ion Pascu, s-a purtat un viu dia cert, cunoscutul cor din Orăştie a
tiv al clasei din anul I. Şcoala generală din Orăştie func (scris şi oral), economie politică sau log pe tema apărării sănătăţii. desfăşurat o activitate continuă şi
— V-am rugă să ne vorbiţi de ţionează, începînd din acest an de circulaţia bănească, creditul şi teh stvăluetiă, remareîndu-se în mod
spre condiţiile îri care se pregătesc învăţămînt, o clasă de exploatarea nica bancară sau contabilitatea teo cu totul deosebit mai ales in anii
elevii şcolii pe care o conduceţi. şl industrializarea lemnului, clasă retică şl Industrială sau contabili ŞTAFETA CULTURAL-EDUCATIVÂ socialismului. Prezenţă obişnuită in
— Deşi nou înfiinţat, liceul nos afiliată Şcolii profesionale de ma tate teoretică şi agricolă la alege ‘„CĂUTĂTORII DE COMORI" finala unor concursuri republicane
tru dispune de o bază materială teriale de construcţii Deva. Se pri- re (scris). de mare anvergură, la festivaluri
La Sarmizegetusa, după simpozio naţionale şi la cele mai importante
nul „Lupta poporului român pen manifestări judeţene, acest presti
tru independenţă şi neatîrnare“, gios colectiv artistic a fost răsplă
Spre un nivel superior susţinut de profesorii Ion Arian şi tit, la împlinirea unui veac de ac
Victor Mureşan, s-a desfăşurat faza
tivitate neobosită şi rodnică, cu
judeţeană a ştafetei cultural-educa-
tive „Căutătorii dc comori". Peste Ordinul „Meritul cultural" clasa I.
de realizare a educaţiei patriotice 400 de spectatori au urmărit evo rul a realizat cu ani in urmă chiar
Avînd un larg repertoriu — co
vocale
grupurilor
luţia
Pui,
din
Boiţa şi Cîmpu Iui Noag, brigăzilor spectacole cu operetele „Crai "nou"
De mult timp, Casa de cultu existenţa unei liste cu aproximat- revoluţionare şi democratice dar artistice de agitaţie din Sălaşu de şi „Ana Lugojana“ —, interpreţi ta
1
ră a sindicatelor din Petroşani tiv 70 de teme ce pot fi oferite şi preţuirea frumuseţilor şi bo Sus şi Cîmpu Iui Neag, montajul lentaţi şi pasionaţi, dorinţă de per
se situează printre oeie mai la oititorilor spre consultare, o ma găţiilor patriei, a creaţiei româ literar-muzical al Casei de cultură manentă afirmare, corul de la O-
din Haţeg, corurile de femei şi de
borioase instituţii culturale din nifestare permanentă „Să ne cu neşti pe toate planurile. Istoria cameră din Vulcan, dansatorii din răştie înseamnă astăzi tradiţie artis
[judeţul, nostru, repfezentînd pen noaştem patria", din timp în timp şi producţia, prezenţa pe şantie Sarmizegetusa, Lupeni şi ai coope tică şi o prezenţă contemporană de
tru municipiul Petroşani un real se organizează expoziţii de carte rele muncii patriotice, tradiţiile rativei meşteşugăreşti „Retezatul" certă calitate artistică.
i centru spiritual. In urmă eu doi istorică, au loc expuneri în sala eroice ca şi gîndul treaz la apă
i ani a avut loc aici un larg son bibliotecii ş.a. rarea ţării, îndeplinirea îndato
daj al opiniei publice, se desfă Parcurgând însă cu atenţie pro ririlor către stat ca şi conştiinţa
apartenenţei la această patrie a
tuturor locuitorilor ei, uniţi fără Album de vacanţă
deosebire de limba pe care o vor
besc — toate acestea definesc şi
potenţează acţiunea educativ-pa- Şcoala generală nr. 4 Deva, 3 zile
triotică. „PIONIERIA — ŞCOALĂ din vacanţa primăverii au fost
Este adevărat, marile noastre DE EDUCAŢIE COMUNISTĂ"
aniversări şi evenimente. înscrise nespus de frumoase. Pe itine
în calendarul naţiunii trebuie • „ASALTUL CARPAŢILOR" — rarul Sibiu — Curtea de Argeş
Bucureşti — Valea Prahovei
—
tratate cum se cuvine (şl în acest acţiunea patriotică de masă a pio
sens nu se poate nimic reproşa nierilor, care urmăreşte cultivarea am vizitat frumuseţile naturii şi
cele înălţate de mina omului, am
aşezământului de cultură din Pe dragostei pentru frumuseţile na
şoară frecvente consultaţii eu ac gramul de manifestări educa ti v- troşani). Insă evenimentul politic, turii, precum şi grija şi respec învăţat istoria şi geografia la faţa
tivul sindical din întreprinderi şl pa-triotice al Gas,ei de cultură, se legat de mersul înainte al socie tul pentru ocrotirea şi conserva locului“ — ne-a mărturisit pio
instituţii, multe acţiuni au loo observă că, chiar dacă manifes-- tăţii noastre, de edificarea multi rea acestora, se află la cea de-a nierul Sorin Similie, iar dintr-o
în afara zidurilor lăcaşului de tările se grupează în jurul te laterală a patriei, dc afirmare doua etapă a desfăşurării ei. Pen scrisoare semnată de Valeria Fili-
cultură — Ia exploatări miniere, maticii deosebite a acestui an, pe arena internaţională a Româ tru pionierii Hunedoarei — care mon aflăm despre o educativă şi
şantiere de construcţii, cămine ele sînt oarecum de nuanţă ca niei socialiste, trebuie popularizat au întreprins largi acţiuni de reconfortantă drumeţie la Peşte
pentru nefâmilişti. lendaristică. Intr-un asemenea nu la modul general, printr-o ex marcare şi remarcare a traseelor ra a pionierilor din Vărmaga.
— Aproape jumătate din mani context, activitatea în domeniul punere „de serviciu", ci aprofun turistice, de montare a plăcilor
festările incluse în programul nos -important al educaţiei patriotice dat, conştientizat, aşa cum impun indicatoare şi de întreţinere a po VERNISAJ
tru de activitate sînt de dome îşi are capitolul său evident in principiile şi exigenţele educaţiei tecilor, de ocrotire a pădurilor şi
niul educaţiei patriotice, ne spu complet, cu prezentări tematice în spirit comunist. livezilor, de plantare de pomi şi La Galeriile de artă ale Fon
ne Vâsile Chîrculescu, preşedintele ocazionale; care se vor, probabil, Ţ-lnind seama de prestigiul aşe- întreţinere a rezervaţiilor şi mo dului plastic din Deva a avut loc
consiliului de conducere al Casei exemple ale datoriei împlinite, zămîhtului cultural petroşănean, numentelor naturii —, zilele va vernisajul expoziţiei judeţene de
de cultură a sindicatelor din Pe dar care sînt, în ultima analiză, experienţa activiştilor culturali, canţei de primăvară sînt fructuoa artă plastică a pionierilor şi şco
troşani. dovezi ale neconcorda-nţei cu prin bogatul program de manifestări se în fapte. In aceste zile, 19 e- larilor. Numeroase lucrări în acuar-
-r Există — ne spunea şi in cipiile educaţiei permanenţe, cu ce are loc aici, nu ne îndoim că chipaje se află în recunoaştere în relă, colaj, pirogravură, linogra-
structorul Gh. Negraru, o parti sarcinile complexe ale educaţiei această instituţie are toate şan masivele Parîng, Şurianu şi Vîl- vură, metaloplastie, pictură pe
cipare sigură, mai ales tineret, sooialiste a maselor. Educa sele de a realiza la modul supe can. Din şcoli sosesc veşti despre sticlă, ceramică, realizate cu fan
Ia manifestările educativ-patrio- ţia patriotică ; include dra rior şi dezideratul educaţiei pa succesele în ampla acţiune de tezie şi sinceritate infantilă, im
tice. In acelaşi sens, bibliotecara gostea faţă de treoutul glorios triotice a cetăţenilor. plantare a pomilor. La Simeria, presionează plăcut vizitatorul. De
Margareta Chioreanu ne relata al poporului, al mişcării noastre C. DROZD copiii au plantat peste 600 de o largă apreciere se bucură, aici,
arbori şi pomi ornamentali, la
Blăjeni — 210, la Buceş — 200. E- expoziţia cu vînzare a cercului
de ceramică de la Casa pionieru
levii de la Sălaşu de Sus au plan lui din Deva, condus de prof. loan
tat 286 de pomi fructiferi, cei de Şeu. Cele peste 200 de lucrări
Ceauşescu, continuîndu-şi pro la Brănişca — 351, Vaţa de Jos sint tot atîtea motive de admi
gramul vizitelor, au făcut o es — 150. La Meria (Lunca Cernii), raţie faţă de arta micilor cera-
cală în Republica Islamică Pa pe o suprafaţă de 3 ha, copiii au mişti.
efectuat plantări de puieţi în fond
(Urmare din pag. 1) nie şf colaborare dintre cele kistan,, unde au avut loc con forestier. In întregul judeţ, hăr
două popoare. vorbiri oficiale între preşedin nicia şcolarilor s-a materializat IN STUDIO^
tele Nicolae Ceauşescu şi pri
Miercuri, aeronava preziden Decernarea unor înalte titluri mul ministru Zulfikar Aii Bhut- prin plantarea a 16 307 pomi.
Membrii subredacţiei „Tot îna
ţială a părăsit teritoriul Japo- universitare tovarăşului Nicolae to. e COLECTAREA DEŞEURILOR inte" din Hunedoara au fost
niei şi a aterizat la Manila, ca Ceauşescu şi tovarăşei Elena Presa centrală din săptămîna de hirti'e, textile, metale vechi, oaspeţii, studioului de radio Timi
pitala Republicii Filipine, ur- Ceauşescu -exprimă elocvent pre precum şi a sticlelor şi borcane
1 mătoarea etapă a vizitelor în ţuirea pentru personalitatea so care s-a încheiat a dat publi lor ocupă un loc de frunte în ac şoara. Vizita a prilejuit — pe lin
gă cunoaşterea muncii redacţiona
treprinse de tovarăşul Nicolae lilor poporului român, pentru cităţii Mesajul preşedintelui ţiunile educative ale vacanţei. le — realizarea unei emisiuni de
Republicii Socialiste România, to
Ceauşescu şi tovarăşa Elena înfăptuirile ţării noastre, pentru 110 184 kg. Aceasta e cantitatea de către pionierii hunedoreni. Emi
Ceauşescu în această parte a rolul dinamic şi constructiv al varăşul Nicolae Ceauşescu, adre deşeuri feroase colectate pînă in
globului. Vizita preşedintelui României pe arena vieţii poli sat Simpozionului sindical inter prezent. In fruntea acţiunii se a- siunea, înregistrată la rubrica
Nicolae Ceauşescu în Filipine tice internaţionale. întâlnirea cil naţional cu tema „Participarea flă pionierii din Hunedoara (25 000 „Jurnal de vacanţă", a făcut o-
j s-a caracterizat din primele sa- reprezentanţii cercurilor de a- femeilor ia viaţa economică şi kg), urmaţi de cei din Simeria biectul unei reuşite transmisiuni
; le momente prin deosebite ma- faceri a prilejuit evidenţierea socială", ale cărui lucrări s-au (22 000), Luncoiu de Jos, Sălaşu radiofonice din aceste zile. (FE-
; nifestări de cordialitate, subli- posibilităţilor multiple de extin desfăşurat la,Bucureşti, şi Mesa de Sus, Topliţa, Gurasada. O altă LICIA JIANU, HORIA TALFEŞ
jul adresat de preşedintele Repu
i niind dragostea şi preţuirea cu dere şi diversificare a coope cifră aduce laudă participării — Hunedoara).
care este înconjurată ţara noas rării economice româno-filipi- blicii Socialiste România, Nicolae şcolarilor la colectarea deşeuri
tră pe aceste îndepărtate melea neze. Ceauşescu, reuniunii internaţiona lor : 37 545 kg. Este hirtia colec „AMBASADORII PRIETENIEI"
guri tropicale. Semnarea Declaraţiei solemne le jubiliare a Organizaţiei de tată, din care aproape jumătate e
I Convorbirile oficiale dintre comune şi a Comunicatului co solidaritate a popoarelor Afro- contribuţia şcolarilor din Valea In aceste zile se desfăşoară la
preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi mun, perfectarea unor acorduri Asiatice, consacrată celei de-a Jiului. Se înscriu la acest frumos Iaşi acţiunea republicană „Amba
Ferdinand Marcos, activităţile şi înţelegeri bilaterale deschid XX-a aniversări a Conferinţei rezultat şi pionierii din Brad, sadorii prieteniei", la care parti
desfăşurate în cadrul vizitei de un nou şi strălucit capitol de de la Bandung. Brănişca, Tomeşti, Balşa. Valoa cipă şi 11 pionieri din judeţul
tovarăşa Elena Ceauşescu şl largi perspective raporturilor rea sticlelor şi borcanelor colec nostru. O parte dintre aceştia
A fost anunţată, de asemenea,
tate se ridică la peste 56 000 lei sint colegi de la şcolile din mu
I doamna Imelda Marcos, mani- româno-filipineze, în interesul vizita oficială de prietenie în " şi este rodul muncii pionierilor nicipiul Deva. Ei ne reprezintă
I testările de simpatie şi aleasă ambelor popoare, al păcii şi în ţara noastră a preşedintelui Re din Petroşani, Lăpugiu de Sus, cu cinste la această acţiune ce se
ospitalitate cu care au fost în-
ţelegerii în lume.
publicii Unite Tanzania, Julius
Baia de Criş, Romos, Băiţa şi desfăşoară sub emblema „Cinci
tîmpinaţi solii poporului român
După încheierea vizitei în Fi
subliniază dorinţa comună de lipine, t o v a r ă ş u l Nicolae IC. Nyerere, în perioada 21—23 din numeroase alte şcoli. nalul revoluţiei tehnico-ştiinţifi
extindere a relaţiilor de priete Ceauşescu şi tovarăşa Elena aprilie a.c. • • EXCURSII, DRUMEŢII. „Pen ce". (DANIELA CHIRILĂ, Clubul
tru elevii clasei a IV-a B de la presei pioniereşti — Deva).