Page 32 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 32

Pag. 6                                                                                     DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NR. 6056 © MARŢI, 15 APRILIE 1975
                                                                                                                                                                      EL'sssasHzar







               Judeţul Hunedoara                oferă       iarf  pesifeiili  de  ealieare.                      llSilSi                                             al   Ip


                         G@ meserii             Iţi alegi, tinere absolvent?                                        „LUNA TEATRULUI POLITIC     din  Haţeg,  tarafurile  şi  soliştii  d«
                                                                                                                         DE AMATORI"            muzică   populară   din   Cîmpu   IM
                                                                                                                                                Neag şl Lupeni.
                Amplasat  la  cea  mai  înaltă  cotă   fil  din  judeţ  —  chimice,  de  ma­  în  curs  de  amenajare  a  unui  mic   In  cadrul  „Lunii  teatrului  politic
              a  noului  cartier  Micro  15,  într-o   teriale  de  construcţii  —  au  justi­  atelier  de  prelucrări  mecanic®  prin                 CONSFĂTUIRE
              zonă  care  deschide  o  admirabilă   ficat  necesitatea  înfiinţării  unei  a-   aşchiere.  Complexul  nostru  şcolar   de  amatori",  ce  se  desfăşoară  în   I  Duminică,  la  Deva  s-a  desfăşurat
                                                                                                               faza  sa  de  masă  în  cursul  lunii  a-
              privelişte  oraşului  reşedinţă  de  ju­  semenea  şcoli-de  specialitate.  Care   e  prevăzut  şi  cu  o  modernă  sală   prilie,  formaţiile  de  teatru  au  pus   Consfătuirea  conducerilor  şi  respon­
              deţ,  complexul  şcolar  de  chimie   este  profiiul  şcolii,  de  ce  bază  ma­  de  sport  (unde  se  pot  desfăşura   în  scenă  un  mare  număr  de  piese   sabililor  universităţilor  populare  din
              industrială  şi  materiale  de  con­  terială  dispune,  ce  condiţii  oferă   întreceri  de  volei,  tenis  de  cîmp,   în  unul  şi  trei  acte.  Din  cele  56   mediul  urban,  cu  telna  „Cum  se
              strucţii  din  '  Deva  îşi  recomandă   elevilor  —  iată  întrebări  la  care   handbal,  baschet)  ;  cu  o  bibliotecă   de  formaţii  aflate  în  concurs,  un   înscriu  cursurile  universităţii  popu­
              personalitatea  din  primul  an  de   vom  răspunde,  prezentîndu-vă,  as­  cu  peste  10  000  volume,  cazarea   mare  număr  au  pus  în  scenă  pie­  late  în  efortul  general  dc  formare
              existenţă. întreprinderile de pro­  tăzi,                        elevilor  e  asigurată  prin  două  in­  se  ca  :  „O  femeie  ca  multe  alte­  civică  şi  profesională  a  omului  so­
                                                                               ternate  (pentru  băieţi  şi  fete)  a                           cietăţii  socialiste  multilateral  dez­
                                                                               clte  216  locuri  fiecare,  dotate  ou   le"  de  Lucia  Demetrius,  „Seara  in   voltate.  Din  experienţa  pozitivă  a-
                        Liceul de chimie industrială Deva                      televizoare,  cu  spaţii  pentru  jocuri   faţa  cerului"  de  G.  Genoiu,  „Le­  cumuiată  pe  linia  perfecţionării  me­
                                                                                                                                                todice  şi  stimulării  iniţiativelor  va­
                                                                               de  club,  iar  masa  se  asigură  la   genda  lui  Avram  Iancu“  şi  „Po­  loroase".  Referatele  au  fost  urma­
               Aflîndu-se  în  primul  ari  de  e-   bună,  care  concură  la  instruirea,   cantina cu autoservire.  rumb  crud“  de  Dan  Tărchilă,  „Omul   te de dezbateri şi aplicaţii practice.
              txistenţă,  Liceul  de  chimie  indus­  pregătirea  şi  educarea  elevilor  la   O  vizită  în  laboratoare,  cabine­  care  a  văzut  moartea“  de  Victor
              trială  din  Deva  funcţionează  cu  3   nivelul   cerinţelor   învăţămîntului   te,  ateliere,  sală  de  sport,  cămine   Eftimiu,  „O  partidă  cu  noi  născuţi“   SEARĂ PENTRU FRUNTAŞII ÎN
              profile  :  chimie  (în  noul  an  şco­  modern  de  azi.  Celor  16  săli  de   îţi  oferă  prilejul  să  constaţi  că,  în   de  Paul  Everac,  precum  şi  alte  pie­  PRODUCŢIE
              lar  va  avea  locuri  pentru  4  cla­  clasă  li  se  alătură  laboratoare  şi   această  unitate  de  învăţămînt  de   se  cu  tematică  contemporană  şi  is­
              se),  mecanică  (2  clase)  şi  electro­  cabinete  modern  utilate  —  de  chi­  specialitate,  elevii  beneficiază  de   torică.  Sîmbătă,  la  Casa  dc  cultură  din
              tehnică  (2  clase).  Dacă  opţiunile   mie,   fizică,   electrotehnică,   de   condiţii  care  le  asigură  o  bună   In  unele  comune  ca  Şoimuş,  Baia   Orăştie  a  avut  loc  un  amplu  spec­
              elevilor  vor  depăşi  numărul  locu­  ştiinţe  sociale  —  iar,  pînă  la  în­  pregătire  pentru  muncă  şi  viaţă.   de  Criş.  Ilia,  Sălaşu  de  Sus,  Sintă-   tacol  dat  în  cinstea  fruntaşilor  în
              rilor,  intrarea  în  liceu  se  va  face   ceperea  noului  an  şcolar,  vor  fi   Dealtfel,  rezultatele  la  învăţătură   muria-Orlea,  Băcia  au  luat  fiinţă   producţie  din  oraş  de  către  forma­
              prin concurs de admitere.       puse  în  funcţiune  laboratoare  de   din  primele  două  trimestre  şcola­  cîte  3—5  formaţii  de  teatru  care   ţiile  artistice  de  amatori.  Au  evo­
                                                                                                                                                luat  cu  acest  prilej  echipele  artis­
               —  Matematica  va  fi  una  din  dis­  chimie  analitică,  fonic,  cabinet  de   re,  locurile  de  prestigiu  cîştigate   prezintă  spectacole  in  toate  satele   tice  ale  întreprinderii  chimice,  fa­
              ciplinele   de   examen   obligatorii   tehnologia   materialelor,   sală   de   la  olimpiadele  pe  meserii,  la  între­  aparţinătoare  comunelor  respective   bricii  de  industrie  locală  şi  ale  fa­
             .pentru  toate  cele  3  profile.  Pen-   desen  tehnic.  Dispunem  de  un  corp   cerile  cultural-artistice  şi  sportive,   şi  in  alte  localităţi.  Cele  mai  valo­  bricii „Vidra".
             iitru  profilul  chimie  se  mai  susţine   de  ateliere  (două  de  lăcătuşerle,   întăresc această convingere.  roase  spectacole  vor  fi  programate,
              examen  la  chimie  sau  română  (la   unul de electrotehnică) şi sînlem           LUCiA LICIU   prin  grija  Comitetului  judeţean  de     FESTIVALUL
              alegere),  iar  pentru  mecanică  şi  e-                                                         cultură  şi  educaţie  socialistă,  in   „ALAIUL PRIMĂVERII"
              lectrotehnică  disciplinele  la  alege-                                                          localităţile  cu  tradiţie  şi  în  staţiu­
                                                                                                                                                 La  tradiţionalul  festival  a!  obi­
             >re  vor  fi  fizica  sau  româna.  In  u-                                                        nile balneoclimaterice.          ceiurilor   folclorice   de   la   Reşiţa,
             'initatea  noastră  de  învăţ&rnînt  —                                                                                            „Alaiul   primăverii",   judeţul   nostru
             1   precizează  dng.  Griin  Petru,  direc­  P o s t a  e l e v i l o r                                                            a  fost  reprezentat  de  artiştii  ama­
              torul  liceului  —  funcţionează  şi       j»                                                            BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE      tori  din  Lăpugiu  de  Jos,  caro.  au
              şcoala  profesională  materiale  de   •  Dorina  Cănijă  —  Bîrsău.  Şcoli   mese  .  absolvenţi  a  8  clase  (şcoală   Membrii  brigăzii  ştiinţifice  din  co­  prezentat  obiceiul  „Măsuratul  oilor",
              construcţii  cu  două  clase  :  lăcă­  profesionale  în  care  se  pot  pregă­  generală).   La   Timişoara   (Pădurea   muna  Hărău  au  avut  o  întîlnire  cu   obţinînd un frumos succes.
              tuşi  mecanici  şi  electricieni  între-   ti  şi  tinerele  fete  :  Şcoala  profesi­  Verde)  şi  Gurghiu  —  judeţul  Mu­  sătenii  clin  Banpotoc,  prilej  cu  care
              ţiriere-reparaţii’la  care  se  primesc,   onală  de  materiale  de  construcţii   reş — funcţionează licee silvice.  s-a  subliniat  importanţa  şi  cadrul   OoruS
              fără  examen,  absolvenţi  a  8  sau   Deva,  în  meseria  de  operator  ;  Şcoa­                fertil  în  care  s-a  desfăşurat  vizita
              10  clase  generale.  In  cazul  absol­  la  profesională  de  construcţii  Deva,   o  Maria  Stoica  —  Deva.  Discipli­  preşedintelui   Republicii   Socialiste
              venţilor  a  10  clase,  durata  şcolari­  în  meseriile  :  vopsitor,  zugrav,  tîm-   nele  pentru  concursul  de  admitere   România,   t o v a r ă ş u l    Nicolae   de 5a Orăştie
                                                                                                               Ceauşescu,  în  Japonia.  La  aceeaşi
              zării  se  reduce  cu  un  an  şi  ju­  plar.                   la  facultatea  de  ştiinţe  economice,   întîlnire,  cu  sprijinul  prof.  Eugen
             mătate,  cu  condiţia  ca  îh  această                           specializarea  finanţe  şi  contabilita­  Meteşan,  al  medicilor  Petru  Ciocan   Din  anul  1868,  anul  primului  con­
              situaţie  să  se  afle  -  întregul  colec­  o  Gheorghe  Herdca  —  Teliuc.  La   te,  sîrit  :  algebră  şl  trigonometrie   şl  Ion  Pascu,  s-a  purtat  un  viu  dia­  cert,  cunoscutul  cor  din  Orăştie  a
             tiv al clasei din anul I.        Şcoala  generală  din  Orăştie  func­  (scris  şi  oral),  economie  politică  sau   log pe tema apărării sănătăţii.  desfăşurat  o  activitate  continuă  şi
               —  V-am  rugă  să  ne  vorbiţi  de­  ţionează,  începînd  din  acest  an  de   circulaţia  bănească,  creditul  şi  teh­        stvăluetiă,  remareîndu-se  în  mod
             spre  condiţiile  îri  care  se  pregătesc   învăţămînt,  o  clasă  de  exploatarea   nica  bancară  sau  contabilitatea  teo­    cu  totul  deosebit  mai  ales  in  anii
             elevii şcolii pe care o conduceţi.  şl  industrializarea  lemnului,  clasă   retică  şl  Industrială  sau  contabili­  ŞTAFETA   CULTURAL-EDUCATIVÂ   socialismului.  Prezenţă  obişnuită  in
               —  Deşi  nou  înfiinţat,  liceul  nos­  afiliată  Şcolii  profesionale  de  ma­  tate  teoretică  şi  agricolă  la  alege­  ‘„CĂUTĂTORII DE COMORI"  finala  unor  concursuri  republicane
             tru dispune de o bază materială  teriale de construcţii Deva. Se pri-  re (scris).                                                de  mare  anvergură,  la  festivaluri
                                                                                                                La  Sarmizegetusa,  după  simpozio­  naţionale  şi  la  cele  mai  importante
                                                                                                               nul  „Lupta  poporului  român  pen­  manifestări  judeţene,  acest  presti­
                                                                                                               tru   independenţă   şi   neatîrnare“,   gios  colectiv  artistic  a  fost  răsplă­
                                       Spre un nivel superior                                                  susţinut  de  profesorii  Ion  Arian  şi   tit,  la  împlinirea  unui  veac  de  ac­
                                                                                                               Victor  Mureşan,  s-a  desfăşurat  faza
                                                                                                                                               tivitate  neobosită  şi  rodnică,  cu
                                                                                                               judeţeană  a  ştafetei  cultural-educa-
                                                                                                               tive  „Căutătorii  dc  comori".  Peste   Ordinul „Meritul cultural" clasa I.
                            de realizare a educaţiei patriotice                                                400  de  spectatori  au  urmărit  evo­  rul  a  realizat  cu  ani  in  urmă  chiar
                                                                                                                                                 Avînd  un  larg  repertoriu  —  co­
                                                                                                                              vocale
                                                                                                                    grupurilor
                                                                                                               luţia
                                                                                                                                         Pui,
                                                                                                                                     din
                                                                                                               Boiţa  şi  Cîmpu  Iui  Noag,  brigăzilor   spectacole  cu  operetele  „Crai  "nou"
               De  mult  timp,  Casa  de  cultu­  existenţa  unei  liste  cu  aproximat-   revoluţionare  şi  democratice  dar   artistice  de  agitaţie  din  Sălaşu  de   şi  „Ana  Lugojana“  —,  interpreţi  ta­
                                                1
             ră  a  sindicatelor  din  Petroşani   tiv   70  de  teme  ce  pot  fi  oferite   şi  preţuirea  frumuseţilor  şi  bo­  Sus  şi  Cîmpu  Iui  Neag,  montajul   lentaţi  şi  pasionaţi,  dorinţă  de  per­
             se  situează  printre  oeie  mai  la­  oititorilor  spre  consultare,  o  ma­  găţiilor  patriei,  a  creaţiei  româ­  literar-muzical  al  Casei  de  cultură   manentă  afirmare,  corul  de  la  O-
                                                                                                               din  Haţeg,  corurile  de  femei  şi  de
             borioase   instituţii   culturale   din   nifestare  permanentă  „Să  ne  cu­  neşti  pe  toate  planurile.  Istoria   cameră  din  Vulcan,  dansatorii  din   răştie  înseamnă  astăzi  tradiţie  artis­
             [judeţul,  nostru,  repfezentînd  pen­  noaştem  patria",  din  timp  în  timp   şi  producţia,  prezenţa  pe  şantie­  Sarmizegetusa,  Lupeni  şi  ai  coope­  tică  şi  o  prezenţă  contemporană  de
             tru  municipiul  Petroşani  un  real   se  organizează  expoziţii  de  carte   rele   muncii   patriotice,   tradiţiile   rativei meşteşugăreşti „Retezatul"  certă calitate artistică.
             i  centru  spiritual.  In  urmă  eu  doi   istorică,  au  loc  expuneri  în  sala   eroice  ca  şi  gîndul  treaz  la  apă­
             i  ani  a  avut  loc  aici  un  larg  son­  bibliotecii ş.a.     rarea   ţării,  îndeplinirea  îndato­
             daj al opiniei publice, se desfă­  Parcurgând însă cu atenţie pro­  ririlor  către  stat  ca  şi  conştiinţa
                                                                              apartenenţei  la  această  patrie  a
                                                                              tuturor  locuitorilor  ei,  uniţi  fără   Album de vacanţă
                                                                              deosebire  de  limba  pe  care  o  vor­
                                                                              besc  —  toate  acestea  definesc  şi
                                                                              potenţează   acţiunea  educativ-pa-                              Şcoala  generală  nr.  4  Deva,  3  zile
                                                                               triotică.                             „PIONIERIA — ŞCOALĂ       din  vacanţa  primăverii  au  fost
                                                                                Este  adevărat,  marile  noastre    DE EDUCAŢIE COMUNISTĂ"
                                                                              aniversări  şi  evenimente.  înscrise                            nespus  de  frumoase.  Pe  itine­
                                                                              în   calendarul   naţiunii   trebuie   •   „ASALTUL  CARPAŢILOR"  —  rarul Sibiu — Curtea de Argeş
                                                                                                                                                   Bucureşti  —  Valea  Prahovei
                                                                                                                                               —
                                                                              tratate  cum  se  cuvine  (şl  în  acest   acţiunea  patriotică  de  masă  a  pio­
                                                                              sens  nu  se  poate  nimic  reproşa   nierilor,  care  urmăreşte  cultivarea  am  vizitat  frumuseţile  naturii  şi
                                                                                                                                               cele  înălţate  de  mina  omului,  am
                                                                              aşezământului  de  cultură  din  Pe­  dragostei  pentru  frumuseţile  na­
             şoară  frecvente  consultaţii  eu  ac­  gramul  de  manifestări  educa  ti  v-   troşani).  Insă  evenimentul  politic,   turii,  precum  şi  grija  şi  respec­  învăţat  istoria  şi  geografia  la  faţa
             tivul  sindical  din  întreprinderi  şl   pa-triotice  al  Gas,ei  de  cultură,  se   legat  de  mersul  înainte  al  socie­  tul  pentru  ocrotirea  şi  conserva­  locului“  —  ne-a  mărturisit  pio­
             instituţii,  multe  acţiuni  au  loo   observă  că,  chiar  dacă  manifes--   tăţii  noastre,  de  edificarea  multi­  rea  acestora,  se  află  la  cea  de-a  nierul  Sorin  Similie,  iar  dintr-o
             în  afara  zidurilor  lăcaşului  de   tările  se  grupează  în  jurul  te­  laterală   a   patriei,   dc   afirmare   doua  etapă  a  desfăşurării  ei.  Pen­  scrisoare  semnată  de  Valeria  Fili-
             cultură  —  Ia  exploatări  miniere,   maticii  deosebite  a  acestui  an,   pe  arena  internaţională  a  Româ­  tru  pionierii  Hunedoarei  —  care  mon  aflăm  despre  o  educativă  şi
             şantiere   de   construcţii,   cămine   ele  sînt  oarecum  de  nuanţă  ca­  niei  socialiste,  trebuie  popularizat   au   întreprins   largi   acţiuni   de  reconfortantă  drumeţie  la  Peşte­
             pentru nefâmilişti.              lendaristică.   Intr-un   asemenea   nu  la  modul  general,  printr-o  ex­  marcare  şi  remarcare  a  traseelor  ra a pionierilor din Vărmaga.
               —  Aproape  jumătate  din  mani­  context,  activitatea  în  domeniul   punere  „de  serviciu",  ci  aprofun­  turistice,  de  montare  a  plăcilor
             festările  incluse  în  programul  nos­  -important  al  educaţiei  patriotice   dat,  conştientizat,  aşa  cum  impun   indicatoare  şi  de  întreţinere  a  po­  VERNISAJ
             tru  de  activitate  sînt  de  dome­  îşi  are  capitolul  său  evident  in­  principiile  şi  exigenţele  educaţiei   tecilor,  de  ocrotire  a  pădurilor  şi
             niul  educaţiei  patriotice,  ne  spu­  complet,  cu  prezentări  tematice   în spirit comunist.   livezilor,  de  plantare  de  pomi  şi   La  Galeriile  de  artă  ale  Fon­
             ne  Vâsile  Chîrculescu,  preşedintele   ocazionale;  care  se  vor,  probabil,   Ţ-lnind  seama  de  prestigiul  aşe-   întreţinere  a  rezervaţiilor  şi  mo­  dului  plastic  din  Deva  a  avut  loc
             consiliului  de  conducere  al  Casei   exemple   ale   datoriei   împlinite,   zămîhtului  cultural  petroşănean,   numentelor  naturii  —,  zilele  va­  vernisajul  expoziţiei  judeţene  de
             de  cultură  a  sindicatelor  din  Pe­  dar  care  sînt,  în  ultima  analiză,   experienţa   activiştilor   culturali,   canţei  de  primăvară  sînt  fructuoa­  artă  plastică  a  pionierilor  şi  şco­
              troşani.                        dovezi  ale  neconcorda-nţei  cu  prin­  bogatul  program  de  manifestări   se  în  fapte.  In  aceste  zile,  19  e-  larilor.  Numeroase  lucrări  în  acuar-
               -r  Există  —  ne  spunea  şi  in­  cipiile  educaţiei  permanenţe,  cu   ce  are  loc  aici,  nu  ne  îndoim  că   chipaje  se  află  în  recunoaştere  în  relă,  colaj,  pirogravură,  linogra-
             structorul  Gh.  Negraru,  o  parti­  sarcinile  complexe  ale  educaţiei   această  instituţie  are  toate  şan­  masivele  Parîng,  Şurianu  şi  Vîl-  vură,   metaloplastie,   pictură   pe
             cipare  sigură,  mai  ales  tineret,   sooialiste   a   maselor.   Educa­  sele  de  a  realiza  la  modul  supe­  can.  Din  şcoli  sosesc  veşti  despre  sticlă,  ceramică,  realizate  cu  fan­
              Ia   manifestările   educativ-patrio-   ţia   patriotică   ;    include   dra­  rior  şi  dezideratul  educaţiei  pa­  succesele  în  ampla  acţiune  de  tezie  şi  sinceritate  infantilă,  im­
             tice.  In  acelaşi  sens,  bibliotecara   gostea  faţă  de  treoutul  glorios   triotice a cetăţenilor.  plantare  a  pomilor.  La  Simeria,  presionează  plăcut  vizitatorul.  De
             Margareta Chioreanu ne relata    al poporului, al mişcării noastre                   C. DROZD      copiii  au  plantat  peste  600  de  o  largă  apreciere  se  bucură,  aici,
                                                                                                                arbori  şi  pomi  ornamentali,  la
                                                                                                                Blăjeni — 210, la Buceş — 200. E-   expoziţia  cu  vînzare  a  cercului
                                                                                                                                               de  ceramică  de  la  Casa  pionieru­
                                                                                                                levii  de  la  Sălaşu  de  Sus  au  plan­  lui  din  Deva,  condus  de  prof.  loan
                                                                                                                tat  286  de  pomi  fructiferi,  cei  de   Şeu.  Cele  peste  200  de  lucrări
                                                                              Ceauşescu,  continuîndu-şi  pro­  la  Brănişca  —  351,  Vaţa  de  Jos   sint  tot  atîtea  motive  de  admi­
                                                                              gramul  vizitelor,  au  făcut  o  es­  —  150.  La  Meria  (Lunca  Cernii),   raţie  faţă  de  arta  micilor  cera-
                                                                              cală  în  Republica  Islamică  Pa­  pe  o  suprafaţă  de  3  ha,  copiii  au   mişti.
                                                                                                                efectuat  plantări  de  puieţi  în  fond
                    (Urmare din pag. 1)       nie  şf  colaborare  dintre  cele   kistan,,  unde  au  avut  loc  con­  forestier.  In  întregul  judeţ,  hăr­
                                              două popoare.                  vorbiri  oficiale  între  preşedin­  nicia   şcolarilor   s-a   materializat   IN STUDIO^
                                                                             tele  Nicolae  Ceauşescu  şi  pri­
                 Miercuri, aeronava preziden­   Decernarea  unor  înalte  titluri   mul  ministru  Zulfikar  Aii  Bhut-   prin plantarea a 16 307 pomi.
                                                                                                                                                Membrii  subredacţiei  „Tot  îna­
               ţială a părăsit teritoriul Japo-   universitare  tovarăşului  Nicolae   to.                        e   COLECTAREA   DEŞEURILOR   inte"   din   Hunedoara   au   fost
               niei şi a aterizat la Manila, ca­  Ceauşescu   şi   tovarăşei   Elena   Presa  centrală  din  săptămîna   de  hirti'e,  textile,  metale  vechi,   oaspeţii,  studioului  de  radio  Timi­
               pitala Republicii Filipine, ur-   Ceauşescu  -exprimă  elocvent  pre­                            precum  şi  a  sticlelor  şi  borcane­
             1   mătoarea etapă a vizitelor în­  ţuirea  pentru  personalitatea  so­  care  s-a  încheiat  a  dat  publi­  lor  ocupă  un  loc  de  frunte  în  ac­  şoara.  Vizita  a  prilejuit  —  pe  lin­
                                                                                                                                               gă  cunoaşterea  muncii  redacţiona­
               treprinse  de  tovarăşul  Nicolae   lilor  poporului  român,  pentru   cităţii   Mesajul   preşedintelui   ţiunile   educative   ale   vacanţei.   le  —  realizarea  unei  emisiuni  de
                                                                             Republicii  Socialiste  România,  to­
               Ceauşescu   şi   tovarăşa   Elena   înfăptuirile  ţării  noastre,  pentru                        110 184 kg. Aceasta e cantitatea de   către  pionierii  hunedoreni.  Emi­
                Ceauşescu  în  această  parte  a   rolul  dinamic  şi  constructiv  al   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,  adre­  deşeuri  feroase  colectate  pînă  in
               globului.   Vizita   preşedintelui   României  pe  arena  vieţii  poli­  sat  Simpozionului  sindical  inter­  prezent.  In  fruntea  acţiunii  se  a-  siunea,   înregistrată   la   rubrica
               Nicolae   Ceauşescu   în   Filipine   tice  internaţionale.  întâlnirea  cil   naţional  cu  tema  „Participarea   flă  pionierii  din  Hunedoara  (25  000  „Jurnal  de  vacanţă",  a  făcut  o-
             j  s-a caracterizat din primele sa-  reprezentanţii  cercurilor  de  a-   femeilor  ia  viaţa  economică  şi   kg),  urmaţi  de  cei  din  Simeria  biectul  unei  reuşite  transmisiuni
             ;   le momente prin deosebite ma-  faceri   a   prilejuit   evidenţierea   socială",  ale  cărui  lucrări  s-au   (22  000),  Luncoiu  de  Jos,  Sălaşu  radiofonice  din  aceste  zile.  (FE-
             ;  nifestări de cordialitate, subli-  posibilităţilor  multiple  de  extin­  desfăşurat  la,Bucureşti,  şi  Mesa­  de  Sus,  Topliţa,  Gurasada.  O  altă  LICIA JIANU, HORIA TALFEŞ
                                                                              jul  adresat  de  preşedintele  Repu­
             i  niind dragostea şi preţuirea cu  dere  şi  diversificare  a  coope­                             cifră   aduce   laudă   participării  —  Hunedoara).
               care  este  înconjurată  ţara  noas­  rării   economice   româno-filipi-   blicii  Socialiste  România,  Nicolae   şcolarilor  la  colectarea  deşeuri­
               tră  pe  aceste  îndepărtate  melea­  neze.                   Ceauşescu, reuniunii internaţiona­  lor  :  37  545  kg.  Este  hirtia  colec­  „AMBASADORII PRIETENIEI"
               guri tropicale.                  Semnarea  Declaraţiei  solemne   le  jubiliare  a  Organizaţiei  de   tată,  din  care  aproape  jumătate  e
             I   Convorbirile   oficiale   dintre   comune  şi  a  Comunicatului  co­  solidaritate  a  popoarelor  Afro-   contribuţia   şcolarilor   din  Valea   In  aceste  zile  se  desfăşoară  la
               preşedinţii  Nicolae  Ceauşescu  şi   mun,  perfectarea  unor  acorduri   Asiatice,  consacrată  celei  de-a   Jiului.  Se  înscriu  la  acest  frumos  Iaşi  acţiunea  republicană  „Amba­
               Ferdinand   Marcos,   activităţile   şi  înţelegeri  bilaterale  deschid   XX-a   aniversări   a   Conferinţei   rezultat   şi  pionierii  din  Brad,  sadorii  prieteniei",  la  care  parti­
               desfăşurate  în  cadrul  vizitei  de   un  nou  şi  strălucit  capitol  de   de la Bandung.      Brănişca,  Tomeşti,  Balşa.  Valoa­  cipă  şi  11  pionieri  din  judeţul
               tovarăşa   Elena   Ceauşescu   şl   largi   perspective   raporturilor                           rea  sticlelor  şi  borcanelor  colec­  nostru.  O  parte  dintre  aceştia
                                                                               A  fost  anunţată,  de  asemenea,
                                                                                                                tate  se  ridică  la  peste  56  000  lei  sint  colegi  de  la  şcolile  din  mu­
             I  doamna Imelda Marcos, mani-   româno-filipineze,   în   interesul   vizita  oficială  de  prietenie  în   "  şi  este  rodul  muncii  pionierilor  nicipiul  Deva.  Ei  ne  reprezintă
            I   testările de simpatie şi aleasă  ambelor  popoare,  al  păcii  şi  în­  ţara  noastră  a  preşedintelui  Re­  din  Petroşani,  Lăpugiu  de  Sus,  cu  cinste  la  această  acţiune  ce  se
               ospitalitate  cu  care  au  fost  în-
                                              ţelegerii în lume.
                                                                              publicii  Unite  Tanzania,  Julius
                                                                                                                Baia  de  Criş,  Romos,  Băiţa  şi  desfăşoară  sub  emblema  „Cinci­
               tîmpinaţi  solii  poporului  român
                                                După  încheierea  vizitei  în  Fi­
               subliniază  dorinţa  comună  de   lipine,   t o v a r ă ş u l    Nicolae   IC.  Nyerere,  în  perioada  21—23   din numeroase alte şcoli.  nalul   revoluţiei   tehnico-ştiinţifi­
               extindere a relaţiilor de priete­  Ceauşescu şi tovarăşa Elena  aprilie a.c. •                     •  EXCURSII,  DRUMEŢII.  „Pen­  ce".  (DANIELA  CHIRILĂ,  Clubul
                                                                                                                tru elevii clasei a IV-a B de la  presei pioniereşti — Deva).
   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37