Page 4 - Drumul_socialismului_1975_04

Pea. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ©

î
îilţiatoruS chemării a cîşîîgat ntrecerea maşină, sa u

un rabat disciplinei tehnologice, ras

„Ordinul Muncii" clasa l pentru locui I iu întrecerea pentru calitatea prefabricatelor!

Colectivul I.M.C. Deva încheie după multe „tîrguri", refuzurile ca 2 la sută (
primul trimestru cu îndeplinirea din partea beneficiarilor, încă „ne­ al întreprinderi
şi depăşirea sarcinilor de plan la rezolvate", se ridică la 169 000 lei, maiştrii ?...
producţia globală, marfă, la prin­ pentru că în secţii rebuturile „de­ Problema cal;
Cînd, la începutul anului trecut, tone pe post. Ne putem referi şi partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae cipalele sortimente. Astfel, la pro­ finitive" se ridică la o valoare de a făcut, la I.A
minerii din Vulcan au lansat che­ la brigada lui Petru Alb care, rea- Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de ducţia marfă, depăşirea estimati­ peste 16 000 lei, in condiţiile cînd unei preocupări
marea la întrecere socialistă tutu­ lizînd aceleaşi randamente superi­ lucru în Valea Jiului — ştiu că vă se ridică la aproape 1,3 milioa­ o seamă de piese sînt stocate în linia conduceri
ror minerilor ţării şi şi-au propus, oare, a adăugat producţiei supli­ pe lîngă măsurile tehnice au de ne lei, fiind obţinută — în prin­ vederea recondiţionării. trative, cît şi î
printre altele, depăşirea planului mentare obţinută în 1974 alte 1 100 păşit pe un nou făgaş şi în ce pri­ cipal — prin execuţia şi livrarea Pentru că, cu prilejul unui re­ că. A existat ;
la extracţie cu 24 000 tone cărbune tone cărbune, sau la brigada lui veşte împlinirea lor ca oameni cu suplimentară de panouri mari pre­ cent control al organelor de spe­ a fost ridicată
şi executarea peste prevederi a Dumitru Sănăuţeanu, de la pre­ o înaltă morală şi conştiinţă so­ fabricate pentru locuinţe, fîşii cu cialitate de stat pe linia calităţii ţelor actuale, r
517 ml la lucrările de pregătire, gătiri, care a realizat în ’74 cu 116 cialistă, iniţiativele „Două cicluri goluri, blocuri zidărie, cărămizi un car * 1 '' de
condiţiile pentru realizarea aces­ ml mai mult, că şi în acest an în plus pe lună la abatajele fron­ dialit, stîlpi pentru reţelele elec­ trimes.- I ac
tor obiective nu erau din cele mai continuă să-şi amplifice palmare­ trice, diverse alte elemente prefa­ La I.M.C. Deva tantă a activii
bune. Mina se confrunta, pe atunci, sul, ajungînd în aceste zile la o tale" şi „Realizarea planului lunar bricate. biectivul unei
cu numeroase greutăţi legate fie productivitate de 2,65 mc pe post. cu 3 zile mai devreme în abata­ O seamă de beneficiari din ju­ comitetului oar
de zăcămînt, fie de fluctuaţia încă Ce reiese din această succintă jele cameră" fiind doar două din­ deţ (Şantierul nr. 1 de construcţii adunărilor gem
ridicată a muncitorilor. Dar, o da­ înşiruire ? In primul rînd faptul Deva, Grupul de şantiere de con­ produselor, au fost depistate o sea­ fiilor de pârtie
tă lansată, chemarea a' devenit că după lansarea chemării, fiecare tre căile complexe ale formării strucţii din Valea Jiului, Şantie­ mă de abateri de la prescripţiile flectată de ag
crez al întregului colectiv şi toa­ miner de la Vulcan a căutat să se minerilor într-un colectiv al cin­ rul energo-construcţii Mintia şi tehnologice care s-au lăsat cu masă.
te preocupările, toate eforturile, autodepăşească, să se situeze nu stei şi demnităţii. alţii) sînt mulţumiţi, în general, sancţiuni la secţiile prefabricate, — Vom face
zilele şi nopţile de căutări, n-au numai la înălţimea obiectivelor a- de promptitudinea livrărilor şi ni­ carcase şi tuburi „Premo". comuniştii, cu
cunoscut alt ţel decît onorarea sumate, dar — dacă ne referim Iată ce ne face să credem că velul calitativ al prefabricatelor Adică, ’s-au găsit prefabricate cu cii — ne spune
mobilizatorului angajament. Fapte­ la randamentele obţinute — şi la şi în acest an iniţiatorul chemă­ din beton. Şi, totuşi, calitatea pre­ mai puţine toroane (elemente de Devian, secreta
le n-au întîrziat. Şi, încurajat de nivelul înaltelor performanţe a- rii de anul trecut va cunoaşte la fabricatelor constituie, pentru co­ armături metalice — n.n.) decît partid —, vom
primele realizări, colectivul a tre­ tinse cu alte prilejuri în subtera­ finele acestui cincinal o nouă sa­ lectivul I.M.C., problema care se prevăd normativele tehnologice, cu pe problema a
cut la reînnoirea angajamentelor, nul Văii Jiului. impune cel mai mult la ordinea rabat la pretensionarca acestor to­ tehnologice.
astfel că, la finele anului trecut, Şi, cum astfel de „ambiţii" sînt tisfacţie, o nouă împlinire : situa­ zilei (la acelaşi nivel şi în strînsă roane, cu fisuri şi alte defecte de Cam cu întîr:
sporul de producţie depăşea 7,6 preţuite şi ridicate la înalt rang rea din nou în plutonul de frunte legătură cu cea a asigurării desfa­ rezistenţă şi aspect. Toate acestea acum asemenea
milioane lei şi se concretiza în la noi .în ţară, conferirea „Ordi­ al minerilor ţării. cerii producţiei). vădesc o insuficientă exigenţă fa­ ganizate tem&tn
42 000 tone cărbune, 917 ml la lu­ nului Muncii" clasa I, pentru lo­ De ce ? ţă de disciplina tehnologică, faţă Colectivul I.A
crări de pregătiri, în numeroase cui I în întrecerea socialistă din ILIE COJOCARU Pentru că în primul trimestru, de răspunderea fiecărui producător. gajat să realiz 1
alte izbînzi. Ca să fim concreţi, industrie pe anul 1974 acestui co­ Ne întrebăm însă : Trebuia să ani şi jumătate,
mai amintim că în această perioa­ lectiv, a constituit încununarea a- vină un control din afară pentru tui obiectiv, al
dă productivitatea muncii a fost cestor succese. Dar nu ca oricare a sesiza şi sancţiona asemenea fac pentru rm
depăşită cu 1,1 la sută, că econo­ alta, ci ca una care obligă. neajunsuri, în condiţiile cînd apa­ pentru că se
miile’ la preţul de cost au depăşit Directorul exploatării, ing. Emil ratul C.T.C. şi de laborator repre­ bite — trebuie
suma de 2,8 milioane lei. Muru, ne explica intenţia colec­ zintă — aşa după cum arăta tova­ maximă îmbuni
Cum au fost posibile aceste sal­ tivului de a-şi păstra titlul şi în răşul inginer Ioan Bocănici, şeful duselor.
turi ? Să fie vorba despre vreun întrecerea pe acest an. Pentru a- compartimentului respectiv — cir­
„miracol" ? Cîţiva mineri, şefi de ceasta, se vizează mecanizarea
brigadă, sînt de altă părere. A- muncii la extracţie şi la trans­
flăm astfel că ortacii lui Szabo port la sută la sută, la tăiere în
Balasz, dintr-un abataj cameră din cărbune cu 25 la sută, la susţi­ icrele
stratul 3, au extras în 1974 peste nere hidraulică cu 33 la sută. In
plan 1 476 tone cărbune, că numai acest fel, mina îşi va onora pe
în primele două luni ale acestui deplin planul pe 1975 (care este In primul trimestru al acestui probelor tehnol
an şi-au depăşit sarcinile de plan cu 75 000 tong mai mare decît în ultim an al cincinalului, con­ neficiarul (Cen
cu peste 130 tone. Aflăm că briga­ ’74) şi angajamentul de 15 000 tone structorii si beneficiarii de investi­ n-a asigurat ir
da lui Ioan Sima a realizat un peste’ plan. Acţiunile au început. ţii din judeţ trebuiau să realizeze instalaţii, cum
randament de 8,60 tone pe post şi Este în pregătire pentru exploata­ 25 la sută din planul anual — iată unele amplasan
că datorită acestui fapt producţia re stratul 13 din blocul 8 A. S-a un obiectiv deosebit de mobiliza­ tru I.U.M. Pe
suplimentară, în 1974, a depăşit atacat orizontul 360 din mai mul­ tor — o realitate a cărei materia­ © La Fabric;
cantitatea de 4 370 tone cărbune, că te puncte, pentru a asigura condi­ lizare o vom afla în numărul vii­ de la Chişcăda
în acest an realizează deja un ţii de rezervă deschisă. S-au sta­ tor al ziarului. că lucrările di
randament de 9,35 tone pe post şi bilit măsuri pentru ca în perma­ Pînă atunci, cîteva „semnale", registrează ava
că-i mai trebuie foarte puţin să nenţă să fie pregătite două aba­ menite să impulsioneze activitatea zice — sînt ră
aibă deja 1 000 tone cărbune peste taje frontale in stratul 13, blocul constructorilor şi beneficiarilor, să le lucrări din.,
plan. Mai aflăm că în abatajul 8, în vederea preluării unei ca­ conducă la soluţionarea unor as­ rile de. făină
frontal din stratul 13, unde lu­ pacităţi suplimentare. pecte care îngreunează încă atin­ riere, la steţiil
crează Vespasian Cătană, randa­ Dar minerii de la Vulcan, cei gerea unor ritmuri corespunzătoa­ alte obiective.
mentul a fost în ’74 de 8,75 tone care au simţit permanent sprijinul re în execuţie. © Deosebit c
pe post, iar în ’75 atinge deja 9,95 acordat de secretarul general al ® Pe şantierul fabricii de oxi­ făşoară lucrării
bricii de bere
gen de la C.S. Hunedoara, trebuie face lipsită pre
urgentată asamblarea suporturilor conducere ale T
din oţel inoxidabil pentru susţine­ ţii industriale
Campania agricolă de primăvară Y rea recipienţilor din bloc. Maiştrii rile necorespui
şi şefii de echipă să-şi întărească
exigenţa faţă de respectarea de ţie periclitează
menului de pu:
Satisfacţie deplină pe chipurile către muncitori a programului de
minerilor din brigada lui Con­ lucru. obiectivului.
stantin Ciobănescu, ce activează © La noul 1;
în sectorul IV al minei Vulcan. © Dintre obiectivele pe care le la C.S. Hunec
Satisfacţie, pe deplin justificată are de construit Şantierul Valea gentată, prin
de vreme ce mina a fost distin­ zorii de utilaje
să cu Ordinul Muncii clasa I. Jiului al T.C.M.M., două atrag a-
tenţia prin... nerealizările pe care lor tehnologie'
Foto: I. IUCIU le înregistrează în execuţie : am­ gregate.
dei de semănat, pregătirea unor plificarea şi modernizarea Prepa- © La C.. c
baze trainice recoltei şi îndepli­ raţiei Lupeni şi continuarea mo­ „Marmura" Sir
nirea angajamentelor asumate ca A dernizării şi creşterii capacităţii la lucru suficient,
zenţa pe şantie
In săptămîna care s-a încheiat, tru însămînţarea porumbului. De răspuns ila chemările la întrecere I.U.M. Petroşani. La Preparaţia atît de... măru
Lupeni (cu termen de începere a
bilanţul activităţii lucrătorilor de operativitatea pe care ' o dovedesc lansate de C.A.P. Izbiceni-Olt,
pe ogoare a fost rodnic. Profitînd cooperatorii şi mecanizatorii de­ S.M.A. Cuza Vodă şi I.A.S. Afu­
de ameliorarea vremii, coopera­ pinde hotărîtor scurtarea perioa­ maţi.
torii şi mecanizatorii au reuşit să conducerii
să încheie semănatul culturilor sînt atîtea defe
din prima epocă, cu excepţia plan­ sarea este aşa
tării cartofilor. Evident, în aces­ de efective, de
pentru cîteva z
te zile se impune ca eforturile In această perioadă pomiculto- doar cîteva exemple. Conducerile ferind o parte
să fie concentrate la finalizarea rii sînt confruntaţi cu sarcini acestor cooperative agricole con­ neri în celălal
grabnică a plantatului cartofilor multiple. iLa C.A.P. Densuş şi sideră oare că în asemenea con­ revizie globală
— acţiune rămasă la loc de frun­ Peşteana, printr-o bună organi­ diţii se pot obţine producţii spo­ transport şi a
te pe agendă. Cu forţele şi mij­ zare a muncii, s-a reuşit să fie rite de fructe ? feete ? Poate c
loacele disponibile este posibil ca încheiată acţiunea de plantare a ir le măsuri, cu
acţiunea să fie încheiată în mai pomilor. Cooperatorii din Sarmi- Cooperativele agricole din ju­ tive decît cele
puţin de 5 zile bune de lucru în zegetusa au plantat peste 30 de deţul nostru şi-au prevăzut ca în cum, referitor
cîmp. Reuşita deplină depinde ha, însă este necesar să-şi mobi­ această primăvară să înfiinţeze completarea pe
însă hotărîtor de organizarea i- lizeze toate forţele la terminarea plantaţii de căpşuni pe o supra­ pul, pentru că
reproşabilă a muncii şi de rea­ acţiunii respective pe toate cele faţă de 54 ha. In majoritatea u- 12 000 tone şi r
lizarea normei zilnice stabilite pe 55 de hectare planificate. nităţilor terenul este pregătit, iar ţiona cu încet
fiecare maşină.
Deoarece acum se decide soar­ timpul este favorabil plantării. La exploatările miniere din Va­ ...In mina Dîlja, mină care are turi !
Cu asemenea imperative sînt ta viitoarei producţii de fructe, Declanşarea lucrării respective a lea Jiului se întîlnesc în prezent în această lună 3 763 tone de căr­ ...Mina Petrii
confruntate cooperativele agricole se cere o mobilizare masivă a întîrziat îţisă datorită neprocură- următoarele situaţii : unele exploa­ bune brut stib plan, tovarăşul zent, cea mai
din raza consiliilor intercoopera- cooperatorilor la realizarea trata­ rii din vreme a materialului să- tări reuşesc să-şi realizeze şi să-şi inginer Ioan Popescu explica : plan pe bazin:
tiste Toteşti şi Haţeg unde au ră­ mentelor fito-sanitare, la fertili­ ditor. Se impune cu acuitate ca depăşească în mod ritmic, cu mici — La noi, ca problemă deose­ de cărbune. I
mas suprafeţe mai mari de plan­ zarea livezilor, la arat şi săpat în fiecare unitate care are sar­ oscilaţii, sarcinile de plan (E.M. bită a fost refacerea liniei de mai ales la în
tat cu cartofi. Era posibil ca la în plantaţii. Restanţe îngrijoră­ cină de plantare să fie luate mă­ Vulcan, în primul rînd); altele front la sectorul II... trecute, mina
această dată să se prezinte cu toare la efectuarea acestor’lucrări suri energice în vederea termi­ (Petrila, Lupeni, Lonea) au înche­ A fost intr-adevăr aceasta o pro­ gistreze minus;
realizări mai bune şi cooperati­ se întîlnesc la C.A.P. Răduleşli, nării în cel mai scurt timp po­ iat primele luni din acest an cu blemă cu implicaţii asupra produc­ 500—800 tone,
vele agricole din Ruşi, Beriu, Căs- Orăştie, Romoşel — să amintim sibil a acţiunii amintite. depăşiri, dar au demarat cu mi­ ţiei, dar nu problema-probiemelor nu este în ordi
— Două abat
tău ş.a., dar în unităţile respec­ nusuri decada I din martie ; a de la E.M. Dîlja. Toată rămînerea au fost în ats
tive plantatul s-a declanşat, în treia categorie (Dîlja, Paroşeni), în urmă a minei provine din sec­ varăşul ingine;
mod nejustificat, cu întîrziere. care rămîn „sistematic" sub plan. torul XV Livezeni, nu de la secto­ geanu.
Organizarea muncii nu a fost co­ Pe ansamblul bazinului, plusurile rul II. Cauza : — Ele au ca
respunzătoare nici la C.A.P. Spini, Urmărind modul cum se acţio­ şi minusurile se „compensează"... Colectivul minei Dîlja, in condi­ — Nu. Şi se
legume nu se pot face irigaţii
unde lucrul ■ în cîmp cu tractoa­ nează în privinţa amenajării şi pentru că, prin construcţia' digu­ Dacă . sînt întrebaţi tovarăşii din ţiile stăpînirii conducerii liniei de tuaţia zăcămîn
rele — la fertilizat şi semănat — reamenajării sistemelor locale de lui la rîul Mureş, s-a închis sur­ conducerile minelor şi sectoarelor front şi ale organizării — să-i spu­ — Prin ce e
a început abia după ora 9. Fo­ irigaţii, se constată o serie de sa de alimentare cu apă. De ase­ despre principalele cauze ale ne- nem mai „elastice" — a producţiei,
ritmicităţii şi rămînerii în urmă,
losirea cu randament maxim a aspecte îngrijorătoare. Iată cîte- menea, greutăţi a creat şi I.C.S.H., nu ar avea motive să nu-şi facă tă înrăutăţire
— încă nu ;
utilajelor şi a timpului favorabil va argumente. răspunsurile sînt stereotipe: „Ne-au planul. Linia de front de 280 m, în
este deci o problemă care se care, prin excavaţiile făcute la căzut, momentan, unele abataje", care tăierea se face ou combine talitate...
Cooperatorii din Pricaz trebuie Mureş, a pus în stare de „repaus"
pune cu deosebită acuitate în faţa să facă irigaţii pe 80 de hectare sistemul de irigaţii de la C.A.P. „Am avut o plasare mai slabă", ce „mănîncă" o fîşie de cărbune La exploatăr
în numai 2-3 ore, este mai mult lea Jiului, con
„Ieri a fost zi de plată..." sau „Au
secţiilor de mecanizare şi a co­ grădină, dar canale noi mai tre­ de abataj —
operatorilor. Sîntandrei. Pregătirile pentru iri­ intervenit deranjamente tectonice decît suficientă pentru planul zil­
buie făcute pe circa 25 de ha. gaţii nu sînt finalizate nici la neprevăzute", „Transportoarele sînt nic de 700 tone al sectorului. Dar lor pe baze j
Concomitent cu preocuparea Prin schimbarea amplasamentului C.A.P. Aurel Vlaicu, Sălciva ş.a. de slabă calitate şi ne fac mul­ la o plasare a frontalelor cu efec­ corective făcu
pentru încheierea grabnică a plan­ grădinii de legume, la C.A.P. O- Este o cerinţă imperioasă ca te necazuri" (cînd este vorba de tive la nivelul unor abataje came­ în prezent cea
tării cartofilor, se impune con­ răştie trebuie realizat noul sis­ sistemele de irigaţii locale şi mij­ o rămînere în urmă mai persis­ ră, cu defecţiuni mecanice aproa­ ră a organizat
tinuarea cu toate forţele a lucră­ tem de udare pe încă 18 ha, iar loacele de udare să fie gata pen­ tentă). La întrebarea cînd se va pe schimb de schimb, cu avansări tre cadrele teh
rilor de fertilizare, de adminis­ la Beriu lipseşte motopompa (!). tru funcţionare în toate unităţile produce redresarea, asigurările sînt de numai 8—11 metri pe lună, e- trebuie acţiona
trare a amendamentelor calcaroa- îngrijoraţi sînt şi cooperatorii agricole din judeţ. prompte : „De mîine", „De luni", feetele dotării sînt nule.
ee şi de pregătire a terenului pen­ din Deva deoarece la grădina de N. TiRCOB „Peste cel mult două-trei zile“... Se pune întrebarea (şi a fost pu­