Page 5 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 5
------------- «w>,.ntiji'iuLui v rorc. OU34 © iViAKj I, 1 APRILIE 1975
Pag. 3
File din epopeea luptei pentru cucerirea Independenţei de stat a României
şi a contribuţiei ţării noastre Ba victoria împotriva fascismului
tenorii din războiul
antifascist
La 9 mai poporul nostru va săr poporului român să se materiali tătă superioară aceste glorioase
bători aniversarea a 98 de ani zeze într-o realitate ireversibilă. tradiţii. Partidul Comunist Român ria României. Aşa cum se arată
în Programul partidului, prin e-
de la cucerirea independenţei de Momentul de la 9 mai 1877 s-a dovedit forţa politică cea mai roismul şi prin contribuţia adusă
stat a României şi a 30 de ani de a fost urmarea firească a unei la războiul antifascist, la înfrîn La cota 823
conducerea
în
luptei
la marea victorie asupra fascismu năzuinţe ce a străbătut ca un fir înaintată cucerirea drepturilor şi gerea Germaniei naziste, poporul
pentru
lui. Cele două aniversări reprezin roşu întreaga existenţă a poporu român a dovedit că nu avusese
tă, în cadrul evoluţiei istorice a lui nostru. „Noi — spunea patrio libertăţilor democratice ale celor nimic comun cu participarea dic- ...Înaintam vertiginos pe Valea
ţării noastre, momente ale a- tul Mihail Kogălniceanu în me ce muncesc, pentru apărarea in taturii_ militaro-fasciste din ţara Căpuşului, in direcţia nord-vest O-
celeiaşi lupte duse de poporul morabilul său discurs — trebuie tereselor naţionale şi dezvoltarea biectivul imediat era eliberarea
român pentru apărarea fiinţei sale să dovedim că sîntem o naţiune liberă, independentă a patriei". noastră la războiul împotriva U- Huedinului.
niunii Sovietice.' El a probat prin.
naţionale, pentru libertate, pen vie, trebuie să dovedim că sîn în istoria perioadei inter fapte de arme prietenia cu Ar In stingă noastră se înălţau pă
tru dreptul de a-şi decide singur tem în stare să facem şi noi sa durile seculare ale Gilăului. iar ta
soarta şi a-şi făuri o ţară liberă crificii pentru ca să păstrăm a- belice, rămîn încrustate cu mata Roşie, dorinţa de colaborare dreapta dealurile domoale ale eta
şi prosperă. ceastă ţară şi drepturile ei pen litere de aur victoriile de seamă cu Uniunea Sovietică, aspiraţia jului. Cînd ne-am apropiat de cota
de a dezvolta relaţii cu toate po
Lupta şi năzuinţa spre ne- tru copiii noştri, şi această misiu obţinute de clasa muncitoare, de poarele lumii In acelaşi timp s-a 823, subunităţile hitleriste ne-au
atîrnare au caracterizat de-a ne în momentele de faţă este în întregul popor, sub conducerea. intimpinat cu o ploaie ucigătoare
lungul întregii sale existen credinţată fraţilor şi fiilor noştri Partidului Comunist Român, în demonstrat că _ politica Partidului de foc.
ţe istoria poporului român, care mor la hotare". Independen lupta plină de sacrificii îm Comunist Român corespunde pe Ne-am oprit. Se lăsase seara, ha
confirmînd totodată adevărul fun ţa a fost rezultatul luptei şi jert potriva primejdiei fasciste, pen deplin năzuinţelor şi intereselor adăpostul întunericului am prins a
damental că jugul asupririi străi felor poporului român şi nu a tru apărarea integrităţii te vitale ale întregului popor român. săpa şanfuri individuale, învingind
ne care frînează pentru un timp rezultat din bunăvoinţa puterilor ritoriale, a independenţei şi su Victoria, asupra fascismului, în oboseala ce ne cuprinsese. Ploua
evoluţia unui popor nu poate stă veranităţii României. Antiîascis- făptuirea revoluţiei socialiste, au mărunt peste pădure, iar lutul ne-
vili realizarea aspiraţiilor sale europene. Susţinută eu entuziasm rmU consecvent al comuniştilor, determinat o cotitură fundamen gru-gălbui se lipea de lopeţile U-
legitime — dobîndi'rea libertăţii de popor şi Sn primuml rînd de al întregului popor român, orga tală în istoria poporului român. neman, in vreme ce umezeala ne
şi unităţii. ţărani, de lucrători, de masele nizarea luptelor împotriva hitle- A fost deschis astfel drumul reali străbătea hainele. N-aveam insă
Aflat în sud-estul continentului de la oraşe şi sate, de românii rismului au, constituit factorii de zării celor mai înalte idealuri de li timp de pierdut. In zorii zilei tre
european, poporul nostru a tre de pretutindeni, cauza mare a terminanţi ai întîrzierii cu un bertate şi dreptate socială, idea buia să declanşăm lupta pentru
buit să înfrunte nenumărate independenţei s-a văzut încunu număr important de ani a insta luri la care au năzuit şi pentru cucerirea cotei 823.
pericole şi grele opresiuni. nată de succes. urării dictaturii militaro-fasciste care au luptat generaţiile trecu Intuind probabil planul nostru,
Abia constituite, statele feu în perioada istorică următoare, în ţara noastră. în jurul Parti tului, patrioţii, forţele cele mai spre miezul nopţii, la semnalul li
dale româneşti s-au găsit în datorită politicii claselor exploata înaintate şi clarvăzătoare ale po nei rachete, duşmanul se năpusti
faţa pericolului otoman. Dar ţă dului Comunist Român s-au gru porului român. Numai în anii so peste poziţiile pe care le ocupam,
pat mereu noi forţe, sociale şi
rile române şi-au păstrat fiinţa toare de abdicare de la interesele cialismului, ţara noastră şi-a pu intr-un atac fulgerător. Avanpostu
de stat chiar şi atunci cînd au naţionale, precum şi intensificării politice care, răspunzînd chemă tut dobîndi adevărata independen rile noastre nu putură face faţă
fost nevoite să accepte dominaţia presiunilor şi dominaţiei puterilor rii comuniştilor, în condiţiile de ţă şi suveranitate, eliberarea so situaţiei şi astfel spaţiul dintre noi
acestui puternic imperiu. Folosind imperialiste, au fost aduse grave osebit de grele din vara anului cială şi naţională constituind, te şi inamic, acest pămînt al nimănui,
orice împrejurare favorabilă, româ prejudicii şi ştirbiri independenţei 1944, au reuşit să rezolve în in melia marilor cuceriri obţinute de
nii au căutat să-şi redobîndească de noastre naţionale. Acestea au cul teresul poporului şi al ţării si popor, sub conducerea partidului se micşoră văzînd cu ochU, iar W-
plina neatîrnare. Conducători viteji, minat cu ocuparea şi subordona tuaţia prin care a trecut Româ comunist. în opera de edificare a tleriştii erau mulţi şi înarmaţi
pînă-n dinţi.
iubitori de ţară au ridicat necon societăţii socialiste..
tenit spada în faţa cotropitorilor. rea ţării noastre de către Germa nia. Din primul moment al în In timp ce puşcaşii noştri iţi pre
Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hu nia hitleristă în anii celui de-al făptuirii actului istoric de ia 23 Avînd în urma. sa veacuri înde găteau grenadele şi îşi puneau ba
nedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel II-lea război mondial. August, angajîndu-se, alături de lungate de luptă şi jertfă, pen ionetele la arme, servanta de la
.'Mare, Ioan Vodă cel Viteaz şi „Pe parcursul îndelungatei, sale coaliţia antifascistă, în războiul tru libertate, poporul român ma puştile mitraliere obligau duşmasud
Mihai Viteazul — gloriosul vo istorii — arăta secretarul general împotriva hitlerismului cu toate nifestă astăzi o firească şi de să nu se ridice de la pămlnt
ievod care a realizat prima uni al partidului nostru, tovarăşul resursele materiale şi umane de plină înţelegere şi solidaritate cu totuşi, ei înaintau tirîş, orbiti ta
tate a provinciilor româneşti — au NICOLAE CEAUŞESCU —, popo care dispunea, armata română a lupta tuturor popoarelor pentru furia lor.
fost, aşa cum recunosc şi croni rul român, a dus lupte aprige îm purtat grele lupte pentru elibera independenţă şi suveranitate. In Patru puşti mitraliere româneşti
carii străini, nu numai exponenţi potriva dominaţiei şi asupririi rea teritoriilor româneşti cotropite, politica sa externă, ţara. noastră aproape că se înroşiseră in cadenţa
ai poporului român, ci şi apără porneşte de la realitatea că în focului neîntrerupt.
tori ai libertăţii popoarelor din străine, pentru libertate şi drep precum şi pentru eliberarea. La puşca mitralieră la care eram
lumea de azi se afirmă tot mai
centrul şi occidentul Europei. tate socială, pentru apărarea fi Ungariei, Cehoslovaciei şi Aus hotărît voinţa popoarelor de a împrospătător, caporalul Alexandru
Revoluţia din anul 1821 — inţei naţionale şi afirmarea sa triei, pînă la înfrângerea com Pop dirija rafalele de secerare c«
„una din acele mişcări europene, ca naţiune liberă şi independen pletă a Germaniei naziste — trăi libere şi suverane, de a se precizie şi sînge rece. Lingă el, sol
dezvolta independent, pentru a-
cum scria Bălcescu, care arăt ju tă. Clasa muncitoare, partidul înscriind astfel o luminoasă pa datul Toader Ilie. Un snop de foc
neţea popoarelor şi dorinţa lor său marxist au ridicat pe o treap- gină de eroism şi glorie în isto- bolirea vechilor raporturi de ine
galitate, dominaţie şi dictat, a se abătu şi asupra armei noastre
de propăşire" — a exprimat pe • .•-* ' . • •; f. .... . ’ . automate, rănindu-l de moarte pe
lingă dorinţa de înlăturare a ser politicii imperialiste, colonialiste caporal. In clipele acelea de încor
vitutilor feudale şi hotărîrea româ şi neocolonialiste.. România con dare, deşi rănit şi el, soldatul luă
nilor de a-şi redobîndi indepen sideră necesară unirea eforturilor
denţa. Cu toate că revoluţia a fost tuturor ţărilor, a forţelor înain imediat locul comandantului său de
reprimată prin intervenţia brutală tate pentru promovarea politicii grupă. După cîteva minute, însă,
a puterilor străine, procesul de noi de egalitate în drepturi, res sub povara rănii primite lăsă şi el
eliberare a "poporului român nu pect al independenţei şi suvera capul pe pămînt.
a putut fi oprit de nici o forţă. Parcă aud şi acum vocea frunta
La mijlocul secolului al XlX-lea nităţii naţionale, neamestec în şului Vasile Simian, de la cealaltă
şi în perioada următoare, ca ur treburile interne, nerecurgerea la puşcă mitralieră, care mai era in
mare a intrării în arena luptei forţă sau Ia ameninţarea cu for
sociale a mişcării muncitoreşti, ţa în relaţiile dintre state. acţiune :
mişcarea de eliberare naţională, Acum, în preajma celor două — Nu staţi, fraţilor ! împrospă
care şi-a pus puternic amprenta a- jubilee, transpunînd în viaţă ho- tător, la datorie !... Trage !...
supra celor trei provincii româ A fost botezul focului celui mai
neşti, s-a accentuat. Revoluţionarii tărîrile Congresului al Xl-Iea al tînăr împrospătător al companiei.
partidului, prin succesele din în
munteni şi moldoveni de la 1848 In lupta la baionetă, puşcaşii,
n-au uitat să amintească cu fiece trecerea socialistă, pentru realiza susţinuţi de cela două arme auto
prilej că doresc unirea „într-un rea cincinalului înainte de termen, mate, au dat duşmanul peste cap,
singur stat neatîrnat românesc". poporul român îşi. manifestă mîn- ocupind, înainte de revărsatul zori
Odată cu unirea Principatelor drîa patriotică de a fi continuator lor, cota 823 !
la 1859, chiar dacă independenţa al tradiţiei de luptă pentru liber
n-a putut fi obţinută atunci, tate şi independenţă naţională, de AUREL D. CÂMPEANU
ideea neatîrnării a rămas în a asigura dezvoltarea în viitor a căpitan în rezervă,
prim-planul interesului naţional, şi acestor măreţe cuceriri istorice. fost luptător voluntar antifascist
nu se aştepta decît un moment fa Artilerişti români participînd la lupte pe străzile Capitalei In Au in Batalionul 7 vînători
vorabil pentru ca visul milenar al gust 1944. Prof. CAROL DROZD de munte Zalău-Deva
Gazetele de perete în concurs Festivitatea conferirii Steagului roşu şi a
Diplomei de onoare de întreprindere fruntaşă
Cîteva probleme de conţinut şi eficienţă în industrie pe 1974 colectivului C.S. Hunedoara
(Urmare din pag. 1) colectivul combinatului şi-a depă
Sa gazeta „Muncitorul" ratau vorbitorii — faptul că de cocs metalurgic, 458 800 tone oţel,
şit sarcinile de plan cu 54 700 tone
cernarea titlului de „Erou al Mun 160 000 tone laminate şi alte pro
Gazeta de perete „Muncitorul" aspecte, activitatea în producţie a bilit, colectivul a hotărît să-i fa cii Socialiste", a Steagului roşu şi duse în valoare de peste un mi
de la Fabrica de industrie locală femeilor şi tineretului etc. că vinovatului altă critică, tot Diplomei de onoare a coincis cu liard lei, participanţii la festivita
Haţeg a intrat anul acesta în con Gazeta despre care vorbim are printr-o caricatură. De această cel mai solemn eveniment politic te au adresat Comitetului Central
curs cu o bună recomandare : pre un supliment satiric care răspun dată, vinovatul a veni-t la respon al partidului, tovarăşului NICOLAE
miul I la faza pe oraş desfăşura de bine cerinţelor ce se pun unei sabilul gazetei de perete să-şi cea din viaţa poporului nostru — re- CEAUŞESCU, o telegramă, în ca
tă în anul 1974. Avem, deci, de-a astfe! de prezenţe. Se numeşte ră scuze pentru gestul reproba investirea secretarului general al re, printre altele, se spune : „în
face cu o gazetă care deţine o „Ghimpele" şi este incisiv, vizea bil, iar fenomenul nu numai că partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae cheiem trimestrul I al acestui an
personalitate bine conturată în si ză lucruri Importante, care ţin de nu s-a mai repetat, dar a stopat Ceauşescu,. în înalta funcţie de
nul colectivului, se manifestă ca disciplina muncii — absenţe ne şi alte manifestări negative. preşedinte al Republicii Socialiste cu o depăşire a producţiei globa
o bună tribună politică şi educa motivate, chiul, iresponsabilitate Gazeta, în ansamblu, împreună le de 46 milioane lei, pe care sîn
tivă. etc. Remarcăm aici că responsa cu suplimentul său, se dovedeşte, România. Este un moment • de ne tem hotărîţi să o majorăm pînă
De la începutul anului au apă bilul colectivului gazetei de pere deci, un factor de eficienţă. mărginită satisfacţie, care ne dă. la sfîrşitul anului la minimum 100
rut pînă în prezent o seamă de te, deci şi a celei satirice, este Totuşi se disting cîteva obser un imbold puternic în muncă, un milioane lei. Vom acţiona cu ma
articole care păstrează nota de se un om inimos, de idei, caricatu vaţii critice. Considerăm că orga prilej de alese mulţumiri primu
riozitate şi experienţa cîştigată, a- rist, textier, ceea ce se simte mai nizarea apariţiilor, nu pe ediţii lui fiu al ţării, aceluia care în re ximă fermitate şi responsabilitate
bordînd predilect o problematică ales în atitudinea suplimentului. integrale, ci într-un fel de flux, petate rînduri ne-a acordat un ne în vederea asigurării unei produc
majoră din preocupările colecti Am întîlnit la „Ghimpele" oameni nu răspunde cerinţelor. Se întîm- preţuit sprijin în dezvoltarea com ţii de oţel şi laminate de înaltă
vului. Chiar în momentul de faţă luaţi în răspăr în mod ingenios, plă ca o ediţie formată, de fapt,
la gazetă se află un articol de pentru lipsa de răspundere faţă din 3 articole să apară la inter binatului, în obţinerea de reali ţinută tehnică şi calitativă, în con
mare actualitate : reproiectarea de sarcini, pentru înclinaţii spre vale de cîte o săptămînă. Se ris zări de prestigiu. diţii de eficienţă economică supe
unor produse aflate în fabricaţie, alte preocupări în timpul lucru că astfel ca ceea ce a apărut în cadrul festivităţii a luat cu- rioară. Vom avea permanent în a-
precum şi asimilarea altora noi. In lui, precum şl pentru alte meteh nou să nu fie sesizat chiar şi nu vîntul tovarăşul Ioachim Moga,
esenţă, autorul demonstrează, pe ne. „Ghimpele" se bate cu atitu mai pentru că se află aşezat ală tenţie nu numai realizarea de me
scurt, evident, care sînt sarcinile dinile retrograde, cu indisciplina- turi de articole deja cu o anu care a adresat celor 19 000 de si- tal mai mult, mai bun şi mai ief
şi cum trebuie acţionat. Articolul ţii, cu tot felul de alte apucături mită vechime. Cu alto cuvinte e- derurgişti, în numele biroului Co tin, ci şi formarea multilaterală,
este semnat de inginerul Vasile care vin în contradicţie cu prin lementul organizatoric mai trebuie mitetului judeţean de partid, feli profesională, politică, morală, a oa
Cristi, şeful secţiei de produse cipiile şi normele eticii şi echi îmbunătăţit. Dc asemenea, colec citări pentru prestigioasele succese
mixte, om competent, care este şi tăţii socialiste. Nu se lasă „tras tivul gazetei trebuie să acorde obţinute, îndemnuri la muncă menilor care plămădesc acest im
responsabilul colectivului gazetei pe sfoară", cum se zice. De pildă, mai multă atenţie faptului pozitiv spornică, entuziastă, pentru înde portant element de civilizaţie ma
dc perete. un lucrător fusese criticat pentru nou, proaspăt, pe care să-l pre plinirea cincinalului înainte de terială".
De-a lungul celor trei 'luni tre zinte succint, Ia obiect, în for
cute din acest an, gazeta a tra că absentase de la lucru. Omul, me vii, atractive, în mod opera termen, multă sănătate, putere de Festivitatea s-a încheiat cu un
tat şl alte probleme importante, ca să scape de ruşine — şi-a zis tiv.. muncă şi fericire. bogat program artistic susţinut d-a
cum sînt disciplina contractuală, el — a smuls caricatura de la formaţiile artistice ale combinatu
disciplina muncii, sub diversele ei gazetă. După ce faptul a fost sta CORNEL ARMEANU Subliniind faptul că în perioada
care a trecut din acest cincinal, lui şi cele din Vaţa şi Dăbîca.