Page 8 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 8
UH EVENIMENT IMPORTANT ÎN tfUŢA OBSAHIZAŢI1LOR SIMDIGflLE
ADUNĂRILE PENTRU DĂRI Codul muncii si vieţii comuniştilor in acţiune
DE SEAMĂ Şl ALEGERI
DAVID LAZĂR
preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor reuşită a noastră. Amîndoi sînt
„la locul lor", îşi văd de lucru,
h Sfatul omeniei comuniste de familie şi copii.
Pe baza măsurilor stabilite de Co C.C. al U.G.S.R. din decembrie mmm m Am mai putea continua, dar
mitetul Executiv al C.C. al U.G.S.R., 1974, de către plenara C.C. al P.C.R. vrem să ne oprim şi asupra unul
în lunile aprilie şi mai au loc adu şi sesiunea M.A.N. din martie a.c., caz mai deosebit, acela al lui Du
nările de dări de seamă şi alegeri de angajamentele asumate în în mitru Z. Se părea că ajunsese
la grupele sindicale şi organizaţiile trecerea socialistă, dările de sea Pe drumul cel bun un om ratat din cauza băuturii.
sindicale de secţie, care se vor des mă şi dezbaterile vor trebui orien Colegii lui încercaseră totul, dar,
făşura sub conducerea nemijlo tate spre problemele de care de pierzlndu-şl încrederea în el, nu-1
cită a organelor şi organizaţiilor pind pregătirea şi asigurarea con Din discuţiile purtate cu co într-adevăr, o căsnicie fără sorţi mai puteau suporta. A fost dat
de partid. In acest scop ele au o diţiilor necesare realizării sarcini munişti de la întreprinderea de de dzbîndă. Astăzi, ea şi D.P. au afară din serviciu, soţia l-a pără
semnificaţie deosebită i au loc la lor de plan, a angajamentelor, a industrializare a laptelui Simeria, un cămin nou, apartament şi în sit Dormea pe unde apuca şi ce
scurt timp după memorabilele eve înfăptuirii înainte de termen a cu secretarul organizaţiei de curînd şi un copil. „Amândoi — rea la cine întâlnea bani ca să
nimente din viaţa politică a ţă actualului cincinal. partid de aici, Tonch Ioan — pentru că şl el s-a schimbat bea. După vreo 3-4 luni, secre
rii ■ ■— victoria deplină a Frontului Un alt grup de probleme ce tre maistru principal la producţie, mult în bine — sînt astăzi con tarul organizaţiei de partid —
Unităţii Socialiste în alegerile de buie să facă obiectul dezbaterilor de aproape 23 ani în întreprin-1 ştiincioşi, îşi văd de munca lor, mai vechi în întreprindere, îl cu
fla 9 martie, realegerea secretaru vizează cunoaşterea şi însuşirea de dere —, am reţinut cîteva cazuri iar noi ne bucurăm că am reu noştea mai bine — şi-a zis că
lui general al partidului, tovarăşul către fiecare membru de sindicat în' care s-a acţionat ca într-un şit într-o situaţie care părea tare ar mai trebui făcută, totuşi, o în
Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi a sarcinilor de plan şi angajamen veritabil „Sfat al omeniei comu complicată" — ne-a mărturisit to cercare. După o discuţie cu D.Z.;
stimat fiu al poporului nostru, în telor asumate, întărirea ordinii şi niste". Le vom puncta pe scurt, varăşul Tonch. a intervenit pe lîngă conducerea
înalta funcţie de preşedinte al Re disciplinei, respectarea neabătută a dar asupra unuia ne vom opri Un alt caz în care s-a inter întreprinderii pentru reprimirea
publicii Socialiste România şi se normelor securităţii muncii, a răs în mod deosebit, pentru că are venit la momentul oportun, a în serviciu, garantând cu ouvîn-
desfăşoară în condiţiile în care punderii la locurile de muncă, ge elemente demne de luat în con fost cel al lui R.F. şi C.F. Ce tul său pentru el. In discuţia ce
toate colectivele de muncă sînt neralizarea experienţei pozitive, sti siderare. făceau aceştia ? Nu dădeau banii a avut apoi loc, directorul între
antrenate în ampla întrecere so mularea preocupărilor pentru folo E.S., muncitoare calificată la acasă, beau mult îşi certau so
cialistă pentru înfăptuirea istori sirea judicioasă a capacităţilor de secţia produse dietetice, începu ţiile, neglijau copiii, se purtau, prinderii i-a spus lui D.Z., prin
celor hotărâri adoptate do Congre producţie, descoperirea şi punerea se într-o vreme să nu mai mun deci, într-un mod de netolerat. tre altele : „Mai încercăm o da
sul al Xl-lea al P.C.R.. în valoare a noi rezerve de creş cească cum trebuie. Pe cei din — Cum s-a procedat în cazul tă, îţi vom da o maşină în pri
Cu acest prilej, grupele şi orga tere a productivităţii muncii, a îm lor ? mire, dar dacă nu-ţi vezi de trea
nizaţiile sindicale sint chemate să bunătăţirii calităţii produselor, fo jur faptul d-a neliniştit. După bă, toţi îşi vor pierde încrede
discuţii, într-un cadru sau altul,
analizeze într-un spirit de înaltă losirea raţională a forţei de mun s-a aflat „povestea" ei. Se căsă — I-am chemat în faţa celor 7 rea în tine definitiv".
exigenţă, în mod critic şi autocri că şi a timpului de lucru, economi torise tânără, la îndemnul părin membri din biroul organizaţiei Au urmat angajamente, au ur
tic, rezultatele obţinute şi deficien sirea de materii prime, materiale, ţilor (pentru considerente astăzi de partid şi le-am povestit fie mat luni de temeri — pe de o
ţele manifestate, să stabilească mă energie, carburanţi şi lubrifianţi, de neluat în seamă), făcuse, fără care (toţi sîntem cu familii şi co parte —, încercări — de cealal
suri care să sporească contribuţia colectarea, strîngerea şi valorifica să vrea, voia lor, apoi întâlnise pii — n.n.), cum ne purtăm în tă —, şi astăzi... Putem afirma
membrilor de sindicat la activitatea rea deşeurilor. Atît în conţinutul omul pe care şi l-ar fi dorit. A afara serviciului, cum e bine să că secretarul de partid nu a gre
economico—socială şi politico-e- dărilor de seamă cît şi în dezba fost chemată în faţa biroului or te porţi, le-am dat şi exemple. şit. Dimpotrivă, îşi cunoaşte oa
Am discutat — prieteneşte, bine
ducativă, la întărirea continuă a terile pe marginea acestora o aten ganizaţiei de' partid, împreună cu
vieţii interne de organizaţie, să a- ţie deosebită trebuie să se acorde înţeles, fără a încerca să le im menii, îşi dă seama dacă un to
sigure climatul optim afirmării formării unei înalte ţinute civice D.P., cel cu care voia să mear punem ceva — ne-a spus tova varăş al său, ajuns la răspîntie,
plenare a democraţiei muncito şi morale la membrii de sindicat, gă mai departe în viaţă (tot lu răşul Tonch. Au stat cu capetele mai are ceva bun, o fărîmă mă
reşti, să confere noi valenţe ac a unei atitudini înaintate faţă de crător al întreprinderii) şi s-a plecate. I-am făcut să le fie ru car, pe care se poate conta, pen
tivităţii de viitor. muncă şi buna gospodărire a avu discutat ou ei — deschis, sincer, şine de comportarea lor, iar în tru îndreptarea spre drumul cel
Pregătirea alegerilor trebuie să tului obştesc, a respectării norme fără reţineri —, despre situaţia final s-au angajat să se schim bun.
constituie, de asemenea, un pri lor eticii şi echităţii socialiste, pu- creată şi... despre viitor. S-a a- be. Astăzi, după luni de zile,
lej în plus pentru ca organele şi nîndu-se accent pe activitatea po juns la concluzia că E.S. făcuse, pot spune că şi cazul acesta e o DOINA COJOCARU
organizaţiile sindicale, împreună litică, cultural-educativă şi sporti
cu organele de conducere colec vă de masă. De o atenţie deosebită
tivă, să ia măsuri, concrete în trebuie să se bucure şi aspectele
vederea creării condiţiilor celor sociale ale muncii sindicale, îmbu
mai corespunzătoare, ca toate nătăţirea activităţii de protecţia
formaţiile de lucru să-şi îndepli muncii şi asistenţă medicală, folo Avem în fată un om a cărui
nească exemplar sarcinile de plan sirea raţională a fondurilor de asi îmbrăcăminte e pătată de ciment
şi angajamentele asumate în în gurări sociale, organizarea trimi şi var — semnul profesiei sale Comsştiinţe: şi, brăţări de arar
trecere, iar la nivelul locurilor de terii oamenilor muncii la odihnă şi de ctitor de case — pe comunis ' ' .• ' ' • '•'/<.> .............. .V * . \
%
muncă, secţiilor, sectoarelor, şan tratament, respectarea timpului de tul Pavel Vasile Faur, de la şan
tierelor să se organizeze zile de lucru, a legislaţiei privind munca tierul 4 al I.C.S. Hunedoara. De
producţie mărită, schimburi de femeilor şi tinerilor. spre el, despre calităţile sale, se
experienţă, acţiuni de cunoaştere Practica confirmă pe deplin că cretarul comitetului de partid pe Pat ginţii astfel numai adevăraţii oameni
şi generalizare a iniţiativelor şi pentru creşterea eficienţei activi şantier ne vorbise cu atîta con
metodelor de muncă avansate. în tăţii sindicatelor, o deosebită im vingere şi căldură, incit ar fi
acest sens, o deosebită atenţie se portanţă prezintă alegerea în bi stîrnit oricui curiozitatea de a-l obligaţie; trebuie să munceşti, ja copiilor pe parcursul unei zile
va acorda unităţilor care pe pri rourile grupelor sindicale şi comi cunoaşte. Şi nu ne-au fost înşe pentru nevoile societăţii, ale ta de muncă, a mea şi a soţiei; sau
mul trimestru al anului au înre tetele organizaţiilor sindicale de late cu nimic aşteptările. le !“. A pune necesitatea muncii la cei care fac oraşului şi mie
gistrat nerealizări la sarcinile de secţie a celor mai destoinici oa Uneori, dintr-o privire, dintr-un sub _ un asemenea imperativ im anumite servicii; sau, iarăşi, la
plan, în activitatea economieo-fi- meni ai muncii, bărbaţi şi femei, gest sau dintr-un schimb lapidar plică o încărcătură de generozi cei care dau oţel şi cărămidă şi
nanciară. fruntaşi în întrecerea socialistă, de cuvinte oamenii stabilesc in tate în conştiinţă, de care nu sint ciment peste plan".
Premergător adunărilor de dări profund devotaţi cauzei partidului tre ei convenţii nescrise, care-şi capabili decît adevăraţii oameni.
de seamă şi alegeri, comitetele şi statului, combativi şi intransi pun apoi amprenta asupra evo Şi am continuat discuţia pe ace Pe dealul Cliizidului, la înăl
sindicatelor vor trebui să exami genţi faţă de lipsuri, care prin ca luţiei lor. Schimbul de cuvinte cu eaşi temă cu omul care avea pe ţimea unde omul acela con
struieşte şi acum, „pentru că tre
neze modul în care şi-au desfăşu lităţile morale, conduită în familie acel om ne-a lăsat în cuget sen haine însemnele profesiei sale de buie, pentru societate, pentru oa
rat activitatea birourile grupe şi societate se bucură de prestigiu timentul dominării prin generozi ctitor. «Dar de ce o asemenea
lor sindicale, comitetele organiza şi autoritate în rîndu-1 colectivelor tate. Pot să domine astfel doar ordine de prioritate ?“. „Pentru meni, pentru el", bat vinturi as
pre. Pe înălţimile schelelor ele îţi
ţiilor sindicale de secţie, cum de muncă. Cu aceeaşi responsabi că dacă construiesc case, nu o zboară vorbele de pe buze. Acolo
şi-au adus la îndeplinire sarcini litate se impune să se treacă apoi adevăraţii oameni, aceia in a că însă se clădesc conştiinţe limpezi
le încredinţate de alegerile pre la instruirea noilor organe. Aceas ror conştiinţă sentimentul înalte fac doar pentru mine. Pentru că
cedente. La întocmirea dărilor de ta trebuie făcută în mod diferen lor obligaţii fată de o societate cei care dau oţel şi cărămidă şi ca lumina zilei. Cîteva zeci da
mii de oameni, posesori ai unor
seamă, a proiectelor planurilor de ţiat, pe baza unui program concret, dreaptă şi generoasă ca a noas ciment peste plan, nu o fac doar înalte calităţi morale comu
măsuri, trebuie să se organizeze care să ajute efectiv birourile gru tră are rădăcini adinei. pentru ei; o fac pentru ca eu să niste, construiesc în cetatea de
o largă consultare a activului sin pelor sindicale şi comitetele orga Să recunoaştem, o întrebare ca pot construi case mai multe, pen
dical, să fie antrenaţi un număr nizaţiilor sindicale de secţie la în aceasta — »Pentru ce munceşti ?“ tru ei, pentru alţii". „Rostiţi me foc, la propriu sau la figurat, di
rect sau indirect, sub muşcătura
cît mai mare de membri de sin suşirea cunoştinţelor necesare în reu „pentru alţii“ cu acea con vîntului sau sub dogoarea focu
dicat, muncitori, tehnicieni şi in deplinirii în cît mai bune condi- — poate primi o varietate de răs
gineri, încît aceste documente să ţiuni a mandatului încredinţat. punsuri. Interlocutorul se poate vingere care nu lasă loc la nici lui bunăstarea altora şi a lor deo
reprezinte emanaţia gîndirii co Adunările şi conferinţele sindica arăta contrariat, surprins sau con un fel de îndoială că acei alţii potrivă. O fac cu convingerea co
lective şi să răspundă cerinţelor le pentru dări de seamă şi alegeri descendent recepţionind-o. „Pen aduc fiecare un dram de ferici munistă că trăind şi muncind fie
noi ce se pun în faţa sindicatelor, trebuie să asigure, sub conducerea tru ce muncesc ?“ — ne-a reluat re, un dram de bunăstare în ca care pentru fiecare aşează de fapt
a problemelor cu care sînt con nemijlocită a organelor şi organiza zidarul Pavel Vasile Faur între sa dumneavoastră". „Pentru că, cărămizi solide la temelia propriei
fruntate colectivele de muncă. ţiilor de partid, o largă şi entu barea de pe buze, semn că acest direct sau indirect, fiecare om fericiri. Aşa ca omul acela mi
Ţinînd seama de sarcinile sporite ziastă mobilizare a tuturor colec din oraşul acesta face ceva pen nunat, in salopetă de construc
ce revin colectivelor de muncă din tivelor de muncă 'la înfăptuirea e- lucru, necesitatea de a munci, e
judeţul nostru. în lumina documen xemplară a sarcinilor ce ne revin pentru el clară ca lumina zilei. tru mine. Să ne gindim bunăoa tor.
telor Congresului al Xl-lea al P.C.R., din istoricele documente ale Con „Pentru că a munci e onoare şi ră la cei care mă scutesc de gri ION CIOCLEI
şi de măsurile stabilite de plenara gresului al Xl-lea.
„Judeţul Hunedoara oferă largi posibilităţi de calificare. Vacanţa de primăvară
După un trimestru de noi stră- de hîrtie, metal, textile, amenaja
Oe meserie îţi alegi, tinere absolvent ?“ duinţi şi succese şcolare, sîmbătă, rea bazelor sportive şcolare etc.
Nu vor lipsi din peisajul acestei
elevii din şcolile generale, profe
sionale, din liceele de cultură ge vacanţe taberele şi excursiile. Peste
nerală şi de specialiltate vor intra în 800 elevi îşi vor petrece zilele va
— învăţ de trei ani în această Mărturisirea elevului Gheorghe „fizionomia" citorva laboratoare binemeritata vacanţă de primăvară. canţei de primăvară în tabere tu
fişcoală în care sala de clasă a Aniţei din anul III al şcolii pro şi cabinete i fizică şi chimie — Pentru a conferi vacanţei un bo ristice şi excursii interjudeţene, că
'devenit laborator, cabinet, atelier. fesionale de pe lîngă Grupul şco mese prevăzute cu instalaţie e- gat conţinut recreativ şi cultural- rora li se vor adăuga alţi 200 de
iA învăţa într-o asemenea şcoală lar minier Lupeni, întărită de lectrică, apă şi gaz, televizor, pu cducativ, comandamentul judeţean pionieri ce vor fi găzduiţi la ca
'înseamnă a te forma — cu bune cea făcută de Maria Pop, din a- pitru de comandă, obscurizare de organizare a vacanţelor şcolare banele Rusu, Lunca Florii, Straja,
'rezultate — pentru muncă, pen- nul II al liceului industrial („Lec automată, tablă luminată, material a pregătit o paletă generoasă de Cimpu lui Neag şi altele. Dacă
itru viaţă. Condiţiile de studiu şl ţiile în laboratoare şi cabinete didactic realizat în ultima notă a manifestări diversificate, care va mai avem în vedere numeroasele
[pregătire pe care ni ie-a oferit, speciale ne atrag şi ne ajută la modernului şi funcţionalităţii J oferi, sîntem convinşi, satisfacţii drumeţii şi excursii de 1—2 zile
lîn aceşti ani, şcoala noastră sînt o mal temeinică însuşire, fixare cabinet de proiecţie şi dirigenţie depline tuturor elevilor. organizate de către organizaţiile de
'deosebite. In asemenea condiţii şi adîncire a cunoştinţelor. De construit în amfiteatru, prevă Din rîndul bogatelor activităţi de pionieri şi U.T.C., vom constata că
(sporeşte şi dragostea noastră pen- cînd învăţăm în asemenea condi zut cu ecran automat, televizor, vacanţă spicuim cîteva. In incinte peste jumătate din numărul ele
jtru învăţătură, pentru o pregă- radio, pilcup, magnetofon, bănci le şcolilor şi caselor pionierilor vor vilor şi pionierilor se vor delecta
ttire cit mai temeinică. Dacă ar ţii moderne, s-a ridicat nivelul cu instalaţie electrică. Toate la fi amenajate cluburi ale elevilor, în această vacanţă în excursii.
ffi să-mi aleg din nou meseria, de pregătire al întregii clase") şi boratoarele şi cabinetele (electro dotate cu materiale de practică Vacanţa de primăvară va fi şi
'tot pe aceasta aş alege-o, tot la de alte zeci de elevi, ne-a în tehnică, fizică, chimie, maşini şi culturală şi sportivă, unde se vor un prestigios sezon cultural-artistic
i poarta acestui grup şcolar aş demnat să vizităm şi să vă pre transport minier, protecţia mun desfăşura manifestări conform u- al pionierilor şi şcolarilor, în aceas
bate. zentăm cii, desen, tehnologia meseriei, nor programe stabilite. tă perioadă desfăşurîrfdu-se faza
proiecţiei, igienă, cunoştinţe so- In timpul vacanţei, vor fi organi judeţeană a Festivalului „România
GRUPUL ŞCOLAR MINIER LUPENI cial-politice etc.) dispun de apa zate întîlniri ale pionierilor şi ele socialistă — ţara mea de glorii". La
ratură modernă, iar biblioteca — vilor cu activişti de partid şi de Deva, se va deschide o expoziţie
Semicentenara şcoală minieră mînt profesional din Lupeni func cu eleganta sală de lectură — pu stat, cu conducători de unităţi eco judeţeană de artă plastică şi foto
şi-a cîştigat, în Valea Jiului şi ţionează, în prezent, cu trei sec ne la dispoziţia elevilor peste nomice şi social-culturale, cu oa grafii cu tema „Copilărie fericită
|în ţară, un binemeritat prestigiu. ţii : şcoală profesională — cu spe 43 000 volume (literatură tehnică, meni de ştiinţă şi cultură, cu mun vegheată de partid", iar în întregul
.De pe băncile ei s-au ridicat mii cialităţile lăcătuş de mină (pen social-politică, beletristică, ma citori fruntaşi care vor vorbi ele judeţ vor avea loc entuziaste com
de muncitori de frunte, conducă tru noul an şcolar îşi anunţă 36 nuale). vilor despre perspectivele luminoa petiţii de fotbal, handbal, tenis, a-
tori de sectoare, secţii, întreprin locuri), electrician de mină (36), In această şcoală, în care cu se deschise patriei noastre socialis tletism şi orientare turistică în ca
deri, oameni ce-şi onorează cu electromecanică, aparate de mă răţenia îi dă permanent notă de te de documentele Congresului al drul „Cupei tineretului".
probitate statutul profesional. „La sură şi automatizări (36) şi pre prospeţime şi frumos, elevii şco Xl-lea al P.C.R. In acelaşi timp, In şcoli şi pe localităţi vor avea
un moment dat, majoritatea con paratori de cărbune, curs seral lii profesionale beneficiază de vor fi organizate excursii tematice, loc gale ale filmului documentar şi
ducătorilor unităţilor industriale (36) | liceu treapta I cu 8 clase, gratuitate completă pentru masă, drumeţii, activităţi tehnice, expe artistic pentru copii şi tineret, se
din Valea Jiului erau absolvenţi 6 cu profil mecanic (216 locuri), cazare, echipament, transport în. diţii şi alte activităţi recreative, că vor pregăti programe artistice şi
ai acestui grup şcolar. Şi eu am 2 cu profil electrotehnic_ (72), şi vacanţe, iar cei din prima treap rora li se vor adăuga o gamă lar reprize de gimnastică artistică in
fost elev al acestei şcoli" — ne şcoală tehnică de maiştri. tă de liceu se bucură de burse gă de acţiuni social-utile, mărturie cinstea zilei de 1 Mai, vor fi or
spune cu neascunsă mîndrie ing. ’ In ce condiţii învăţă elevii ? de stat şi de întreprindere. certă a hărniciei şcolarilor — lu ganizate carnavaluri, reuniuni to
George Filip, directorul Grupului Disciplinele şcolare se predau în crări de întreţinere şi amenajare a vărăşeşti, se vor redacta „jurnale
şcolar minier Lupeni. 13 laboratoare şi cabinete, în 6 LUCIA uau zonelor verzi, colectarea deşeurilor de vacanţă".
Prestigioasa unitate de învăţă- ateliere de instruire practică. Iată