Page 9 - Drumul_socialismului_1975_04
P. 9
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6054 ® MARŢI, 1 APRILIE 1975 Pag. 7
s£33SiK3£» sisaaiiMJiafflii;: ^3*21® ««mhb
Raid prin internate şi semiinternate şcolare
încrederii în
Deschise spre nou, spre perfec tic pregătit cu talent pentru acti
ţionare, formele de autoconduce- vitatea la dasă). In curte, grupuri
re şi autogospodărire, întîlnite în de băieţi şi fete bat mingea, la se După eşecul din meciul cu Spor 32 de puncte, insuficiente pentru ral-psihologică. Din cauze intime,
ultima vreme în rîndul elevilor, diul comitetului U.T.C. pe şcoală, tul studenţesc — supărător nu menţinerea, în condiţiile in care legate de chestiuni de ordin in-;
beneficiază nu numai de o largă îndrumătoarea U.T.C., prof. Ana numai prin prisma proporţiilor Jiul nu a demonstrat că este ca tern, din sinul colectivului, acea/-
audienţă şi participare, ci şi de Călăraşu, discută cu elevii ulti scorului (Jiul n-a fost învinsă pe pabilă de rezultate bune în de sudură psihică ce caracteriza e-'
rezultate îmbucurătoare pe planul mele măsuri pentru concursul cul- teren propriu la asemenea scor plasare, in acest cadru nefavora chipa a suferit unele fisuri. Ră-
educaţiei prin muncă a şcolarilor. tural-artistic de duminică. In dn- de mulţi ani 1), dar şi datorită bil greu vedem cum ar mai pu mine la îndemîna măiestriei an
Raidul nostru, întreprins în co ternat — unde dintr-un articol al evoluţiei echipei pe cîmpul de tea fi privită liniştit starea echi trenorului şi secţiei de fotbal, în.
1
laborare cu Inspectoratul şcolar gazetei „La oglindă" aflăm că la joc — Jiul a intrat, practic, în pei în primul eşalon al fotbalului. seama resurselor jucătorilor, ca
1
judeţean, a fost orientat spre acest 11 martie s-a declanşat concursul zona periculoasă. Infrîngerea este, Aşa ar sta lucrurile dacă nu toţi, într-un frumos efort comun ,'
aspect, precum şi organizarea plă „Cea mai curată cameră", — bă în fapt, „încununarea" începutu am avea însă convingerea că im să repare aceste fisuri, să reîn
cută şi instructivă a timpului li nuim că elevele de la camerele nr. lui de declin al echipei, semnalat tregească spiritul de unitate de
ber al elevilor. 19 şi 22 rîvnesc (prin hărnicie şi şi discutat de la primele meciuri vederi şi interese ale echipei, mo
Miercuri, orele 19,30. La Şcoala bun gust) la cîştigarea primelor din retur. ralul şi atmosfera în rîndul ju
profesională de construcţii Deva e locuri. „Autogospodârirea ne dez In momentul de faţă situaţia cătorilor. întreruperea de cam
ora cinei. Cei doi elevi de servi voltă simţul pentru ordine, ne fa Jiului a devenit suficient de cri pionat este tocmai potrivită pen
ciu din sala de mese sînt ajutaţi ce mai harnici, ne pregăteşte pen tică pentru a suscita tot interesul tru folosirea ei, de către întregul
de alţii 3. „Aşa fac zilnic, se aju tru viaţă, ne educă". (Angela Mo- şi efortul în vederea găsirii mo pasul de moment al echipei poate colectiv al Jiului, în scopul re
tă şi ne ajută" — apreciază bucă raru, anul V învăţătoare, -şefa in dalităţilor de redresare urgentă fi traversat. Există un argument zolvării tuturor problemelor ce
tăreasa. Mîncarea e gustoasă şi ternatului). şi eficientă a situaţiei în care se pentru susţinerea optimistă a u- s-au ivit şi au cauzat deteriora
suficientă — ne confirmă elevii. Orele 21,00. La Grupul şcolar află atît de îndrăgita echipă a nor şanse de redresare. Capaci rea condiţiei psihice a echipei.
„Ce program aveţi după cină ?“. metalurgic Hunedoara, majoritatea minerilor. Sigur, se poate argu tatea, potenţialul fizic, tehnic şi Susţinem cu tărie că Jiul ara
„Programul de curăţire a încălţă elevilor vizionează filmul la televi menta că returul este abia la în tactic, calităţile evidente ale ju potenţialul, întregul arsenal fot
mintei, igiena corporală, apoi film zoarele instalate la club sau în ceput şi e destul timp pentru re cătorilor sînt realmente superioa balistic pentru realizări superioa
la televizor“._Răspunsul elevei Ele internate. Alţii au preferat odih facerea poziţiei. Dar, atunci cînd re realizărilor tehnice ale echi re. Trebuie doar intervenit, cu
na Pricop ni se confirmă de în na. Aici, unde sînt peste 1000 de ai abia cu un punct mai mult de- pei ! Paradoxal, însă aşa este 1 abilitate şi ştiinţă, pentru ca e-
dată ce păşim pragul elegantului elevi interni, se pare că e mai cît echipa de pe locul 16 şi cu Dar, atît furtunoasa şedinţă de chipa să-şi recapete încrederea
internat cu 216 locuri, dat în fo greu să se realizeze autogospodă- trei decît cea de pe ultimul, cînd analiză ce a avut loc după me şi puterea morală cu care să de
losinţă la începutul acestui an şco rirea. Dar la blocul X 1 şi la cel mai sînt doar 6 meciuri acasă ciul de miercuri, - cit şi alte „sem păşească acest impas. Şi sîntem
lar. Curăţenia impresionează din al anului II, care dispun de con (între care şi cele cu Dinamo şi ne" ce s-au făcut simţite pînă convinşi că va reuşi cu succes.
holul central şi pînă în încăperile diţii foarte bune de cazare, fiind A.S.A. !) şi deci posibilitatea teo atunci pledează pentru adevărul
destinate instalaţiilor sanitare. In construcţii noi, se constată o insu retică de a totaliza în final doar că Jiul traversează o criză mo- NICOLAE STANC1U
camerele unde ordinea şi moder ficientă sprijinire a organelor de
nul fac casă bună, elevii au dat autogospodărire din partea condu
încăperilor un plus de frumuseţe ! cerilor şcolii şi a organizaţiei MINERUL LUPENI — C.F.R.
au raşchetat (singuri) şi au dat U.T.C. Responsabilii comitetelor Rapid Arad 2-0 (2-0)
cu palux parchetul. „Ne autocon- de conducere din internatele de CRAIOVA 1—0 (0—0)
Echipa locală a jucat aproape tot
ducem, ne autogospodărim, dar a- băieţi nu cunosc sarcinile ce le timpul partidei, spre poarta arăde centrează „ca la carte" şl un voie După succesul din deplasare, ob
cestea sub permanentul control al revin în acţiunea de autocondu- nilor. Chiar din primul minut, Ur- necruţător al lui Rizescu nu mai ţinut în prima etapă de către e»
oprit decît... de plasă.
fi
poate
conducerii şcolii". Permanentul cere şi autogospodărire. meş demonstrează, printr-un şut Două minute mai tîrziu. adică în chipa Minerul, duminică stadionul-
din Lupeni a fost luat cu asalt,
control despre care vorbea şeful Ideea lipsei de sprijin din par puternic, tras de puţin pe lingă minutul 42, Mavruşka îl deschide spectatorii dorind să-şi vadă „fa
internatului — elevul Eugen Bre- tea conducerilor şcolilor s-a des poartă, o bună dispoziţie de joc, foarte bine pe Urmeş, care de la voriţii" la lucru, conducîndu-i asfi-j
bu — ni s-a confirmat şi în acea prins şi din raidul organizat la ca dealtfel a întregii echipe care circa 20 metri şutează violent spre fel spre victorie. Dacă totuşi sco--
seară cînd, de la pedagogul Victor internatele de la Geoagiu, Orăş- îşi sufocă, pur şi simplu, adversa poarta adversă iar Bambuleac, de rul nu a fost mai mare, acest lu
Sponor, profesorul de serviciu tioara de Sus, Casa de copii Orăş- rul. Arădenii fac cu greu faţă a- viind direcţia balonului, face ca cru se datoreşte neşansei, formei
Floarea Ţintă, pînă la directorul tie. Elevii au fost învestiţi cu niş tacurilor tot mai dezlănţuite ale scorul să se majoreze : 2—0. bune a portarului oaspeţilor, dar,;
mai ales faptului că întreaga e-,
şcolii, prof. Elena Bădiţă, toţi se te funcţii, fără a li se arăta sar localnicilor, care au cîteva ocazii Arbitrajul, foarte corect : Gheor- chipă feroviară s-a apărat tot,,
aflau printre elevi. cinile ce le revin. In majoritatea bune de a înscrie. Urmeş şi Ma- ghe Micloş (Bucureşti). timpul cu întreg efectivul, ea ne-,5
Victoria : Hlopeţchi — Moga (Ne-
vruşka sînt pretutindeni, regizează
Orele 20,00. Mai sînt 10 minute internatelor se urmăreşte doar res foate acţiunile ofensive ale echipei delciu — min. G3), Bujor, Kiss, reuşind nici măcar un şut spre.T
pînă cînd filmul va debuta pe mi pectarea unui program administra gazdă, ca şl pe cea din minutul 33, Coiculescu, Urmeş, Mavruşka, Tă poarta lui Şarpe. Unicul gol a"
cul ecran, dar elevii de la liceul tiv, lipsit de latura educativă atît soldată cu deschiderea scorului : tîrcă, Bambuleac. Rizescu, Mercea partidei a fost înscris în minutul
pedagogic şi-au ocupat locurile la de necesară în formarea pentru Tătîrcă, cel mai bun din atacul (Nanos — min. 72). 83 de Naidin, la o deschidere exce
club. Aici, într-un plăcut decor viaţă a elevilor. Dacă Ia Şcoala gazdelor, bine servit de către Ur VIRGIL FUGARU lentă a lui Cotormani, peste întrea
ga apărare adversă.
muzical, realizat la pikup, unii ci profesională de construcţii şi Liceul meş, demarează pe extrema dreaptă, corespondent A condus foarte bine o brigadă
tesc, alţii joacă şah, iar la două pedagogic Deva li se dă mină li din Reşiţa, avîndu-1 la centru pe
mese se consumă ultimele minute beră elevilor în autocomducere, a- E. Munteanu.
ale întrecerilor de ping-pong. ceasta nu e lipsită însă de în RUGBI: Stiinta Petroşani — Farul Constanta 16-11 Minerul : Şarpe — Burdangiu,
Georgeta Nicoară. din anul V edu drumarea şi controlul permanent, i • » * Kelemen, Roşu, Rus, Mateaş, Dosan,
catoare, profită de aceste minute, pentru a nu se ignora ideea de Indiscutabil, cea mai importantă re au fost realizate de Băltăreţu Voicu, Boloş (minutul 58 — Neagu),
pentru a decupa ultimele ciuper- bază a acţiunii — educaţia. întîlnire a seriei a II-a a diviziei (o încercare şi o lovitură de picior Cotormani, Naidin.
cuţe şi floricele (materialul didac L. LICIU A de rugbi s-a consumat duminică, căzută), Stoica Enciu (lovitură de V. MOLODEŢ
la Petroşani. Echipa studenţilor pedeapsă şi transformare), Ştefan corespondent
mineri, deşi lipsită de aportul a (autorul celei mai frumoase încer
doi titulari (Budică. Oprea), a prac cări a întîlnirii), iar pentru oaspeţi STIINTA PETROŞANI — UNIREA
C a r n e t c u l t u r a l ticat un rugbi de bună calitate, au realizat Ianusevici, Cristea şi SÎNNICOLAU MARE 1—0 (1—0)
Bucoş.
reuşind să depăşească pe liderul
seriei cu 16—11 (6—4). Gazdele au aliniat următorul 15 : In ciuda unei dominări teritoria-i
Cu un pachet de înaintaşi în ver Talpă, Ortelecan, Radu, Tufeanu, le insistente, studenţii din Petro--'
CONSFĂTUIRE FAZA JUDEŢEANĂ A vă deosebită, animat de un admi Stoica Enciu, Constantin, Veştemea- şani au învins doar cu 1—0 pe U-'
CONCURSULUI BRIGĂZILOR rabil spirit combativ şi cu o linie nu, Neagu, Băltăreţu, Abribula, nirea Sînnicolau Mare. Aceasta,
Duminică, la Ilia, a avut loc o de treisferturi ce a evoluat la a- Dumitru. Stoica Octav, Burghelea,
largă consfătuire a conducerilor u- ARTISTICE DE AGITAŢIE devărata valoare, gazdele s-au im Martin. fiindcă linia de atac a Ştiinţei a
combinat prea mult în apropierea
niversităţilor populare din mediul In ultima vreme se remarcă un pus în faţa unui adversar ce nu careului şi n-a avut luciditatea ne
rural pe tema : „Problemele de e- reviriment în activitatea brigăzilor şi-a dezminţit poziţia de fruntaş al NICOLAE LOBONŢ
ticâ şi echitate socialistă în - progra artistice de agitaţie din mediul ru seriei. Punctele echipei învingătoa- corespondent cesară în momentele hotărîtoare de
mul universităţilor populare. Forme ral. Tot mai multe asemenea echi finalizare. Singurul gol al meciului
a fost înscris în minutul 18, cînd
si metode de cuprindere şi pregă pe intră în atenţia publicului şi
tire a grupuril&r socio-profesionale specialiştilor, atît prin repertoriu Gruia a şutat în bară, mingea a
în actualitate şi perspectivă". La cit şi prin calitatea interpretării. îmbunătăţiri în activitatea Filialei A.C.R. ricoşat apoi în piciorul fundaşului
dezbateri au participat responsabilii Sînt de remarcat în acest sens for Maximovici, de unde s-a dus pînă
maţiile din localităţile Pricaz (reu la urmă în plasă, derutîndu-1 pe
de cursuri ai universităţilor popu şită apariţie pe scena ştafetei „Cău portarul Mureşan.
lare din comunele Pui, Sîntămăria tătorii de comori" de duminica tre Sâptâmîna trecuta a avut loc şedin avantaje acordate membrilor — revizii A arbitrat mulţumitor Traian Co-
Orlea, Geoagiu, Şoimuş, Certeju de cută de la Simeria !), Sălaşu de ţa comitetului de conducere al Filialei tehnice anuale gratuite, depanări şi in jovici, din Cluj-Napoca.
Sus, Ilia, Gurasada, Dobra. Sus, Romos, Blăjeni, Plopi etc. La judeţene a Automobil Clubului Român, tervenţii operative la chemările telefo Ştiinţa : Bogheanu — Sandu, Ma-i
20 aprilie, cînd la Vulcan va avea în care s-a prezentat darea de seama nice, încadrarea la atelier a unor teh rincău, Borcan, Hanganu, Nădăşan^
CONFERINŢA Ioc faza judeţeană a brigăzilor ar asupra activităţii filialei în anul trecut nicieni auto specializaţi. Pentru îndepli Szabo, Ceteraş (Gulca), Gruia (Pan.--
tistice de agitaţie, evoluţia celor şi a fost adoptat planul de activitate nirea cit mai grabnică a acestor obiec delaş), Kraft, David.
Acad. Remus Răduieţ, directorul din mediul rural este aşteptată cu pe anul 1975. tive, comitetul a stabilit măsuri şi răs C. MATEESCU
Universităţii populare din Bucureşti, viu interes. In afara creşterilor evidente în toate punderi concrete.
a ţinut vineri în sala festivă a Con compartimentele de activitate ale filia Un alt capitol al preocupărilor filia corespondent
siliului pouular municipal Deva con EXPOZIŢIE DE ARTIZANAT lei — realizări valorice, sporirea numă lei îl formează activitatea sportivă au
ferinţa „Revoluţia telinico-ştiinţifică în sălile Muzeului mineritului din rului membrilor A.C.R. la peste 2 000, to. In acest domeniu, filiala prezintă MINERUL TELIUC —
contemporană". La conferinţă a par- Petroşani a fost deschisă recent o turismul auto intern şi extern, asistenţa puţine realizări, dar se fac demersuri STRUNGUL ARAD 3—0 (1—0)
ticioat un numeros public. în ace expoziţie de atizanat intitulată „Pa şi sport auto —, comitetul a evidenţiat pentru sprijinirea în primul rînd, a e-
eaşi zi. cunoscutul om de ştiinţă siune şi migală". Expoziţia, aparţi- faptul câ, prin grija şi sprijinul orga chipajelor — de multe ori semnalate şi Echipa locală a atacat în perina—
a conferenţiat şi Ia Clubul sindica nînd artistei amatoare Teofiia Teo- nelor judeţene şi municipale de partid prin Deva — ,,Autoservice Brad-team", nenţă poarta oaspeţilor, reuşind să,'*;
telor din Simeria despre „Dezvolta dorovici, se bucură de succes. şi de stat, prin întărirea filialei s-a a- ale celor trei pasionaţi sportivi auto înscrie prin Iancu, în minutele 27hv
rea economică în condiţiile unor juns la posibilitatea ca în cursul anu din Brad, Antoniu Panu, tehnician auto 70 şi 76, şi ratînd foarte multe altei
resurse limitate". SPECTACOL IN DEPLASARE lui 1975 serviciile acordate membrilor (Dacia 1100), dr. Vaier Teodorescu (Da ocazii prin Dobre, Papiţă şi Con
Duminică, la căminul cultural din A.C.R. sâ se ridice la un nivel de pres cia 1300) şi dr. E. Pauliuc (Skoda 100 stantin.
ŞTAFETA CULTURAL-EDU C ATIVA satul Bîrcea Mare formaţiile artis taţie şi diversitate superior. Aceasta, S), realizatori, în anul trecut, ai unor Foarte bun arbitrajul lui Lucian
„CĂUTĂTORII DE COMORI" tice ale Clubului sindicatelor din atît prin încheierea în curînd a lucră rezultate promiţătoare în competiţiile in Valamaniuc (Tg. Jiu).
Simeria au prezentat un reuşit pro rilor de amenajare a noului sediu al terne. De asemenea, organizarea unor Minerul : Roman — Apostolido,
gram de muzică populară şi uşoa atelierului de asistenţa şi reparaţii al concursuri de popularizare, rezervate a- Cîrlea, Furman, Boitor, Popa, Man^;
La Căian s-a desfăşurat duminică
faza judeţeană a ştafetei cultural- ră pentru lucrătorii din sectorul zo filialei, prin dotarea tehnică corespun matoriior, întrecerilor de îndemînare şi ta, Papiţă, Dobre, Constantin (De
liu), Iancu.
educative „ Căutătorii de comori". otehnic al I.A.S. Cu acest prilej, zătoare a acestuia, prin diversificarea de circulaţie corectă, amenajarea la
Au luat .parte la întrecere forma directorul clubului, Iosif Mercea, a gamei de servicii pentru turismul inte Deva a unui autodrom vor fi cîteva La juniori : Minerul Teliuc —.
ţiile artistice ale Casei de cultură făcut o expunere privind politica rior, printr-o bună colaborare cu O.J.T. modalităţi de încurajare a sportului Victoria Căian 1—3.
din Hunedoara, Clubului sindicate externă a partidului şi statului nos şi alte instituţii, care să asigure ser automobilistic. IOAN VIADISLAV
lor din Căian. căminelor culturale tru. vicii de calitate, cit şi prin celelalte N.S. corespondent
din Plopi, Hăşdău, Josani şi Grid.
DIVIZIA B 3 DIVIZIA C 8 DIVIZIA C 9 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
Rezultate : U.M. Timişoara — Mine Rezultate : Minerul Oraviţa — Progre Rezultate: C.I.L Blaj — Cimentul Tur
rul Baia Sprie 3—0 ; Minerul Baia Mare sul Timişoara 1—1; C.F.R. Caransebeş — da 2—0; Voinţa Oradea — Constructorul Rezultate: Metalurgistul Hd. - Sport
— Şoimii Şjbiu 0—0 : Minerul Anina — Crişana Sebiş 5—0; Constructorul Arad Alba 2—1; Unirea Aibă — Aurul Brad st. Hunedoara nu s-a jucat; Autotransport
Industria sîrmei C. Turzii 2-0 ; Victoria — Minerul Ghelar 2—0; Ştiinţa Petroşani 1—0; Minaur Zlatna — Dermata Cluj-N. Haţeg - Parîngul Lonea 1-0; Min. Uri-
Cărei — C.F.R. Timişoara ■ 3—2 ; Arieşul — Unirea Sînnicolau Mare 1—0; Metalul 1—0; Construcţii-montaj Cluj-N. — Textila câni — Dacia Veţel.. 6-1 ; Aurul Certej-
Compus din ţărani cooperatori, Turda - Metalul Aiud 1-0 ; Vulturii Bocşa — Unirea Tomnatic 1—2; Cerami Sebeş 2—0; Arieşul C. Turzii — Soda — Min. Vulcan 4-0; Prep. Petrila —
FILOR Orăştie 1—3; Min. Aninoasa’
muncitori forestieri şi cadre di Textila Lugoj — Mureşul Deva 1—1 ; ca Jimbolia — C.F.R. Simeria 0-0; Mi O. Mureş 1—0; Minerul Bihor — Olim — Met. Crişcior 5—1 ; Prefabricate Cristur
Minerul Moldova Nouă — Corvinul Hu
dactice, sub conducerea profe nedoara 2—1 ; F.C. Bihor — Metalurgistul nerul Teliuc — Strungul Arad 3—0; Elec- pia Oradea 1—1 ; Recolta Saionta — — E.G.C.L. Hunedoara 3-2; Viitorul V.'
sorului de muzică Petre Chi- Cugir 3—0 ; Victoria Căian — Rapid tromotor Timişoara — Metalul Oţelu Ro- Dacia Orăştie 0-1. (Joc foarte bun al Brad — Constr. Hd. 0-1.
şu 1-0.
seev, corul şi-a înscris de-a Arad 2-0. CLASAMENTUL Daciei. A marcat Bolovan, în min. 43).
lungul vremii, în bogata sa car CLASAMENTUL CLASAMENTUL CLASAMENTUL
te de vizită, nenumărate premii, 1. F.C. Bihor 20 13 3 4 42-16 29 1. Unirea Tomn. 17 11 3 3 32-11 25
diplome, distincţii de prestigiu 2. Şoimii Sibiu 20 12 4 4 36-12 28 2. Metalul O. Roşu 17 11 3 3 28-10 25 1. Olimpia Oradea 17 12 2 3 33-15 26 1. Constr. Huned. 18 13 1 4 41-16 27
2. Autotransport
în întrecerile cu formaţii simi 3. Min. B. Mare 20 10 7 3 33-10 27 3. Minerul Ghelar 17 8 3 6 25-18 19 2. Dacia Orăştie 17 11 3 3 25-11 25 3. Sportul st. Hd. 18 12 1 5 45-21 25
17 10 3 4 40-15 23-
lare din judeţul Hunedoara sau 4. Corvinul Hd. 20 11 1 8 39-22 23 4. C.F.R. C-sebeş. 17 8 3 6 32-26 19 3. Aurul Brad 17 8 4 5 40-15 20 4. Aurul Certej 18 9 4 5 30-15 22*
din ţară. Pentru meritele sale, 5. Vict. Cărei 20 10 1 9 31-27 21 5. Ştiinţa Petroş. 17 5 9 3 20-14 19 4. Minerul Bihor 17 9 2 6 31-23 20 5. Minerul Vulcan 13 10 2 6 31-17 22,;
5. Dermata Cluj-N.
pentru întreaga sa activitate, 6. Ind. s. C. T. 20 9 3 8 22-27 21 6. Electromotor T. 17 8 3 6 21-17 19 6. Voinţa Oradea 17 8 .3 6 22-15 19 6. FILOR Orăştie 18 10 1 7 41-24 21.
17 9 1
7 28-26 19
7. Strungul Arad
5 18-23 19
17 7 5
20 8 5
corul a fost distins în anul 1962 7. Mureşul Deva 20 9 2 7 27-33 21 8. Constr. Arad 17 7 4 6 21-22 18 7. Soda O. Mureş 17 7 4 6 22-23 18 7. Metalul Crişcior 18 10 2 6 27-20 20'
8. U.M. Timiş.
9 35-27
20
cu Ordinul Muncii clasa a Il-a, 9. Rapid Arad 20 9 2 9 27-24 20 9. C.F.R. Simeria 17 6 4 7 21-20 16 8. C.M. Cluj-N. 17 6 5 6 24-19 17 8. Minerul Uricani 18 9 2 7 31-25 20
9. Parîngul Lonea
cu prilejul aniversării a 75 de 10. Arieşul Turda 20 9 1 10 26-25 19 10. Unirea S. Mare 17 6 3 8 17-21 15 9. Recolta Saionta 17 8 1 8 15-15 17 10. Prep. Petrila 18 8 2 8 34-21 16i
18 6 3
9 25-30 15*
ani de la înfiinţare. 11. C.F.R. Timiş. 20 9 1 10 32-38 19 11. Ceramica Jimb. 17 5 5 7 16-24 15 10. Unirea Alba 17 7 2 8 21-25 16 11. Dacia Veţel 13 5 3 10 21-60 13i
„Glorios partid", „Glie stră 12. Min. B. Sprie 20 8 2 10 22-30 18 12. Progresul Timiş. 17 5 4 8 19-25 14 11. Constr. Alba 17 7 0 10 30-29 14 12. E.G.C.L. Huned. 18 5 2 11 26-30 12^
17 3 8 6 15-22 14
bună" de Mircea Neagu, „In 13. Met. Cugir 20 7 3 10 19-27 17 13. Min. Oraviţa 17 6 1 10 19-22 13 12. Textila Sebeş 17 5 4 8 19-34 14 13. Minerul Aninoasa 18 5 2 11 24-45 12
9 16-38 14
17 6 2
13. Arieşul
C.T.
14. Metalul Bocşa
grădina ţării mele" de Florin 14. Min. M. Noua 20 5 7 8 14-22 17 15. Minerul Teliuc 17 5 2 10 9-18 12 14. C.I.L Blaj 17 6 0 11 25-33 12 14. Prefabricate Cristur 18 4 4 10 23-47 12.
20 7 3 10 22-37 17
15. Min. Anina
Comişel, „Trăiască R.S.R.“ de 16. Vulturii T. L. 20 6 4 10 21-31 16 16. Crişana Sebiş 17 3 4 10 9-29 10 15. Minaur Zlatna 17 4 3 10 15-28 11 15. Metalurgistul Hd. 17 5 0 12 18-41 10-
16. Viitorul V.B.
Teodor Bratu, „Negruţa" de Ion 17. Vict. Căian 20 7 2 11 17-37 16 16. Cimentu Turda 17 3 4 10 16-33 10 18 4 2 12 13-42 10
Vidu, „Cimpoereasa" de Gh. 18. Metalul Aiud 20 4 3 13 18-37 11 Etapa viitoare: C.F.R. Caransebeş - Etapa viitoare: Viitorul Valea Brad
Etapa
viitoare:
—
Constructorul
Alba
Danga, „Joc pădurenesc" şi Etapa viitoare : Corvinul — Arieşul : Ştîinţa Petroşani; Ceramica — Metalul Minerul Bihor; Aurul Brad — Recolta — Metalurgistul Hunedoara; Constr. Hd.
„Suita hunedoreană" de Ion Vict. Cărei — Metalurgistul Cugir ; Bocşa; C.F.R. Simeria - Unirea S. Ma Saionta; Dacia Orăştie — Voinţa Ora — Pref. Cristur; E.G.C.L. Hd. — Min.
Munteanu sînt doar cîteva din Şoimii - Vulturii ; Ind. s. C. T. - F.C. re; Electromotor — Constructorul; Mine Aninoasa; Met. Crişcior — Prep. Petrila;
piesele de rezistenţă ale acestei Bihor ; C.F.R. — Minerul M. N. : Ra rul Ghelar — Minerul Teliuc; Strungul dea; Olimpia Oradea — Unirea Alba; FILOR Orăştie — Aurul Certej; Min.'
- Upirea Tomnatic; Metalul O. Roşu —
Vulcan — Min. Uricani; Dacia Veţel —
prestigioase formaţii corale. pid — U.M.T. ; Mureşul — Min. Anina ; Dermata - Soda; C.I.L. Blaj — C.M.
Minerul B. Sprie — Victoria Căian ; Minerul Oraviţa; Crişana — Progresul Cluj-N.; Cimentul — Textila; Minaur — Autotransport Haţeg; Parîngul Lonea
Metalul Aiud - Minerul B. Mare. Timişoara. Arieşul C.T. Sp. st. Hd.
