Page 18 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6060 © MARŢI, 13 MAI 1975
irnTTm—m--|-T-mr~nn rrr—r rnbb ~ .ii —
Consultarea cetăţelilor - CODUL MUNCIj VIEŢII
metodă de lucru permanentă
a oopsiliuSuI popular COMUNIŞTILOR ÎN ACŢIUNE
Rolul consiliilor populare in comitetelor de cetăţeni, sesiunilor
viaţa economică şi socială a ţării consiliului popular, adunărilor aso In organizaţiile de partid din SFATUL OMENIEI COMUNISTE
sporeşte tot mai mult, lor revenin- ciaţiilor de locatari, în adunări pe industrie, agricultură, în şcoli şi
du-le sarcini tot mai mari în în întreprinderi sau instituţii — for instituţii au loc ample acţiuni de
făptuirea politicii generale a parti me organizate şi democratice de însuşire de către toţi comuniştii
dului, in soluţionarea problemelor atragere şi participare a maselor a Codului principiilor şi norme
locale, în conducerea Întregii acti la conducerea treburilor obşteşti. lor muncii şi vieţii comuniştilor, le dăruim meseriei alese?
vităţi economice şi sociale, în re Acest dialog viu şi permanent cu ale eticii şi echităţii socialiste.
zolvarea problemelor privind orga masele noi îl susţinem şi prin de Abordînd forme specifice ale
nizarea muncii şi vieţii tuturor lo plasarea periodică a membrilor muncii politice de masă, organi întreprinderea de utilaj minier in general, este atunci cînd cel
cuitorilor. biroului executiv în cartiere şi pe zaţiile de partid acordă o mare din Petroşani este una dintre în cauză, care la un moment dat
Biroul executiv al Consiliului străzi, pentru a discuta direct cu atenţie însuşirii principiilor şi constituie o „problemă" revine în
popular orăşenesc Brad, avînd în cetăţenii problemele privind con normelor cuprinse în Cod, apli importantele unităţi de acest gen matca colectivului.
din ţară. Se fabrică şi repară
vedere aceste sarcini şi răspun ducerea şi gospodărirea oraşului. cării lor în viaţă de către toţi Ioan Străjeru era pînă nu de
deri ce-i revin din Programul Acolo luăm cunoştinţă de sugestii comuniştii. aici complicate utilaje şi maşini
partidului şi celelalte documente le şi propunerile lor, iar multe din care uşurează munca oamenilor mult printre aceia care, deşi cu
noştea meserie, mai absenta ne
din adîncuri şi sporesc mult pro
adoptate de Congresul al Xl-lea, probleme le rezolvăm la faţa lo Zdrapţi. Cele trei organizaţii de motivat, rebuta cîte o piesă. Co
urmăreşte să determine prin toa cului cu cei interesaţi. Aşa am bază P.C.R. din brigăzile de ducţia. Secţiile sînt în continuă munistul Ioan Almăşan a stat
te mijloacele, în spiritul creşterii ajuns ca oraşul Brad să realize cîmp şi din zootehnie au orga modernizare şi îmbunătăţire a deseori la sfat cu tînărul său to
reale a rolului organelor locale ale ze cincinalul în 4 ani şi 4 luni, să nizat ţinerea unor expuneri care fluxului tehnologic. Dar oamenii ? varăş de muncă. Despre multe
puterii şi administraţiei de stat în construim un complex sportiv, iar să popularizeze prevederile cu Cine sînt cei peste 2000 de me l-a vorbit. Despre anii săi înde
viaţa societăţii, participarea tot anul acesta un modern poligon de prinse în Codul principiilor şi seriaşi care produc o' sumedenie lungaţi în producţie, despre viaţă
mai activă a maselor largi de ce tir. Tot ce am înfăptuit şi înfăp normelor muncii şi vieţii comu- de repere şi confecţii metalice ? şi satisfacţiile pe care numai
tăţeni la conducerea treburilor ob tuim este rodul muncii şi al hăr „Majoritatea tineri. In fiecare an
şteşti, considerînd aceasta ca una niciei cetăţenilor oraşului. Amin intră pe porţile întreprinderii munca cinstită ţi le pot da. Dis
cutând îndelung cu I. S., a con
din' condiţiile fundamentale în e- tesc că numai în 2 ani — 1973 şi numeroşi absolvenţi ai grupului statat că ar dori să lucreze pe
xercitarea atribuţiilor sale. 1974 — am realizat prin _ muncă Expuneri, dezbateri, şcolar profesional. Sînt tineri cu o maşină de alezat şi frezat. In
Ţin să subliniez în acest context patriotică obiective şi lucrări de bogate cunoştinţe profesionale,
că, în vederea atragerii şi parti larg interes şi utilitate publică în dar cu mai puţină experienţă scurt timp a fost repartizat pe
maşina dorită. Maistrul l-a aju
cipării conştiente şi responsabile a valoare de 19,5 milioane lei, fapt simpozioane practică şi de viaţă. Iată de ce,
maselor la realizarea sarcinilor ce demonstrează cit de valoroa organizaţiile de partid, fiecare tat mereu. Rezultatele n-au în-
planului de dezvoltare economico- se sînt iniţiativa şi spiritul gos comunist în parte este îndrumat tîrziat să apară. Intr-un timp
socială în profil teritorial a oraşu podăresc ale maselor cînd au cîmp să se preocupe de modelarea ti scurt, tînărul se schimbase mult.
lui, a angajamentelor luate în_ în larg de acţiune, de afirmare. niştilor, ale eticii şi echităţii so nerilor meseriaşi" — ne declara De curînd, a fost trecut pe o ma
trecerea socialistă şi patriotică, a Acţionînd împreună cu obştea cialiste. Astfel, au avut loc ex Dumitru Boţa, secretar al comi şină nouă, de mare randament,
obiectivelor edilitar-gospodăreşti şi pentru obşte, integrîndu-ne tot mai punerile „Cinste, corectitudine", tetului de partid de la I.U.M. de fabricaţie românească A.F.100.
de înfrumuseţare, folosim o gamă activ în viaţa maselor, vom mili „Păstrarea avutului obştesc, da Petroşani. împreună cu maistrul Acum, se numără printre mese
largă şi variată de forme _ şi me ta pentru a îndeplini cu succes torie a fiecărui om al muncii" Ioan Âlmăşan, maistrul principal riaşii de bază ai secţiei, apreciat
tode de muncă care asigură între sarcinile pe 1975 şi asigurarea precum şi dezbateri pe tema : Viorel Anghel şi Ioan Mureşan, şi stimat pentru sîrguinţa sa. A-
gii activităţi o dinamică susţinută condiţiilor realizării la timp şi „Modul de comportare a mem şeful secţiei prelucrări la recp cest cfc, după cîte am aflat de
; 1 la interlocutorii noştri, nu a fost
şi cuprinzătoare. Aceasta face ca ireproşabil a importantelor o- brilor de partid în familie şi so discutăm despre unii meseriaşi
participarea maselor la elaborarea, biective economice, social-culturale cietate". La reuşita acestor ac mai tineri, care la început nu se prea complicat. Tînărului, un bun
adoptarea şi înfăptuirea deciziilor, şi de ordin edilitar-gospodăresc ce ţiuni şi-au adus contribuţia Voi- integrau optim in preocupările meseriaş de fapt, nu a fost prea
hotărârilor si măsurilor să fie ac le avem prevăzute în cincinalul cu Leucean, membru al biroului colectivului. Se aprecia că aproa greu să i se arate că nu se poate
tivă şi efectivă. Au devenit deja o 1976—1980. Comitetului comunal de partid pe toţi tinerii dispun de o pre afirma dacă nu este şi discipli
practică de lucru permanentă întîl- LOGHIN DINEŞ şi propagandiştii Maria Ruda, gătire profesională bună, că pot nat, dacă nu se aliniază în rînd
nirile periodice cu cetăţenii, sau preşedintele biroului executiv face faţă problemelor ce le ri cu colectivul. Dar omul, cu cău
ori de cîte ori este nevoie, în a- al Consiliului popular Nicoleta Neag şi Gheorghe Cră- dică producţia. Unii — şi aceştia tările şi preocupările lui perso
dunărl pe circumscripţii electora orăşenesc Brad ciunescu. sînt cei mai numeroşi — după o nale, dă uneori de lucru ani în
le şi adunări populare, în cadrul Călan. Din iniţiativa Comitetu perioadă scurtă se adaptează şir celor din jurul lui, care de
lui de partid ai secţiei mecanice perfect sarcinilor şi îşi îndepli fapt sînt preocupaţi să-l facă să
de la întreprinderea „Victoria" nesc cu conştiinciozitate datoria. înţeleagă ce este disciplina de
Călan, în faţa unui numeros au Strungarii, frezorii, Mircea Lăn- producţie. N. M. are 30 de ani.
Cabinet de ştiinţe seriale cu activitate bogată ditoriu, format din tineri mem crănjan, Ionel Bodea, Rozalia De circa 10 ani lucrează la
bri ai colectivului acestei sec Kacso, Ioan Petrenciuc, Maria I.U.M.P., timp în care şi-a însu
Sprijinit îndeaproape de către ca „Munca de partid", „Lumea" şi al ţii, a avut loc un interesant sim na Cojogea şi mulţi alţii s-au a- şit multe din tainele meseriei lâ
binetul judeţean de partid şi de tele. . _ pozion la care au participat Ioan firmat repede ca buni meseriaşi, secţia mecanică. De tot atîta
către comitetul comunal de partid, Cel mai important lucru insa este Suciu, secretar al organizaţiei conştiincioşi, dăruiţi meseriei, timp, mulţi meseriaşi cu multă
Liceul din localitatea Ilia dispune faptul că la acest cabinet se desfă de bază din secţie, Ioan Tirth, îndeplinirii datoriei muncitoreşti. experienţă caută să-l facă să
şoară in permanenţă o susţinută
în prezent de un cabinet de ştiinţe activitate politlco-ideoiogică, de in secretar al comitetului U.T.C. din Dar, cum se sublinia în discu înţeleagă că aşa cum procedează
sociale bine dotat. Prin grija con ţia purtată cu maiştrii de mal el nu e bine • de puţine ori n>u
ducerii şcolii acestuia l-au fost re struire. Aici are loc învăţămîntul secţia mecanică şi ing. Gheor- sus — oameni cu mulţi ani de protestează la indicaţiile ce i le
zervate două încăperi, în care se do partid al cadrelor didactice, cel ghiu Ardealul. Simpozionul pe dă maistrul, nu foloseşte din
află planşe şi grafice care oglin al organizaţiei U.T.C., expuneri, tema i „Profilul tineretului pa meserie, meseriaşi care, pe lin
desc dezvoltarea economică şi so mese rotunde, simpozioane, infor triei noastre privit prin prisma gă modelarea metalului, au „mo plin timpul de lucru, niciodată nu
cială a României, a judeţului Hu marea periodică a cadrelor didacti normelor de etică şi echitate so delat" sute de caractere, oameni e de acord cu normarea ce i se
nedoara şi a comunei Ilia în anii ce şi a elevilor asupra politicii in care azi transmit ştafeta „brăţa- face. La 30 de ani, ceilalţi colegi,
construcţiei socialiste, precum şi terne şi externe a partidului şi sta cialistă" s-a bucurat de o bună rei de aur" altor generaţii — tovarăşi de muncă au devenit
tului. Una din încăperi fiind con
perspectivele ce se deschid în cin apreciere. unii tineri au minusuri în com meseriaşi de nădejde, demni de
cinalul 1576—1380 şi pe o perioa cepută ca o sală de clasă, dă po Haţeg. Un interesant simpo portare, în modul de a trăi şi stimă şi respect. Să nu înţelea
dă mal îndelungată. întreaga i- sibilitatea desfăşurării în condiţii zion a avut loc şi la Liceul din gă nici acum N. M. că vociferă
lustraţie grafică, mai ales cea care bune a orelor dc ştiinţe social^ munci. Am remarcat grija deose rile, slaba preocupare îl împie
oglindeşte perspectiva, este inspira profesorul avînd aici la îndemînă Haţeg unde 35 de profesori şi bită a comuniştilor de aici de a
tă direct din documentele Congre un bogat material ilustrativ. învăţători au participat la sim primi pe cei mai tineri ca într-o dică de a deveni ceea ce toţi aş
sului al Xl-lea al partidului, din Cabinetul îşi dovedeşte astfel pe pozionul „Normele de etică şi e- mare familie. Toţi sînt primiţi teaptă de la el : un meseriaş con
ştiincios, disciplinat. Ce părere
materialele apărute în presă. deplin utilitatea atît pentru proce chitate, cadru moral al omului cu afecţiune, cu căldură. Iar are N. M. ?
sul instructiv-educativ din şcoală,
Cabinetul dispune, de asemenea, cît şi pentru activitatea politico- înaintat al zilelor noastre" sus unde este cazul, „Sfatul omeniei
A" o bibliotecă, de colecţii ale zi ideologică desfăşurată de către or ţinut de profesorii Ion Groza şi comuniste" este în acţiune.
arelor „Sdnteia" şi „România libe ganizaţiile de partid, U.T.C. şi de Ion Glodeanu. Satisfacţia „Sfatului", a brigăzii SABIN CERBU
ră", ale revistelor „Era socialistă", pionieri.
■ ................ - —
0 Iniţiativă valoroasă privind Instruirea aGtfyuîuS de partid
Rubrica tineretului
Im contact direct» la faţa locului,
EDUCAŢIE PRIN MUNCA RĂSPUNS PRIN FAPTE
Răspunzînd cu entuziasm chemă-»
cu experienţa pozitivă mocentrala Mintia-Deva s-a remar rii la întrecere lansate de Comite
Organizaţia U.T.C. de la Ter
tul comunal U.T.C. Topliţa, tinerii
cat- deseori prin iniţiative şi ac din comuna Baia de Criş acţionea
ţiuni lăudabile. Se acţionează în ză cu hărnicie pe şantierele mun
Pornind de la sarcinile stabilite rea sarcinilor economice, politice sociale, modalităţile de antrenare special, şi cu mult efect, pe latura cii voluntar-patriotice, la colecta
de Congresul al Xl-lea al P.C.R. şi obşteşti. şi mobilizare a comuniştilor, de educării tineretului prin muncă şi re de fier vechi. Astfel, un prim
privind creşterea rolului organelor De această dată, acţiunea a avut putaţilor şi maselor de cetăţeni la în spiritul muncii. bilanţ al hărniciei lor înseamnă
şi organizaţiilor de partid în con loc la Combinatul siderurgic Hu elaborarea şi înfăptuirea hotărîri — In această perioadă — ne spu colectarea a 3 550 kg metale vechi,
ducerea vieţii economice şi socia nedoara, unitate care, prin acti lor, la soluţionarea operativă şi e- ne Ioana Rob, secretara comitetu 400 bucăţi ambalaje de sticlă şi bor
le, de integrare a acestora tot mai vitatea şi conducerea competentă a ficientă a problemelor pe care le lui U.T.C. pe întreprindere, orga cane, 50 kg maculatură. Contri
profundă In viaţa colectivităţilor organizaţiei de partid, a muncii ridică viaţa. nizaţia de tineret din cadrul secţiei buţia lor la realizarea unor lu
de muncă, biroul Comitetului ju întregului colectiv, a cucerit înal Participanţii la această intere S.U.C.R.A. a declanşat o asemenea crări nefinanţate se ridică la mai
deţean de partid, manifestând o tul titlu de Erou al Muncii Socia santă acţiune iniţiată de către bi acţiune, mai precis un concurs în bine de 20 000 lei, contribuţie ce
preocupare permanentă pentru gă liste în întrecerea socialistă pe roul Comitetului judeţean de tre tinerii din cele două ateliere va fi substanţial sporită în cinstea
sirea şi adoptarea unor forme şi 1974. Aici este o bogată şi rodnică partid au apreciat-o ca extrem de ale secţiei. Sub devizele „Cea mai celui de-al X-lea Congres al U.T.G.
modalităţi noi, mai eficiente de experienţă în conducerea activită utilă, ea avînd meritul de a mij LAURIAN S1COE
ţii economice şi politice. Au îm loci cunoaşterea la faţa locului, îngrijită maşină-unealtă“ şi „Să
pregătire şi instruire a activului părtăşit din experienţa, metodele dăm lucrări de cea mai bună ca activist la Comitetul
şl aparatului de partid, a luat ho- şi stilul de muncă ale comitetului direct de la cei care muncesc şi litate" tinerii acestei secţii s-au judeţean al U.T.C.
tărîrea ca o parte a programului de partid, comitetului oamenilor înfăptuiesc efectiv sarcinile izvo angajat cu multă ardoare în în
de instruire periodică a acestuia muncii, organizaţiei sindicale şi de râte din documentele de partid şi trecere. In atelierele secţiei afişe BILANŢUL HĂRNICIEI
să se facă în organizaţiile de partid U.T.C. tovarăşii Costache Trotuş, de stat, metodele pe care le folo le expuse la vedere fac o bună q Petroşani : Au continuat ac
din marile întreprinderi, municipii, directorul combinatului, Ionel Cîn- sesc, formele de antrenare şi mo propagandă vizuală, stimulează pe ţiunile de împăduriri. Peste 400 de
oraşe şl comune, în strînsă legă dea, secretarul comitetului de bilizare a oamenilor pentru a lua elevi au plantat mai bine de 5 hec
tură cu viaţa din unităţile econo partid, Gheorghe Dîrlea, preşedin parte activă şi efectivă la viaţa tinerii muncitori. Stînd de vorbă tare pe dealurile şi munţii din îm
mice şi localităţile judeţului. tele comitetului sindicatului şi econorhică şi socială a colectivită cu cîţiva dintre ei am remarcat ho- prejurimi.
Contactul direct, nemijlocit cu ţilor de muncă, a unităţilor de tărîrea lor de a se comporta în
Constantin Borăscu, secretarul co mod exemplar atît la locul de mun Q Petrila : In afara orelor de
experienţa bună a organizaţiilor de mitetului U.T.C. producţie din industrie şi agricul muncă, tinerii de la E.M. Petrila
partid permite cunoaşterea unor In continuarea acestei acţiuni se tură, a aşezărilor urbane şi rura că cît şi în societate. In acest fel au reparat şi revizuit maşini şi
forme şi metode de muncă ce pot cretarii comitetelor comunale de le, văzînd nemijlocit activitatea prin seriozitatea lor în producţie, utilaje din subteran.
fi particularizate la condiţiile con partid, primari ai comunelor, lu concretizată în fapte. Atît pe par prin lucrările de bună calitate pe © Hunedoara : Sute de tineri —
crete, specifice domeniului în ca crători din aparatul Comitetului cursul desfăşurării acţiunii, cît şi care le dau, prin disciplină şi an elevi, muncitori din C.S.H., I.C.S.H.
re organizaţiile de partid îşi des judeţean de partid s-au împărţit în concluziile de la sfîrşitul ei, gajarea plenară la locul de muncă, şi I.M.H. — au curăţat zonele verzi,
făşoară activitatea. In cadrui aces în trei grupuri şi au vizitat comu s-au desprins cu claritate acele tineri ca Leuşor Medrea, Adâm au muncit în cadrul „Săptămînii
tei acţiuni se realizează un fruc nele Boşorod, Ilia şi Dobra. La metode, modalităţi şi forme de ac Igna, Andrei Toth, Emil Sav, de înfrumuseţării locului de muncă"
tuos schimb de experienţă, are loc început au fost văzute ferme zoo tivitate pe linie de partid şi de la atelierul mecanic, Mircea Iştvan, şi au strîns 171 tone fier vechi,
un dialog viu, se creează un cadru tehnice, livezi cu pomi, solarii, stat care dau maximum de rezul Vionela Badiu, Alexandru Goţ, care a fost predat oţelăriilor.
propice schimbului de idei, de opi grădini de legume, lanuri de pă- tate, care pot fi însuşite şi apli Paulina Boldor şi alţii, de la ate Haţeg : Elevii de la şcoala
Q
nii, de transmitere reciprocă a ceea ioase şi culturi de cartofi, precum cate la condiţiile concrete din fie lierul de bobinaj, fac cinste colecti generală, tineri muncitori de la
ce este pozitiv în stilul şi metodele şl şcoli cu dotările lor, cămine care domeniu de activitate. Schim vului de aici. Asemenea acţiuni fabrica de conserve, cooperativa
de muncă, In organizarea şi pla culturale, cabinete de ştiinţe so bul de experienţă a subliniat ne merită a fi extinse şi popularizate de consum şi abator au plantat
nificarea muncii, repartizarea sar ciale. Secretarii comitetelor comu cesitatea îmbinării preocupării la nivel de întreprindere, ele fiind pomi ornamentali, au efectuat lu
cinilor, stabilirea competenţelor şi nale de partid gazde, membri ai pentru îndeplinirea riguroasă a un mijloc eficient de angrenare a crări de curăţiri şi îngrijiri pe zo
răspunderilor, transmiterea în ma birourilor executive ale consiliilor sarcinilor curente, de fiecare zi, tineretului la întrecerea socialistă nele verzi ale oraşului. Acţiuni
sa membrilor de partid a sarcini populare, preşedinţi şi cadre de cu perspectiva, cu gîndirea pros şi totodată de educare a lui în spi importante în sprijinul producţiei
lor, urmărirea sistematică a în specialişti din C.A.P., secretari ai pectivă permanentă, îmbunătăţirii au iniţiat tinerii muncitori de la
făptuirii hotărîrilor, îndrumarea, unor organizaţii de partid, cadre în continuare a activităţii de trans ritul muncii. cooperativa meşteşugărească „Re
controlul şi ajutorul efectiv ce tre didactice au împărtăşit din stilul mitere operativă şi completă a sar MIRCEA LEPĂDATU tezatul", F.I.L., fabrica de con
buie acordate organizaţiilor de şi metodele lor de muncă privind cinilor în organizaţiile de bază, în
partid, comuniştilor, In îndeplini conducerea activităţii economice şi organizaţiile de masă şi obşteşti. corespondent serve etc.