Page 2 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © m. 6059 9 MIERCURI, 7 MAI 1975
Se împlinesc 54 de ani de la tualitate, vizitele preşedintelui
Congresul de constituire a Parti 14 de ani de Ia crearea Partidului Comunist Român Republicii, tovarăşul Nicolae
dului Comunist Român. In acea Ceauşescu, intr-un mare număr
primăvară a anului 1921 avea să de ţări, mesager al sentimentelor
se nască, în tumultul mişcărilor de pace, înţelegere şi colaborare
de clasă crescînde, forţa care prin internaţională ale poporului ro
natura sa ideologică, prin con Conducătorul ferm, profund revoluţionar, al înfăptuirii mân, promotor ferm al climatu
cepţia sa materialist-dialeetică a- lui de destindere mondială.
supra istoriei, urma să anunţe o O retrospectivă a evoluţiei
eră nouă în România. României socialiste, sub directa
Odată cu crearea sa, Partidul conducere a partidului comunist,
Comunist Român şi-a asumat răs marilor aspiraţii ale naţiunii noastre nu este posibilă fără recunoaşte
punderea istorică de a conduce rea faptului, care devine de no
masele populare la lupta pentru torietate istorică, de o rară for
răsturnarea burgheziei şi moşieri- ţă de convingere, că perioada
mii de la putere, pentru abolirea şl umane in direcţia făuririi u- surile luate In ultimii ani în di Român se cuvine să evocăm cea mai fertilă, mai amplă şi mai
exploatării omului de către om nel industrii dezvoltate, moder recţia dezvoltării cercetării ştiin chiar şi -succint bogata activitate profundă o formează ultimul de
şi făurirea societăţii socialiste. ne, de înaltă tehnicitate şi pro ţifice, a îmbinării ei cu dezvolta ce o desfăşoară pe plan interna ceniu, de cînd în fruntea parti
Născut in clocotul luptelor de ductivitate, capabilă să asigure rea de ansamblu a societăţii, per ţional, pentru afirmarea hotărită dului şi statului nostru se află
clasă, purtate de proletariat, de dezvoltarea armonioasă, echilibra fecţionarea învăţămîntului, aici a spiritului de dreptate, coexisten tovarăşul Nicolae Ceauşescu, băr
cele mai înaintate forţe sociale tă, a întregii economii, să pro distingîndu-se cu pregnanţă con ţă, pace şi colaborare în lume, batul care întruchipează cel mai
ale ţării, partidul a ridicat pe o pulseze întreaga viaţă social-cul- cepţia de integrare a învăţămîn pentru aşezarea relaţiilor dintre strălucit năzuinţele, aspiraţiile şi
treaptă superioară lupta maselor turală a ţării. tului cu producţia şi cercetarea, state pe principii noi, pentru în virtuţile poporului român. Secre
populare pentru împlinirea aspi Cîteva jaloane sînt edificatoare. cea cu privire la instaurarea e- tărirea frontului forţelor antiim- tarul general al partidului, pre
raţiilor de libertate şi dreptate Producţia industrială a crescut ticii şi echităţii în relaţiile soci perialiste, pentru soluţionarea re şedintele Republicii, a imprimat
socială, intrind chiar din primul In această perioadă de circa 30 ale, perfecţionarea activităţii or ală şi justă a marilor probleme dezvoltării României dinamism
moment al existenţei sale în de ori. Exprimată în preţuri ganismelor economice, începînd ce confruntă omenirea contem viu, fermitate, consecvenţă şi vi
conflict ireductibil cu clasele comparabile, producţia industria de la Consiliul de Miniştri, Con porană. goare fără precedent, realism
exploatatoare şi cu organele lor lă a fost în 1938 de circa 18 mi siliul Suprem al Dezvoltării E- In nenumărate rînduri partidul ştiinţific, clarviziune şi o ne
de represiune. A urmat o lungă liarde lei, în 1950 de 26 miliarde, conomicc-Sociale etc pînă la u- nostru a elaborat aprecieri şi strămutată încredere în forţele
şi grea etapă de lupte revoluţio In 1955 de circa 53 miliarde, in nitatea productivă, instituţionali- concluzii asupra situaţiei interna creatoare ale poporului român.
nare In care partidul s-a afirmat 1960 de 89 miliarde, iar în 1975 zarea cadrului democratic de ma ţionale, precum şi asupra unor Sub directa sa activitate neobo
c-a singurul partid neconciliant, ho- va fi de aproape 580 miliarde lei. nifestare a rolului de conducător stări de lucruri din anumite zo sită, partidul a întreprins măsuri
tărît să ducă pînă la capăt sar Aşa cum se arată în documen al clasei muncitoare în societate, ne geografice pe care evoluţia le şi programele cele mai îndrăz
cina istorică pe care şi-a asuma tele celui de-al Xl-lea Congres, precum şi altele. ulterioară le-a confirmat pe de neţe, mai revoluţionare, capabile
t-o, ridicînd mereu la mari bă în accelerarea dezvoltării econo Partidul nostru îşi concepe şi plin, dovedind realismul politicii să propulseze naţiunea noastră pe
tălii de clasă proletariatul român, miei româneşti un loc deosebit propria activitate, formele şi me sale externe. în cuvîntarea rosti drumul făuririi societăţii socialiste
ţărănimea asuprită, intelectuali de important îl ocupă cincinalul todele de muncă într-o perma tă cu prilejul zilei de 1 Mai, to multilateral dezvoltate. De aceea
tatea progresistă, toate păturile 1971—1975. In cursul acestei pe nentă perfecţionare, în raport cu varăşul NICOLAE CEAUŞESCU el se bucură pe bună dreptate de
sociale oprimate. Istoria consem rioade intră In funcţiune peste cerinţele, sarcinile şi exigenţele spunea : „Sărbătorim acest X sentimentele cele mai înălţătoare
nează cu veneraţie momentele 2 400 capacităţi de producţie ; vo etapelor revoluţionare pe care le Mai în condiţii internaţionale de de dragoste ale întregului partid
Ivupeni 1929, luptele ceferiştilor lumul fondurilor fixe productive străbatem, concepţie potrivnică osebite. Avem marea satisfacţie şi popor român.
şi petroliştilor din ianuarie-febru- se majorează cu 420 miliarde lei, oricăror tendinţe de osificare, de de a constata că viaţa demon Partidul Comunist Român, con-
arie 1933, întreaga luptă neîmpă depăşind de 2,5 ori întreaga creş îngheţare. Faptul este pe deplin strează cu putere justeţea apre cepînd marxism-leninismul ca o
cată împotriva dictaturii milita- tere realizată în primele trei justificat dacă se are în vedere cierilor şi orientărilor stabilite de ştiinţă în devenire, a militat şi
ro-fasciste care a pus ţara la cincinale luate la un loc. necesitatea sporirii continue a Congresul al Xl-lca al partidu militează cu consecvenţă pentru
cheremul Germaniei naziste, ridi Succese de seamă obţine po rolului de conducător al partidu lui, a activităţii practice a parti aplicarea lui în mod creator, ţi-
cările la lupta împotriva războ porul nostru an de an şi în do lui în condiţiile amplificării şi dului şi guvernului ţării noastre... nîndu-se în permanenţă seama de
iului antisovietic, apoi, după de meniul agriculturii. Creşterea pro creşterii complexităţii proceselor Putem spune fără greş că acti condiţiile social-istorice, de par
clanşarea acestuia — sabotarea ducţiei cerealiere şi animaliere economice şi sociale pe măsura vitatea noastră din ultimii zece ticularităţile naţionale. In aceas
maşinii de război, închegarea a- se realizează tot mai mult pe maturizării relaţiilor socialiste şi ani este strîns Legată de tot ceea tă viziune, el a adus şi aduce
lianţelor şl pregătirea condiţiilor seama mecanizării şi chimizării, înaintării spre comunism. ce se înfăptuieşte pe planeta contribuţii originale, creatoare, la
în vederea răsturnării regimului prin sporirea suprafeţelor irigate O atenţie deosebită acordă noastră în interesul păcii şi cola îmbogăţirea tezaurului teoretic şi
antonescian de ia cîrma ţării şi intensificarea lucrărilor de îm partidul omului, formării sale borării". practic-istoric al marxism-leni-
prin insurecţia naţională armată bunătăţiri funciare, prin îmbună multilaterale. Programul elaborat Documentele Congresului al nismului, ţinînd seama atît de
ar tifascistă şi anti imperialistă tăţirea raselor de animale şi a de Plenara din noiembrie 1971, Xl-lea înfăţişează cu toată clari experienţa altor partide frăţeşti:
din august 1944. Istoria partidu soiurilor de plante. sarcinile stabilite de Conferinţa tatea nu numai problemele no cit şi de etapele şi particularită
lui este istoria proletariatului, a Ca urmare a sporirii producţiei Naţională şi documentele Con dale ale actualei situaţii interna ţile dezvoltării societăţii româ
luptei forţelor revoluţionare şi materiale, a eficienţei economice, gresului al Xl-lea sînt doar cî ţionale, stadiul evoluţiei lor, ci neşti. Partidul nostru prezintă
democratice pentru socialism. se menţine la un nivel ridicat teva din principalele momente în prezintă în acelaşi timp concep astfel un exemplu grăitor de a-
Răsturnarea dictaturii militaro- venitul naţional, ceea ce permi care partidul şi-a fundamentat şi ţia partidului nostru asupra mo bordare materialist-dialeetică şi
concret istorică a realităţilor da
fasciste şi eliberarea României de te înfăptuirea atît a programu elaborat concepţia cu privire la dalităţilor în spiritul cărora tre te. Este meritul partidului, al
sub dominaţia Germaniei hitle- lui de dezvoltare economico-so- activitatea politico-ideologică şi buie acţionat in viitor pentru so secretarului său general, tova
niste au deschis epoca unor pro cială a ţării, cit şi a prevederi culturală de educare a comunişti luţionarea lor. Făcînd o amplă
funde transformări revoluţionare lor de creştere a nivelului de lor, a tuturor oamenilor muncii analiză asupra tabloului lumii răşul Nicolae Ceauşescu, de a fi ela
borat, de pildă, conceptul unitar
in structurile societăţii româneşti, trai al întregului popor. Prin a- în vederea făuririi societăţii so contemporane, Congresul al Xl-lea şi închegat asupra societăţii so
inspirate şi conduse nemijlocit plicarea consecventă a politicii cialiste multilateral dezvoltate. a subliniat că pentru omenire este cialiste multilateral dezvoltate, în
de către partidul comunist. Sub de amplasare raţională a forţe In aceste documente cerinţele de importanţă vitală să se acţio indisolubilă legătură cu stadiul
liniind acest lucru în Raportul lor de producţie pe teritoriu, a puse în faţa omului nostru mo neze în direcţiile dezvoltării co dezvoltării României în etapa ac
prezentat la cel de-al Xl-lea înfăptuirii programului de con dern sînt structurate într-o ac laborării multilaterale între sta tuală, precum şi formele şi mij
Congres al partidului, tovarăşul strucţii de locuinţe, întreaga în cepţiune amplă, larg cuprinzătoa te în interesul cauzei progresului, loacele de înfăptuire a cerinţe
NICOLAE CEAUŞESCU arăta i făţişare a oraşelor şi satelor re, vizînd implicaţii ideologice, destinderii şi păcii internaţionale, lor acestui concept, de a fi
„Putem face, deci, la acest con noastre s-a transformat radical. politice, economice, psihologice, lichidării subdezvoltării, necesită adus contribuţii originale şi în
gres, bilanţul activităţii de 30 de Partidul Comunist Român, a- etice, estetice. ţii instaurării unei noi ordini e- alte probleme ale construc
ani a partidului, al muncii desfă bordînd opera de făurire a soci Organele şi organizaţiile de conomice şi politice mondiale, a ţiei socialiste, precum şi în une
şurate de clasa muncitoare, de etăţii socialiste multilateral dez partid din toate sferele de acti democratizării relaţiilor internaţio le probleme ale situaţiei interna
întregul popor sub conducerea voltate intr-o viziune de ansam vitate ale judeţului nostru desfă nale, a făuririi unei lumi mal ţionale contemporane, dezvăluin-
Partidului Comunist Român pen blu, atotcuprinzătoare, manifestă şoară, pe baza indicaţiilor şi a bune şi mai drepte, a dezarmării. du-şi gîndirea a,ctivă, dinamică,
tru transformarea revoluţionară maximă preocupare pentru pro sarcinilor date de Congresul al Programul elaborat de Congre creatoare.
a societă(ii. Se poate afirma, cu gres şi perfecţionare în toate sfe Xl-lea, o bogată şi amplă muncă sul al Xl-lea în domeniul politi Oamenii muncii hunedoreni —
deplin temei, de la înalta tribună rele şi la toate nivelurile. Un loc de educare multilaterală a oame cii internaţionale nu este însă mineri, siderurgişti, constructori,
a Congresului, că în această pe important ocupă aici preocuparea nilor. De la iniţiativele declanşate doar o declaraţie de principii, un energeticieni, lucrători ai ogoare
rioadă, ca dealtfel în decursul pentru perfecţionarea continuă şi susţinute in producţie prin ca cod de norme şi principii, ci re lor, intelectuali — români, ma
întregii sale existenţe, partidul a relaţiilor de producţie, a celor re se cultivă predilect atitudinea prezintă direcţiile principale în ghiari, germani şi de alte naţio
nostru şi-a îndeplinit cu cinste dintre structurile economice şi înaintată, comunistă faţă de mun care partidul acţionează efectiv, nalităţi, bărbaţi, femei, tineri ca
misiunea ce şi-a asumat-o, con- sociale, a organelor politice şi e- că şi avutul obştesc pînă ia adu energic şi convingător. O confir re simt din proprie experienţă
ducînd cu succes lupta de trans conomice de decizie, a verigilor nările generale, învăţămîntul de mă cu putere lărgirea neîncetată binefacerile transformărilor revo
formare revoluţionară a ţării, de execuţie, aşezarea întregului partid şi de stat, conferinţe, expu a raporturilor economice, ştiinţi luţionare obţinute sub conduce
marea operă de făurire a orîn- mecanism politic, economic şi so neri, simpozioane, mese rotunde, fice, culturale etc. ale ţării noas rea înţeleaptă a partidului, sînt
duirii socialiste pe pămintul cial pe baza legilor care să expri agitaţia politică de masă etc. tre cu un număr tot mai mare hotărîţi să urmeze cu consecven
României". me voinţa întregului popor şi să toate sînt subordonate sarcinii de de state, participarea activă a ţă, alături de întregul nostru po
Promovînd cu consecvenţă po corespundă pe deplin etapei de educare, creării climatului de României la dezbaterea celor mai por, cuvîntul partidului, să mun
litica de industrializare socialistă dezvoltare a ţării, să slujească participare activă a tuturor oa importante probleme contempo cească exemplar pentru înfăptu
în conformitate cu condiţiile şi scopurilor strategice fundamenta menilor muncii la opera de con rane, la găsirea soluţiilor ce se irea programului elaborat de Con
particularităţile noastre naţiona te de Congresul al Xl-lea al strucţie socialistă. aşteaptă. O confirmă iniţiativele gresul al Xl-lea spre binele şi
le, partidul a mobilizat şi mobi partidului. La aniversarea a 54 de ani de întreprinse de România în rezol fericirea patriei.
lizează toate resursele materiale In acest cadru se înscriu mă existenţă a Partidului Comunist varea unor probleme de mare ac CORNEL ARMEANU
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR
ÎNAINTE m TliNEKS lifitfK PREGĂTIT TEMEINICI
(Urmare din pag. 1) ceşti harnici ocrotitori ai pădurii
liduslria locală îşi sporeşte şi îşi diversifica producţia de apartamente prevăzut pentru s-a construit o frumoasă şi spaţi
oasă cabană. (Gcorge Bojanu).
actualul cincinal. în acest fel se ŞI-AU REÎNNOIT ANGAJAMENTELE
preconizează ca pînă la finele anu
vor produce dispozitive pentru Unităţile economice din oraşul
Convorbire cu ing. PETRU PRODAN, directorul I.J.I.L tăiat pîine şi preparate de carne, lui, şi deci a cincinalului, numă Haţeg — care înregistrează un sub
rul de apartamente construite pe
de curăţat zarzavaturi, un robot stanţial avans in îndeplinirea cin
de bucătărie ş.a. ste planul perioadei 1971—1975 să cinalului — au întîmpinat ziua de
— Colectivul întreprinderii jude — La finele cincinalului viitor — Ce se va întreprinde pentru se ridice la 1 200. 1 Mai cu toate angajamentele în
ţene de industrie locală s-a anga trebuie să realizăm o producţie de valorificarea resurselor locale ? SE EXTINDE deplinite. De fapt, încă din jurul
jat să îndeplinească cincinalul îna peste 1 miliard lei. Vor fi intro Punctaţi-le pe scurt. datei de 20 aprilie toate unităţile
inte de termen. Care este situa duse in fabricaţie presele de 2,5 — Se va dezvolta producţia de ACŢIUNEA DE ASIMILARE oraşului şi-au îndeplinit planul pe
4 luni. Colectivele de muncă ha-
ţia în momentul de faţă ? şi 16 tone, strungurile S.N.320, uti calcar calibrat, ajungîndu-se la 500 Sculerii din sectorul II vagoane ţegane şi-au reînnoit angajamente
— Ne-am angajat să realizăm laje pentru prelucrarea lemnului. mii tone pe an ; va fi pus în va marfă de la I.M.M.R. Simeria s-au
cincinalul în mai puţin de 4 ani Avem asigurate documentaţiile şi loare z" "mîntul de bioxid de car prezentat, la sărbătoarea muncii, le : astfel, fabrica de conserve s-a
angajat să realizeze suplimentar,
şi jumătate. Am înregistrat, ca repartiţiile pentru utilaje. Inves bon natural de la Ocoliş, unde se cu importante realizări în ce pri pînă la sfîrşitul anului, o produc
urmare a depăşirilor obţinute an tiţiile pentru utilaje se ridică la vor îmbutelia pînă la 6 000 tone veşte asimilarea unor subansamble ţie de 600 000 lei, centrul de le
de an, un avans apreciabil şi cin peste 40 milioane lei, fapt ce va pe an şi se va studia posibilitatea care pînă nu demult erau procu gume şi fructe — 700 000 lei,
cinalul îl vom îndeplini în 4 ani pt 'te ridicarea gradului de teh producerii gheţii carbonice ; va rate din alte unităţi. în această S.M.A. — 334 000 lei, cooperativa
şi ‘ luni. Pînă la sfîrşitul aces nicitate şi competitivitate al produ intra în funcţiune secţia de îmbu- muncă creativă, concretizată în 6 de consum (la desfaceri cu amă
tui an se va obţine o producţie selor noastre. La Deva, pe o su teliere a apei minerale de la Bă- noi repere, s-au evidenţiat echipa nuntul) — 100 000 lei, cooperativa
suplimentară de peste 450 milioa prafaţă de 2 500 mp de producţie, cîia cu o capacitate de 14 milioa de sculeri condusă de Ioan Co- „Retezatul" (la livrările către fon
ne lei. se va amenaja o sculărie centrali ne litri/an şi vor continua cerce dul pieţei — 230 000 lei etc. (Nico
— Rezultatele sînt bune. O con zată şi ateliere de tratament ter tările pentru punerea în valoare man şi matriţerii fierari din for lae Bajura, corespondent).
firmă şi faptul că în anii 1973 şi mic şi acoperiri galvanice. în sco a noi surse de ape minerale din maţia lui Ioan Lupu. IN RÎNDUL FRUNTAŞILOR
1974 aţi primit drapelul de între pul creşterii şi diversificării pro judeţ, cum sînt cele de la Chi-
prindere evidenţiată pe ramură. ducţiei bunuriior de consum şi uz mindia şi Hărău ; vor fi valorifi CEA MAI TÎNĂRĂ PĂDURE La I.M. Barza — întreprindere
Aceasta atestă că întregul colectiv casnic, a căror pondere va ajunge cate unele subproduse ale indus care a raportât îndeplinirea cinci
se simte mobilizat şi acţionează la peste 50 la sută din totalul pro triei republicane ca antracenul şi La poalele Munţilor Retezat, pe nalului — în rîndul fruntaşilor,
conştient şi responsabil pentru rea ducţiei, se vor construi : o fabri carbazolul de la distileria de gu- valea Nucşorului, la locul denu noi nume de mineri destoinici şi
lizarea cincinalului actual înainte că de biscuiţi şi una de pline în droane a C.S. Hunedoara şi altele. mit Cîrnic, brigăzile conduse de pricepuţi, care în ultima perioadă
de termen şi luptă cu hotărîre pen Valea Jiului, noi fabrici de pîine Avem un program concret _ de Roza Moşi şi Toma Unguroiu por au amplificat cota succeselor.
tru atingerea acestui ţel, ştiind că la Hunedoara şi Haţeg, precum şi acţiune eşalonat pe etape şi obiec niseră o adevărată întrecere. Sub Gheorghe Vasilovschi şi Vasile Pa
pădurarului
Monica
tive, iar înfăptuirea lui în con
îndrumarea
prin aceasta asigură baze trainice In comunele care vor deveni în triciii, de la sectorul de investiţii,
îndeplinirii cu succes a cincina viitor centre urbane. Se va con tinuare va asigura îndeplinirea cu Stăncic, din cadrul Ocolului silvic Victor Grigoriu şi Anghel Oprean,
lului 1976—1980. Aveţi un program strui o fabrică de mobilă la Pe succes a sarcinilor noului cincinal. Pui, 45 de muncitori în 21 de zile de la sectorul I Musariu, Nicolae
concret de măsuri, elaborat în a- troşani, iar cea de la Brad se va Convorbire consemnată de au plantat peste 190 000 de puieţi Ghiaţă şi Gheorghe Căpăţînă, de
cest scop. Care sînt aceste măsuri extinde şl moderniza, lărgindu-se N. BADIU molid, pe aproape 50 ha. Pentru a la Musariu II şi mulţi, mulţi alţii.
fi ce anume vizează ele ? gama şi producţia de mobilă. Se