Page 20 - Drumul_socialismului_1975_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI i
mmfmssBsmsi BEHC

CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR

înainte de termen PREGĂTIT TEMEINIC

Măsuri hotărîte pentru creşterea [a întreţinerea culturilor—toti locuitorii

producţiei de cărbune cocsificabii (Urmare din pag. 1) spunea că la această unitate s-a să le execute
le din Simeria, Păun Răvaş, ne Benko, care
zile. Printre primii cooperatori ca­
de zahăr şi la cartofi, iar praşila sînt puţini li
re au terminat praşila I pe supra­ terminat prima praşilă la sfecla pactizează în
Vizita de lucru a secretarului cii din cadrul Centralei cărbune­ concrete de lucru, sînt un spri­ feţele repartizate se numără Ana manuală la sfeclă s-a făcut pe a- Ijarticipare 1
general al partidului, tovarăşul lui Petroşani. Paralel sîntecn jin efectiv în munca oamenilor, Pele, Elena Circi, Elisabeta Mariş, proape 50 la sută din suprafaţă. rilor umbreş
Nicolae Ceauşescu, în Valea Jiu­ axaţi pe găsirea celor mai bune a căror dorinţă este de a se a- Alexandrina Costea, Maria Jujan, Intr-una din tarlalele unităţii — la obţinute de c
lui, preţioasele indicaţii date mi­ soluţii pentru triplarea produc­ chita exemplar de sarcinile în­ Cornelia Mariş şi alţii. De reţinut brigada din Simeria Veche — am fluenţează mc
că brigadierii, cit şi preşedintele, întîlnit la lucru familia lui Leo-
In tarlaua
nerilor cu privire la creşterea şi ţiei la minele Livezeni şi Bărbă- credinţate, de prevederile Congre­ Octavian Nicula, sînt exemple în nard Stanciu, care de la serviciu, Băcia, lucrau
modernizarea producţiei de căr­ teni, pentru punerea în valoare sului al Xl-lea al partidului.
bune cocsificabii au generat pro­ a rezervelor din pilierul Lupeni Un fapt elocvent al atenţiei ce muncă la întreţinerea culturilor. din schimb de noapte, venise di­ tori la prăşit
funde mutaţii calitative în acti­ care în 1980 trebuie să ajungă la . se acordă pregătirii producţiei Inţelegînd semnificaţia majoră a rect în cîmp. Alături de el şi so­ de Ioan Dane
vitatea minerilor din bazinul nos­ o producţie de 200 000 tone huilă cincinalului viitor îl extragem şi sarcinilor reieşite din cuvintarea ţia sa, Aurica, se afla şi fiul lor, nim ,Me' ha ci
secretarului general al partidului, Viorel, care ajuta la încheierea torist’ ' .rin
-
tru carbonifer. Una dintre cele cocsificabilă, la fel ca şi noul din contextul în care s-a desfă­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la grabnică a praşilei, iar după-amia- durilei cu.
mai semnificative este că în ur­ cîmp minier Hobiceni. Pornind şurat recent plenara lărgită a
ma acestor indicaţii, a complexe­ de la aceste jaloane — arăta vor­ Comitetului municipal de partid Consfătuirea cu activul de partid za urma să plece şi el la servi­ primii la pr
lor măsuri ce s-au luat, înscrie­ bitorul — specialiştii din cadrul- Petroşani unde în centrul ordi­ şi de stat din agricultură, de a ciu. Asemănător au procedat şi conducerea u
rea în sarcinile de plan a înce­ centralei cărbunelui împreună cu nii de zi s-a aflat vasta pro­ acţiona cu toate forţele pentru a Ioan Păcurar, Nicolae Cozac, Zelea în cîmp. Prt
tat să mai fie o problemă în Va­ cei de la unităţile productive au blematică a dezvoltării şi moder­ spori producţia agricolă, coopera­ Ocolişan, Mircea Şerban şi alţii. Ei a se face cont
torii din Burjuc au ieşit masiv la dovedesc o înaltă răspundere faţă cum ar trebi
lea Jiului. în ultima perioadă, elaborat un plan de măsuri în nizării producţiei de cărbune.
lună de lună, planul de extrac­ care problemelor de asimilare a Toate acestea demonstrează cu efectuarea primei praşile la sfecla de soarta recoltei, îşi îndeplinesc rînduri burui
de zahăr, lucrare pe care au rea­
cu conştiinciozitate obligaţiile ce ploHe abunde
ţie a fost îndeplinit, minerii rea- unor utilaje de mare randament prisosinţă că marele detaşament lizat-o în mai puţin de trei zile. le revin oa membri cooperatori. ginos, acoper
lizînd chiar însemnate depăşiri şi eficienţă li se rezervă un loc al minerilor din Valea Jiului îşi Deoarece starea terenului nu a Stadiul lucrărilor ar putea fi însă în acest caz
de plan. Desigur aceasta şi ca prioritar. Plecăm de la ideea că permis intrarea în cîmp cu trac­ mult mai avansat dacă toţi coo­
urmare a atenţiei ce s-a acordat sporirea de trei ori în 1980 a asumă cu responsabilitate sarci­ toarele, prăşitul pe rînd s-a făcut peratorii le-ar urma exemplul. Cei poate solda c
creşterii gradului de mecanizare producţiei de cărbune cocsificabii nile viitorului cincinal, că este cu atelajele. Un climat favorabil cu care am stat de vorbă s-au a- semnate di *
în subteran, perfecţionării şi mo­ faţă de ’75 nu se poate realiza deplin hotărît să facă din această dc muncă şi o largă participare la rătat nemulţumiţi de atitudinea u- Tardivă a fi
dernizării unor utilaje vitale pen­ decît prin mecanizarea corespun­ prăşitul culturilor am întîlnit, de nor cooperatori ca : Maria Dascăl, peratorilor di
tru o extracţie ritmică a cărbu­ zătoare a activităţii din subteran, perioadă un exigent • examen al asemenea, pe ogoarele C.A.P. Sîn- Floarea Ocolişan, Maria Crăciunes- muală la sfec!
nelui. prin modernizarea în întregime competenţei şi destoiniciei lor tandrei, Deva şi altele. eu, Irina Cismaş, Elisabeta Mo­ aplicat cu o
Dar toate aceste prefaceri nu a uzinelor noastre de preparare muncitoreşti. rar, Zenovia Irimie şi Nicolae după praşila
sînt decît un început. Sarcinile a cărbunelui. Preşedintele cooperativei agrico­ pe suprafeţei
viitorului cincinal, marile exi­ O investigaţie mai amănunţită cooperatori ci
genţe la care trebuie să răspundă relevă faptul că acest complex Pe şantierul fabricii de bere Haţeg deosebi sfecla
în continuare producţia de cărbu­ ‘ de măsuri a şi început să fie ma­ băm pe coope
ne, necesită, încă din acest ultim terializat. La I.U.M. Petroşani pe ceilalţi ca
an al cincinalului, luarea unor s-au făcut deja experimentări la i se pot oi
măsuri deosebit de complexe. promiţătoare pentru asimilarea nea condiţii
Faptul că pînă în 1980 produc­ într-un timp scurt a grinzilor Speranţe pentru îmbunătăţirea ritmului de execuţie hectar ?
tivitatea muncii se va dubla la păşitoare, a forezelor de diame­ Hotărîtoare
nivelul centralei cărbunelui, că tru mărit, a îmbunătăţirii trans­ ducţiei de ce
pe această bază producţia va portoarelor şi a complexelor de In ziarul nostru nr. 6046, din tru îmbunătăţirea aotivităţii. Fapt Triplarea forţei de muncă pe lucrarea de
creşte cu 700 000 tone pe an iar susţinere. 4 februarie a.c., a fost publicată concret este că în această lună şantier, pregătirile ce se fac pen­ din lanuri. Ir
ponderea cărbunelui cocsificabii ancheta Nu „joacă de-a şantie­ producţia realizată a fost dublă tru recrutarea unor cadre pentru Unirea, Teod
va reprezenta mai mult de 40 Paralel se fac investigaţii pen­ rul", ci activitate responsabilă în­ faţă de media celorlalte luni. specializarea în viitoarele meserii nea că la ac
la sută în totalul cărbunelui tru realizarea unor utilaje teh­ tr-un climat de ordine şi disci­ Şantierul 3 a „canalizat" spre a- ale fabricii sînt alte două mă­ de grîu s-a
extras, reprezintă doar cîteva ar­ nologice specifice, cum ar fi plină, în care inventeram lipsa cest obiectiv importante forţe de suri menite să asigure o intrare iar pe mai tm
gumente pentru a ilustra carac­ combinele de înaintare în ste­ de responsabilitate şi competenţă muncitori şi specialişti, a trecut în funcţiune corespunzătoare, la 120 rămase n
terul major al măsurilor ce tre­ ril şi a altor complexe adecvate a unor constructori de pe şan­ la o nouă organizare de şantier, termen, a primelor capacităţi (31 plivitul mânu
exploatării
raţionale
şi
eficiente tierul fabricii de bere din Haţeg. a întocmit un minuţios plan de martie 1976).
buie luate. a zăcămintelor din Valea Jiului. vă se bucură
— Preocuparea ne este solici­ Subliniam de asemenea faptul că recuperare a restanţelor pînă la Toate aceste măsuri creează un tea cooperato:
ritmul de execuţie era anemic,
tată încă de pe acum pentru in­ Cum în subteran noile tehnolo­ cadru de muncă îmbunătăţit, o- de plivitul es
troducerea unor noi instalaţii de gii au şi pătruns, discutăm cu urmare firească a dezordinei ce feră speranţe pentru intensificarea La C.A.P. Ru
preparare a cărbunelui cu produc­ şeful de brigadă Titu Teacenco se manifesta pe şantier. Au, tre­ Pe urmele ritmului de lucru pentru recupe­ laie, buruien
cut de atunci cu puţin peste 3
tivitate mărită, pentru a asigura de la unul din frontalele secto­ luni. Revenim pe şantier pentru rarea restanţelor înregistrate. cultura de
o capacitate corespunzătoare spo­ rului II al minei Paroşeni. a observa efectul concret al an­ materialelor publicate Considerăm însă oportun să în­ grabnică <
rului de cărbune care va fi rea­ — în general grinzile păşitoare chetei, pentru a face cunoştinţă demnăm constructorul şi benefi­ vitul manual
lizat — preciza ing. Otto Abra- şi mai ales noua combină intro­ cu măsurile ce s-au luat pentru ciarul la luarea unor grabnice cută.
ham, şeful serviciului planifica- dusă recent în subteranul minei măsuri pentru corelarea planuri­
re-organizare şi normare a mun­ noastre sînt adecvate condiţiilor redresarea activităţii. La început încheierea primului semestru. De lor lor de investiţii, la insistenţe Obţinerea r
o precizare. Datorită menţinerii fapt, la ora actuală pe şantier se mai „consistente" la proiectant mari la toate
în luna februarie şi chiar în lucrează intens la secţia de ger­ pentru ca acesta să soluţioneze planul şi an?
martie a aceloraşi nereguli, pla­ minare şi a început glisarea la mai grabnic unele deficienţe apă­ în întrecere i
nul de construcţii montaj a fost casa maşinii. In cursul acestei rute în proiect. In acelaşi timp rea cooperate
O perioadă decisivă îndeplinit pe primul trimestru în săptămîni se prevede să înceapă organizaţia de partid a şantieru­ să fie îndepl:
la
oazanelor
procent de numai 47,7 la sută, montarea
centrala lui trebuie să-şi diversifice for­
care C.A.P.
ceea ce reprezintă mai puţin de termică şi turnarea stîlpilor din
5,7 la sută din planul anual. In beton pentru hala de fermen­ mele muncii politice pentru a suflare a sa'
organizaţiilor
da o eficienţă mai vizibilă acţiu­
pentru devansarea cincinalului faţa acestei situaţii, beneficiarul taţie. corespunzătoare s-au nilor pentru mobilizarea construc­ cipe la lucrl
Măsuri
împreună cu specialişti şi cadre
de răspundere din cadrul Cen­ luat şi în cadrul staţiei de uti- torilor la terminarea şi darea la culturilor —
lanţul factor
timp în folosinţă a obiectivului.
tralei şi ministerelor implicate laj-transport de pe şantier. Fostul
(Urmare din pag. 1) Silvicultorii de la Ocolul silvic în construcţia obiectivului, pre­ şef al S.U.T.-ului, Gavrilă Po- soarta recolti
Haţeg sînt hotărîţi să facă totul cum şi cu membri ai Comitetu­ pescu, a fost schimbat cu ing. ILIE COJOCARU tualului cine
doara au reuşit să obţină impor­ pentru buna reuşită a campaniei lui orăşenesc de partid Haţeg, Vasile Mogojan care a şi început
tante realizări în reducerea chel­ de împăduriri din acest an, con­ au organizat un comandament să pună ordine în activitatea şo­
tuielilor, în creşterea eficienţei e- ştienţi fiind că numai în acest fel „fulger", care a hotărît preluarea ferilor, a conducătorilor de uti­
conomice. Pînă în prezent, lami- vor crea păduri de o înaltă valoa­ construcţiei de către Şantierul laje.
natorii de la „fină" au economisit re economică şi socială, realizînd nr. 3 al T.C.I. Timişoara. In lo­ Mai rămîne de rezolvat aspec­
60 tone de metal, precum şi 63 000 în felul acesta sarcina majoră de cul fostului şef de lot a fost nu­ tul colaborării mai strînse Imtre
kWh energie electrică, cu care se apărare, conservare şi dezvoltare mit ing. Adrian Marou, care, S.U.T. şi beneficiar, în sensul di­
pot lamina încă 1 000 tone de me­ a fondului forestier. după opinia ing. Dorin Pisoiu, rijării unor macarale la benefi­
tal. directorul întreprinderii pentru ciar pentru descărcarea unor u-
Ing. NICOLAE MĂRGINEANU bere Haţeg, a depus în luna a- tiiaje tehnologice sosite pe şan­ moc
ELEVI IN SPRIJINUL şeful Ocolului silvic Haţeg prilie eforturi considerabile pen­ tier.
CONSTRUCTORILOR Răspunz
culturii noa
0 cerinţă Imperioasă Valorificarea rezervelor stat „Avicol
Duminică, 11 mai, elevii Liceu­ sarcinile de
lui de construcţii Deva au realizat a aprovizion
o comandă urgentă pentru T.C. faptul că p
Deva : 2 000 bucăţi de haltere pen­ muncă — (
tru radiatoare în valoare de peste pentru sporirea producţiei maşinilor şi utilajelor din unitate,
4 000 lei. De fapt, această zi a fost prinderea ş\
una din zilele schimbului de o- gind să livi
noare, devenite tradiţionale la a- Deşi în cincinalul 1976—1980 sînt acestor deziderate sînt multiple în capitale a dus la pierderea unei lingă cele l
cest liceu, prin care tinerii elevi prevăzute însemnate fonduri de cadrul fiecărei unităţi economice însemnate cantităţi de fontă. Un în curînd, l
îşi propun să ajute concret con­ investiţii destinate dezvoltării şi din judeţ. Referindu-ne numai la alt aspect. In primul trimestru din De asemene
structorii judeţului nostru. (Iosif modernizării producţiei in toate aspectul întreţinerii maşinilor şi acest an, la Uzina de preparare binate, ceea
Malasz — corespondent). sectoarele de activitate, din docu­ utilajelor, la efectuarea, conform Teliuc au avut loc numeroase o- teriale de p
mentele Congresului al Xl-lea al graficelor, a programelor de repa­ priri echivalente cu prelucrarea a DOINA BURLAN marc în pre.
partidului se desprinde necesita­ raţii — condiţie esenţială pentru peste 17 000 tone minereu de fier, Procesul
LA ÎMPĂDURIRI — SPECII tea folosirii cu un randament spo­ atingerea unor indici de utilizare iar întreprinderea „Marmura" Si­ fapt reflecte
CU ÎNALTĂ VALOARE ECONOMICĂ rit a maşinilor şi utilajelor tehno­ superiori — ne este dat să consta­ meria a înregistrat un mare nu­ păşeşte 5001
logice din dotare — bază pe care tăm că perimetrul resurselor este măr de ore — maşini staţionări. în muncă, c
se prevede obţinerea unei însem­ destul de larg şi la C.S. Hunedoa­ Toate acestea ilustrează conclu­ a reuşit să
în acest an, în cadrul Ocolului nate părţi din producţia ce' se va ra sau „Victoria" Călan, la „Mar­ dent că întreţinerea şi repararea tru consum,
silvic Haţeg se va împăduri o su­ obţine în viitorul cincinal. Cu mura" Simeria sau U.U.M.R. Criş- la termen şi de calitate a utilaje­ de sarcinile
prafaţă de 330 ha cu specii de ră- alte cuvinte, capacităţile existente cior, ca şi la fiecare unitate eco­ lor reprezintă o sursă majoră de un binemeh
şinoase şi foioase cu o valoare e- vor trebui să producă mai mult, nomică din judeţ. creştere a productivităţii muncii, Pentru a
conomică ridicată, din care 80 la pentru a acoperi sporul de pro­ La C.S. Hunedoara ciclul de a producţiei în general. muncitorii u
sută din suprafaţă va fi plantată ducţie prevăzut pentru următorii funcţionare al bateriei de cocs nr. Sarcinile cincinalului 1975—1980, ţia în acord
cinci ani.
cu molid în afara arealului natu­ în contextul acestei problema­ 2 este depăşit de mult timp. Dar deosebit de mobilizatoare chiar şi nuare, se c
ral, iar 91 la sută vor reprezenta tici majore, valorificarea rezerve­ nici pînă în 1975 bateria nu este pentru unităţile neamintite, impun specifice de
culturile speciale pentru produce­ lor interne referitoare la o utili­ cuprinsă în planul de reparaţii cu precădere reconsiderarea grijii nomisirea c
rea lemnului de celuloză. Pînă în zare eficientă, la maximum a do­ capitale. La I.R. Deva, 6 linii e- ce trebuie acordată maşinilor şi tar-veterina:
prezent, s-au plantat numeroase tării tehnice actuale se impune cu lectrice de înaltă tensiune — în utilajelor. Din discuţiile purtate cu Plecare
specii de o înaltă valoare silvică, deosebită stringenţă. Iată de ce a- aceeaşi situaţie. La E.M. Deva, 8 mai mulţi conducători de între­ prestigiului
evidenţiindu-se în această acţiune nul 1975, ca an de cumpănă între utilaje, moara cu bile de la sec­ prinderi a reieşit că anul 1975 tre­ cătoarele de
un cincinal care se sfîrşeşte şi al­ ţia de talc Zlaşti, un cuptor rota- buie să reprezinte anul de pune­ Ana Florea,
muncitorii Ioan C. Becheru, Emil gareta Păcu
tul care va începe, impune luarea tor de la Uzina de preparare Te- re la punct a utilajelor, anul pre­
Cotoşman, Nicolae Peagu, Con­ unor măsuri energice încă de pe liuc, transformatorul de 1 000 KVA gătirii sub toate aspectele legate cui Ion Alb;
stantin Cojanu, Constantin Stancu acum în vederea pregătirii mora­ de la „Victoria" Călan, 7 utilaje de sarcinile viitoare. S-au elaborat piui, ceilalţ
liste pennru
şi Constantin Vlădoiu, brigadierii le şi fizice a capacităţilor de pro­ de la I.M. Barza etc., deşi au fost în acest sens şi o serie' de planuri. nomice a în
ducţie a maşinilor şi utilajelor e- cuprinse în planurile de reparaţii, Mai trebuie ca acestea să fie
Gheorghe Sinoiu şi Ioan Tirt, pre­ xistente. acestea nu au fost efectuate. La transpuse cît mai urgent în prac­
cum şi pădurarii Traian Grecu, Rezerve interne care se pot pu­ furnalul nr. 2 de la Călan, neres- tică. MARIA CIIIFOR
Ioan Ilona şi Covrăgeanu Ioan. ne în valoare pentru înfăptuirea pectarea graficului de reparaţii C. ILIESCU