Page 22 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 22
ZT&UJBM
cu, secretar al Comitetului judeţean
Sesiuni de comunicări ştiinţifice de partid, care a transmis colecti Concursul cultural —
vului de cadre didactice şi stu
denţi calde felicitări din partea
biroului Comitetului judeţean de
partid, a trecut în revistă succesele
ample sesiuni ştiinţifice de co înscrise de tînărul institut hune- artistic al elevilor
50 sie ani de la municări sub genericul „Istoria şi 5 ani de [a îdlÎRţarea dorean, subliniind, totodată, sarci
arheologia Daciei Romane". nile de majoră răspundere pe care
înfiinţarea Muzeului Oaspeţii şi participanţii la sesiu Institutului de partidul le pune în faţa învăţămân „România socialistă-
nea ştiinţifică au fost salutaţi în tului superior din ţara noastră.
arheologic numele Comitetului judeţean de sufelngsneri Hunedoara Colaborarea fructuoasă dintre
partid şi al Comitetului executiv Combinatul siderurgic Hunedoara 4
din Sarmizegetusa al Consiliului popular judeţean de In zilele de 9 şi 10 mai s-au des ciată în cuvîntul inginerului Cos- tara mea de glorii *
şi Institutul de subingineri, apre
către tovarăşul Ilie Rădulescu, se
cretar al Comitetului judeţean Hu făşurat, la Hunedoara, lucrările tache Trotuş, directorul C.S. Hu
celei de-a IlI-a sesiuni de comu
Ridicat chiar pe teritoriul fos nedoara al P.C.R. Au mai transmis nicări tehnico-ştiinţifice, consacra nedoara, s-a relevat şi prin pro Timp de 7 ore, pe scena Tea
tei capitale a Daciei Romane, în cuvinte de salut Petre Stoican, blematica majoră abordată în cele trului „Arta" din Deva, au e-
imediata vecinătate a celebrelor preşedintele Comitetului judeţean tă aniversării a 5 ani de la înfiin 50 de comunicări tehnico-ştiinţifice voluat, duminică, zeci de forma
vestigii antice, Muzeul arheologie pentru cultură şi educaţie socialis ţarea institutului de subingineri ale sesiunii, la care au participat ţii, in cadrul fazei judeţene a
din Sarmizegetusa îşi serbează în tă, prof. dr. Florian Georgescu, di din localitate. mai mult de 100 de studenţi. Co concursului cultural-artistic al
aceste zile o jumătate de secol In cuvîntul inaugural, rostit de elevilor din licee şi şcoli profe
rectorul Muzeului de istorie al municări ca „Modernizarea conţi
de existenţă. Creat din iniţiativa R.S.R., Valeria Secan, locţiitor al prof. dr. ing. Anton Saimac, pro nutului învăţământului de subin sionale. Organizat de Inspectora
unor inimoşi patrioţi şi pasionaţi secretarului Comitetului comunal rectorul Institutului de subingineri gineri şi integrarea lui cu produc tul şcolar judeţean şi Comite
cercetători ai trecutului glorios Hunedoara, au fost reliefate rezul ţia şi cercetarea" (lector Ioan Sîrbu, tul judeţean ai XJ.T.C., con
al poporului nostru, muzeul a re de partid Sarmizegetusa, dr. Mir- tatele meritorii înscrise în cei 5 asistent Nicolae Vintilă), „Influen cursul s-a desfăşurat sub ge
cea Valea, directorul Muzeului ju ani de existenţă. Subliniind con nericul „România socialistă —
prezentat de-a lungul vremii un deţean Hunedoara-Deva precum şi ţa factorilor tehnologici de elabo
onest lăcaş de cultură şi de edu un grup de pionieri din localitate. diţiile bune de care dispune insti rare şi turnare asupra purităţii oţe ţara mea de glorii". Întrecerea
caţie patriotică a populaţiei. A- tutul pentru instruirea, pregătirea lului de rulmenţi elaborat la oţe- a adus la luminile rampei for
Au prezentat comunicări : Acad.
nual, pragul muzeului este trecut Emil Condurachi, prof. univ. dr. şi educarea viitorilor specialişti în lăria electrică a C.S.H. (susţinută maţii corale, grupuri vocala, ta
de mii de vizitatori din ţară şi docent Radu Vulpe, conf. dr. Ha- siderurgie, vorbitorul a apreciat de studenţii Gh. Dobîrcău şi Lili rafuri, orchestre de muzică cul
de peste hotare, cartea de impre drian Daicoviciu, dr. Ştefan Fe- importanţa ce se acordă integrării Mihăiţa), „Stabilirea tehnologiei de tă şi uşoară, solişti vocali şi in
dansuri
folclorice,
strumentişti,
sii a muzeului fiind martoră a renczi, dr. Ion Glodariu, cercetă disciplinelor de învăţămînt cu laminare a ţaglei de 70x10 mm tematice şi moderne, gimnastică
| prestigiului de care se bucură torii Lucia Marinescu, Ion Mitro- producţia şi cercetarea, valoarea din oţel slab aliat la laminorul de artistică şi modernă, de la li
! astăzi această aleasă instituţie fan, Liviu Mărghitan, Ion Piso, temelor şi lucrărilor elaborate în semifabricate de la C.S.H., utili- ceele pedagogic, „Decebal", nr.
hunedoreană de cultură. Dorin Alicu, Adrian Rusu, Ioan acest scop, precum şi a participă zîndu-se calibrarea cutiei pentru 2, de construcţii, mecanică, e-
In cadrul manifestărilor prile Andriţoiu, Maria Vîrtopeanu, Emil rii directe a studenţilor la activi trenul I de laminare" (susţinută de nergetic, chimic Deva, Grupul
juite de această aniversare, în Nemeş, Radu Fior eseu, alţi cerce tatea de producţie. studentul Achim Haprian) şi multe şcolar C.S. Hunedoara, liceele
tre 9 şi 11 mai, la Sarmizegetusa tători ai trecutului istoric al pa In cadrul sesiunii a luat cuvîn altele şi-au dovedit valoarea ştiin 1 şi 2 Hunedoara, liceul şi gru
s-au desfăşurat lucrările unei triei. tul tovarăşul Constantin Dumitres- ţifică şi practică. pul şcolar M.M.R. Simeria, Şcoa
la generală nr. 2 şi Grupul şco
lar Călan, liceele „Aurel Vlai-
Conferinţe de dâră de seamă şi • „VINE STREIUL DE LA cu“ şi chimic Orăştie, Grupul
şcolar minier şi Liceul Lupeni,
alegeri în organizaţia pionierilor MUNTE". Duminică a debutat, grupul şcolar comercial şi liceele
nr. 1 şi 2 Petroşani, Grupul
la Simeria, Festivalul cultural-
artistic „Vine Streiul de la şcolar minier Gurabarza, liceele
Iancu"
agricol
Brad,
„Avram
100 de purtători ai cravatelor ro rarea lor, problemele majore des munte", desfăşurat sub generi
şii cu tricolor, delegaţi ai pionieri prinse din activităţile de fiecare cul „Programul partidului — Geoagiu, şi cele din Petrila, Ha
lor din municipiul Hunedoara, au zi, au făcut din analiza secţiunii programul nostru". Organizat ţeg şi Ilia.
analizat, sîmbătă, în cadrul secţiu de copii a conferinţei municipale de Comitetul orăşenesc de cul Ampla desfăşurare artistică a
nii de copii a conferinţei de dare de la Hunedoara o fructuoasă în- adus la actuala fază judeţeană
de seamă şl alegeri, activitatea tîlnire de lucru. Cu sinceritatea tură şi educaţie socialistă din
desfăşurată de comandamentul mu vîrstei, cu entuziasmul el, copiii au Simeria, în colaborare cu con o gamă bogată de genuri, care
nicipal al organizaţiei pionierilor spus lucrurilor pe nume, au cerut siliul orăşenesc al sindicatelor, a_ ridicat pe o treaptă superioa
în perioada 1971—1975. Analiza sec sfaturi şi au dat sfaturi, nu s-au festivalul se va desfăşura pe ră întrecerea pentru frumos, re
ţiunii de pionieri a prilejuit dezba prea lăudat cu ce au făcut bun — parcursul acestei săptămîni, cul- levînd preocuparea cadrelor di
teri deosebit de atractive care, de şi doar au rezultate meritorii în minînd cu un spectacol ce va dactice pentru diversificare şi
şi s-au desfăşurat între copii, s-au toate domeniile activităţilor pionie nou. Formaţiile de muzică cul
dovedit mature, relevînd preocupă reşti — c i s-au străduit să găsească avea loc duminică şi la care tă, dansurile cu temă muncito
rile privind creşterea contribuţiei mijloacele cele mai apropiate înţe vor participa formaţii artistice
organizaţiei la formarea tinerei ge legerii copiilor care să ducă la din localităţile de pe văile Mu rească — aflate pentru prima
neraţii în spiritul cerinţelor pe creşterea contribuţiei organizaţiei în reşului şi Streiului. oară în confruntare — au dat
care le pune partidul în faţa tine formarea tinerei generaţii. întrecerii un plus de frumos şi
retului, al înaltelor îndatoriri soci Numitorul comun al dezbaterilor vigoare.
ale ce îi revin, a stabilit măsuri a fost — aşa cum aprecia în cu • „AZI PIONIER, MlINE U- Dincolo de aspectele care au
care să ducă la perfecţionarea vie vîntul său preşedintele Consiliului TECIST". La Liceul nr. 1 din stinjenit întrucîtva desfăşurarea
ţii de organizaţie, la întărirea ca Naţional al Organizaţiei pionierilor, Hunedoara, se organizează o se
racterului ei revoluţionar, a mun tovarăşul Virgiliu Radulian, care rie de acţiuni instruetiv-educa- concursului (mai multă grijă la
cii de educare politico-ideologică a onorat prin prezenta sa confe selecţionarea formaţiilor, mai
şi patriotică, la cultivarea dragostei rinţa de la Hunedoara, dorinţa ca tive pentru pregătirea pionieri multă disciplină din partea ele-
pentru învăţătură şi muncă, la di organizaţia purtătorilor cravatelor lor care vor deveni în curînd vilor-spectatori), se poate afirma
ferenţierea conţinutului şi forme roşii cu tricolor să devină mai pu utecişti. Pionierii şi uteciştii li că faza judeţeană a festivalului
lor activităţii pioniereşti. Secţiunea ternică. mai revoluţionară. să ceului participă, împreună, la cultural-artistic al elevilor a ri
pentru pionieri a dezbătut, totoda răspundă într-o măsură mai mare diverse activităţi, dintre care dicat prestigiul formaţiilor ar
tă, propunerile de îmbunătăţire a cele mai deosebite ar fi : „Azi
Statutului unităţilor şi detaşamente exigenţelor puse de partid, de to tistice din licee şi şcoli
lor de pionieri. varăşul Nicolae Ceauşescu, în faţa pionier, mîine utecist", „Legă- profesionale, a relevat genuri noi
Participarea numeroasă la dezba pionierilor, să fie un ajutor de nă mîntul pionieresc şi legământul şi numeroase talente. „Am apre
terile conferinţei, nivelul combativ, dejde în pregătirea pentru muncă utecistului", „De la comunişti ciat in mod deosebit numărul
dorinţa de relevare a neajunsurilor, şi viaţă a tinerei generaţii. învăţăm cutezanţă", „Punte mare de formaţii coregrafice (de
de găsire a formelor şi metodelor spre viitor". folclor, dansuri tematice, mo
celor mal potrivite pentru înlătu LUCIA LICIU derne, gimnastică artistică şi
gimnastică modernă), prezente
Scriitori şi actori în concurs — ne spunea maes
m FRUMOS SUCCES AL PREMIERĂ LA TEATRUL DE ESTRADĂ DIN DEVA trul coregraf Vasile Chevereşan
clufenl în mijlocul — varietatea dansurilor popu
lare care au făcut să fie repre
REPREZENTANŢILOR JUDEŢULUI zentate toate zonele folclorice
publicului bunedorean „De og ne place muzica..."
din judeţ. Aici aş remarca, în
HUNEDOARA ÎN CONCURSUL PE mod deosebit, formaţia de dan
In_ cadrul numeroaselor mani suri a liceului pedagogic, care
festări prilejuite de împlinirea a MESERII Şl SPECIALITĂŢI Făcînd parte din categoria spectacolelor de di s-a prezentat excelent şi reve
30 da ani de la victoria asupra vertisment, noua premieră a Teatrului de estradă laţia produsă de prezenţa dan
surilor
teme
pe
muncitoreşti
fascismului şi 98 de ani de la In săptămâna care a trecut, timp de două zile, din Deva se remarcă prin ţinuta sa onestă şi prin (Grupul şcolar Gurabarza, licee
apreciabila încercare de a ieşi din cadrul reviste
cucerirea independenţei de stat a la Deva, 114 elevi din 22 unităţi şcolare, aparţi- lor cu care obişnuise publicul. le de construcţii şi energetic
României, timp de două zile, ju nind Ministerului Minelor, Petrolului şi Geologiei Neavind dificultăţi cu partitura, interpreţii — Deva). Se cuvine mai multă gri
deţul nostru a fost gazda unui au participat la concursul pe meserii şi speciali pe care i-am văzut în nenumărate alte ocazii rea- jă în alegerea muzicii pentru
grup de scriitori din Cluj-Napoca, tăţi, faza pe minister. lizînd performanţe actoriceşti remarcabile — îşi văd dansurile moderne, ele pot şt
redactori ai revistelor „Tribuna" Punct final al unei competiţii care a cuprins conştiincios de treabă, şi poate doar Ileana Zanche, trebuie să se desfăşoare pe un
şi „Steaua", membri ai Asociaţiei mii de elevi, concursul — organizat de Comitetul fundal de muzică românească".
scriitorilor. Central al Uniunii Tineretului Comunist şi Minis cu „Scrisoare către un tătic" încearcă să iasă din „Cu mici excepţii, toate forma
terul Minelor, Petrolului şi Geologiei — a supus acest cadru, dînd din nou o dovadă a talentului ei.
La Casa de cultură a sindica Irina Soroiu, Mariana Milea, Livia Ivan, Georgiana ţiile s-au prezentat bine, majo
telor din Petroşani, Clubul mun la dificile probe teoretice şi practice concurenţii. Marinescu şi Puiu Faur, beneficiind de acompania ritatea foarte bine — ne mărtu
Iată lista primilor clasaţi.
citoresc din Vulcan, Liceul peda LICEE INDUSTRIALE : Ioan Sere, anul III, Pe mentul unei bune orchestre (dirijori Gheorghe Da- risea prof. Aurel Doroga, pre
gogic din Deva şi Clubul „Side- troşani şi Dorel Dănescu, anul IV, Deva (exploa vid şi Iosif Kilzer), cîntă corect şlagăre şi piese mai şedintele juriului. Mă refer atît
la interpretare cit şi la prezen
rurgistul" din Hunedoara, membri tări miniere) ; Iosif Demeter, anul III, Petroşani, noi ale compozitorilor la modă. Lucian Radulian, tare scenică. S-au înmulţit or
ai cercurilor şi cenaclurilor lite şi Radu Stîrc, anul IV, Deva (electromecanică mi Adrian Nicolau, Margareta Ileş, Ileana Zanche, chestrele, tarafurile, iar coruri
rare locale, un mare număr de nieră) ; Adrian Niţu, anul III, Deva (instalaţii de George Casan şi Adrian Portase redau nonşalant le au avut o remarcabilă ţinută.
cadre didactice şi elevi, au avut automatizare). textele. Urmînd tradiţia calitativă, corpul de balet Ne bucură că în actualul con
astfel posibilitatea ca sub forma ŞCOLI PROFESIONALE : Traian Cazan, anul punctează dezinvolt, liric sau alert non-stopul spec curs şi-au făcut loc muzica cul
unor „saloane literare" să ia con II Iacobeni, şi Iosif Aiojoaie, anul III, Filipeşti tacolului. tă, orchestra de viode, un în
tact cu cei mai cunoscuţi scri (lăcătuşi de mină) ; Ioan Lup, anul II, Zlatna, şi „De ce ne place muzica...", luat in totalitatea semnat număr de talentaţi so
itori clujeni, să realizeze un Gyula Borszaşi, anul III, Câmpulung (electricieni sa, place totuşi, piesele muzicale de largă populari lişti instrumentişti. Întrecerea a
de mină) ; Vasile Iordache, anul II, Tîrgovişte, şi
schimb fructuos de opinii asupra Alexandru Marton, anul III, Mediaş (electricieni tate se ascultă oricînd cu plăcere, „poantele“ chiar relevat încă o dată că acolo
creaţiei literare contemporane, să dacă nu au ascuţimea briciului, au savoarea lor şi unde există instructori, unde
audieze cele mai recente lucrări întreţinere şi reparaţii) ; Vasile Stan, anul III, Fi- publicul, darnic ca întotdeauna, aplaudă în final dascălii muncesc cu pasiune şi
lipeşti (electricieni staţii şi reţele) ; Ioan Stan, anul dragoste, cîştigă nu numai in
literare. In cadrul saloanelor lite II şi Vasile Avramcscu, anul III, Tîrgovişte* (elec spectacolul agreabil al regizorului Ioan Costea, pen
rare, au citit şi poeţii locali. Gru tromecanici AMA) ; Mărioara Tepei, anul I, Baia tru cele aproape două ore de antren şi bună dis strucţia, ci şi arta". LUCIA LICIU
pul de scriitori clujeni a fost for Mare, şi Rodica Gabor, anul II Barza (prepara poziţie.
mat din : Dumitru Radu Popescu, tori de mină). C. DROZD
Iosif Pervain, Victor Felea, Ni-
colae Prelipceanu, Radu Mareş,
Negoiţă Irimie, Vasile Sălăjean, In cursul săptămînii încheia
Petre Bucşa, Adrian Popescu, {Urmare din pag. 1) te, au fost primiţi la tovarăşul
Mircea Vaida, Adrian Dimitriu, Actualitatea politică NICOLAE CEAUŞESCU liderul
Constantin Cubleşan, Valentin mai măreaţă sărbătoare a victo federal al Partidului Nou De
Taşcu, Constantin Zărnescu, Va riei asupra fascismului, constau mocrat din Canada ; tovarăşul
sile Grunea şi Vasile Lucaci. In luarea angajamentului de a Hă Dam, vicepremier al Con
face totul pentru a asigura în şul NICOLAE CEAUŞESCU şi fost dat publicităţii comunicatul
☆ comun cu privire la această . vi siliului ■ Administrativ, ministru
Cu prilejul aceloraşi întîlniri cu făptuirea neabătută a Programu ambasadorii V.I. Drozdenlco şi al afacerilor externe al R.P.D.
oamenii de artă şi cultură clujeni, lui partidului — carta fundamen Miroslav Sulele. zită. Coreene | trimişii Companiei o-
la Petroşani, Deva şi Hunedoara, tală politico-ideologică ce orien De asemenea, t o v a r ă ş u l Comitetul Politic Executiv al landeze de radioteleviziune
colectivul Teatrului Naţional din tează partidul şi întregul popor NICOLAE CEAUŞESCU, împre Comitetului Central al Partidu „N.O.S." i delegaţia Partidului
Cluj-Napoca a prezentat piesa lui şi luminează calea pentru făuri ună cu tovarăşa Elena Ceauşescu lui Comunist Român a adresat Congolez al Muncii.
Titus Popovici, „Puterea si ade rea societăţii socialiste multila şi alţi conducători de partid şi o scrisoare tovarăşului Ilie Ver- Duminică a sosit la Bucureşti,
vărul" în versiunea scenică a re teral dezvoltate şi înaintarea de stat au participat la recep deţ cu prilejul împlinirii vîrstei la invitaţia Comitetului Central
gizorului Alexa Visarion. Publi României spre comunism". de 50 de ani. Cu acelaşi prilej, al Partidului Comunist Român
cul din cele trei localităţi a răs Cu prilejul Zilei de 9 Mai, to ţia de la Ambasada U.R.S.S. cu conducerea partidului şi statu şi Guvernului Republicii Socia
plătit cu vii aplauze creaţia re varăşului NICOLAE CEAUŞESCU prilejul celei de-a 30-a aniver lui a sărbătorit sîmbătă, într-un liste România, o ■ delegaţie de
marcabilă a actorilor M. Aurelian, şi altor conducători de partid sări a Zilei Victoriei. cadru festiv, pe tovarăşul Ilie partid şi guvernamentală din
C. Adamovici, P. Moraru, C. Cos- şi de stat le-au fost conferite în cursul săptămînii trecute Verdeţ. în cadrul mesei tovără Republica Irak, condusă de vi
muţa, 1. Tudorică, G. Jurca, P. medalii jubiliare ale U.R.S.S. şi s-a încheiat vizita în ţara noas şeşti a luat cuvîntul tovarăşul cepreşedintele Consiliului Co
Basarab şi 1. Banu. La Petroşani, R.S. Cehoslovace. în cadrul so tră a delegaţiei Partidului Co NICOLAE CEAUŞESCU, care a mandamentului Revoluţiei al I-
spectacolul a fost urmat de un lemnităţilor de decernare a me munist din Spania, condusă de adresat calde aprecieri la adresa rakului, Saddam Ilusscin Al
schimb de opinii între spectatori daliilor au luat cuvîntul tovară tovarăşul Santiago Carillo. A activităţii tovarăşului Ilie Verdeţ. Takriti.
şi actori.