Page 3 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 3
ama adunam smsun arde Adunări populare sie oamenilor muncii
{Urmare din pag. 1) de 34 milioane lei, precum şl co Partidulul Comunist Român, a- din oraşele si
lectivele de la Brad, Orăştie, Si- probarea lor deplină faţă de la 9 V
nitătii — fascismul german —, meria şi Călan. încercăm o mare borioasa activitate internaţională
deceniile de construcţie entuziastă satisfacţie pentru că, în cinstea desfăşurată de secretarul general
a noii societăţi, înalta conştiinţă zilei de 1 Mai, 12 unităţi econo al partidului, preşedintele Repu In judeţul Hunedoara, sărbători Nicolae Ceauşescu, la întărirea pă
cu care întreaga naţiune dă viaţă mice, printre care întreprinderea blicii Socialiste România, tovară rea zilei de 1 Mai a fost marcată cii în lume, la cunoaşterea şi a-
politicii Partidului Comunist Ro de construcţii siderurgice Hune şul Nicolae Ceauşescu. Ne-a um de entuziaste adunări populare propierea între popoare. Toţi par
mân în fruntea căruia militează doara, I.M. Barza, Fabrica de in plut inimile de mîndrie patriotică care au avut loc în toate oraşele ticipanţii s-au angajat să-şi mo
neobosit cel mai iubit fiu al po- dustrie locală Orăştie, Grupul de primirea plină de căldură a con şi municipiile. La Hunedoara, Pe bilizeze toate forţele, întreaga e-
orului, patriot înflăcărat pentru şantiere pentru construcţii foresti ducătorului partidului şl statului troşani, Brad, Orăştie şi Simeria, nergie şi capacitate pentru a în
inele şi progresul ţării, tovară ere, întreprinderea de prospecţi şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în făptui în mod exemplar sarcinile
şul Nicolae Ceauşescu. vorbitorul uni şi explorări geologice Deva ţările din Asia, Africa şi Orien în faţa a numeroşi participanţi au
a spus i „Avem deplina satisfac şi altele au realizat deja planul tul Apropiat, vizitate recent. Ex luat cuvîntul secretari ai comite ce le revin din istoricele hotărîri
adoptate de Congresul al Xl-lea
ţie şi ni se umplu inimile de cincinal. primăm şi cu acest prilej spriji telor municipale şi orăşeneşti de
bucurie că în acest climat de Hotărîţi să dea patriei cît mai nul unanim şi înflăcărat al hu- partid, preşedinţi ai consiliilor sin al Partidului Comunist Român,
muncă, amplificîndu-şi realizările, multe produse agroalimentare, nedorenilor faţă de politica exter dicale locale. să-şi aducă contribuţia la îndepli
judeţul Hunedoara a adăugat la ţăranii cooperatori, mecanizatorii nă a partidului şi statului nostru Cu acest prilej, oamenii muncii nirea înainte de termen a actua
înaltele distincţii acordate pînă şi lucrătorii din agricultură au de dezvoltare a colaborării şi co lului cincinal în pregătirea temei
acum Ordinul „Steaua Republicii realizat în bune condiţiuni lucră operării multilaterale cu toate ţă şi-au exprimat întreaga adeziune nică a viitorului cincinal 1976—
la politica internă şi externă a
Socialiste România" clasa a IlI-a rile agricole de primăvară, multe rile socialiste, de solidaritate şi 1980.
pentru îndeplinirea şi depăşirea cooperative raportind încheierea cooperare cu ţările în curs de partidului şi statului nostru, au dat
angajamentelor asumate pe anul semănatului la porumb. Invăţă- dezvoltare, de amplificare a re o înaltă apreciere inestimabilei Au avut loc apoi, în faţa celor
1974. La aceasta se adaugă titlul mîntul, ştiinţa, arta şi cultura laţiilor cu toate statele lumii in contribuţii aduse de secretarul ge prezenţi, frumoase programe artis
de „Erou al Muncii Socialiste" s-au dezvoltat, de asemenea, pe diferent de orînduirea lor socia neral al partidului, tovarăşul tice, demonstraţii sportive.
şi Medalia de aur „Secera şi cio- ' un drum ascendent, înregistrînd lă. Organizaţia judeţeană de partid
canul" cucerite de Combinatul si succese remarcabile, care duc la Hunedoara dă o înaltă aprecie
derurgic de la Hunedoara, Ordi înflorirea vieţii noastre spiritu re şi susţine cu convingere co
nul Muncii clasa I primit de ale". munistă politica promovată de
Exploatarea minieră Vulcan şi Felicitînd, în numele Comitetu Comitetul Central al Partidului
Cooperativa agricolă de producţie lui judeţean de partid şi al Con Comunist Român de dezvoltare a
Ostrov, Drapelul roşu şi Diploma siliului popular judeţean, minerii, relaţiilor de solidaritate interna-
de evidenţiată pe ramură primite siderurgiştii, energeticienii, con ţionalistă cu partidele comuniste
de alte unităţi economice. structorii, ţăranii, intelectualii şi muncitoreşti din întreaga lu
In primele patru luni ale aces pentru realizările obţinute, vorbi me de întărire a unităţii mişcării
tui an, planul producţiei industri torul a adresat, de la tribuna a- comuniste şi muncitoreşti, a tu
ale pe judeţ a fost depăşit cu dunării, chemarea Comitetului turor forţelor democratice şi an- Pe vetrele de foo ale metalului alte euvinte, s-au cîşttgai 3 zlîe
peste 120 milioane lei. Au obţi judeţean de partid către toţi oa tlimperialiste din lume". hunedorean, în preajma agregate de mare preţ pentru amplificarea
nut rezultate bune minerii Văii menii muncii de pe meleagurile Urale. lozinci de manifestare a lor furnizoare de energie electrică, cantităţii de energie peste plan re
Jiului, care au dat peste plan Hunedoarei de a munci cu pa încrederii şi dragostei faţă de pe arterele de oţel sau de asfalt alizată pînă în prezent de ener-
geticienl. In aceleaşi zile, pentru
36 000 tone cărbune net, metalur- siune şi dăruire revoluţionară partid şi popor, de solidaritate ce brăzdează judeţul, la pupitrele
oficiilor telefonice, în spitale sau preîntîmpinarea avariilor sau de
giştii Hunedoarei care au dat e- pentru a încheia înainte de ter cu oamenii muncii de pretutin în unităţile comerciale, „oamenii ranjamentelor au stat de veghe la
conomiei naţionale în plus 11000 men actualul cincinal şi a crea deni, de angajare la muncă neo focului continuu" au desfăşurat în cazanele 2 A şl 3 B oamenii din
toate condiţiile realizării optime bosită au însufleţit marea aduna formaţia Iul Vlorel Adam : Ioan
tone fontă, 21 000 tone oţel şi zilele de sărbătoare ale acestui
30 000 tone laminate, energeticie- a sarcinilor ce ne revin în eta re închinată sărbătorii de la 1 mai 1975 o mutică intensă, clină Fărcanc, Virgil Cătăhula, Ioachim
Căoiu, Mircea Marc, Vasfle Lascu
de devotament si responsabilitate
pa viitoare.
nii de la Paroşeni şi Mintia care „Cinstind astăzi ziua de 1 Mai Mai pe care hunedorenii au în- ca în oricare altă zi de mare bă şi Marin Nuţu.
tîmpinat-o cu cea mai frumoasă
au depăşit planul cu 62 milioane — s-a spus în încheierea cuvîn- zestre de fapte, adunare ce s-a tălie cu timuul pentru îndeplini Sarcinile primelor 4 zile din mal
kWh energie electrică, oamenii tării — oamenii muncii hunedo- încheiat cu un grandios şi emo rea cincinalului înainte de termen, au fost depăşite şl de ceferiştii
pentru asigurarea unor condiţii de
muncii din întreprinderile Devei reni îşi reafirmă sentimentele ţionant spectacol, desfăşurat sub desfăşurare normală a vieţii noas din Simeria, Deva, Petroşani. In
care au realizat, în această pe lor de puternic ataşament faţă simbolicul titlu „Primăvara mun tre cotidiene. staţia C.F.R. Deva, de pfldă, pla
nul la încărcări a fost depăşit cu
rioadă, o producţie suplimentară de politica internă şi externă a cii". La C.S. Hunedoara, unde luna peste 80 tone în condiţiile redu
aprilie s-a încheiat cu substan cerii staţionării la Incărcare-dea-
ţiale depăşiri de nlan, la furnale cărcare cu două ore pe vagon şl
a snorlril sarcinii statice pe oslo
şi oţelării. la laminoare sau coc-
omagial col, culminînd cu repriza micuţe serie, peste tot. pulsul muncii a mişcare Petru Tomotaş, şeful de
cu 0.5 tone. Tura Impiegatului de
gimnaste
devene.
cînd
lor
Iar
cunoscut în zilele de 1-4 mai, va
o „Ţarina" şi „Banul Mărăcine" um lenţe noi. ilustratoare ale capacităţii manevră Gheorghe Rotam, mane-
plu zarea, sute de dansatori „Cu de mobiHzare. maturităţii aces vranţii Petru Şchlopu şl Petru Că
Nicicînd spectacolele închinate resc, simbol al frăţiei ; 8 Mai 1921 pas vioi şi dulce legănare" dăru tui colectiv Erou al Muncii Socia nită, casierii Margareta Faur şl
sărbătorii muncii n-au cunoscut — crearea Partidului Comunist Ro iesc o uriaşă suită „întregii noas liste. Un faot elocvent ni-1 împăr Trandafir Jurj sînt doar cîţlva
atîta frumuseţe, n-au făcut să vi mân, început de eră nouă, comu tre clase muncitoare". tăşeşte Florian Giurcă, secretarul dintre miile de ceferist! care au
breze atîtea inimi, să înalţe atîtea nistă. Inimile spectatorilor vibrea Inscripţii dragi inimilor noastre comitetului de partid de la oţe- răsnuns „Prezent la datorie" tu
suflete. ză de emoţie. In faţă, li se desfă se scriu, cu trupuri, pe imensa lăria electrică. aceste zile.
Stadionul „Cetate" din Deva, în şoară un uriaş drapel roşu. E rea scenă. P.C.R. în culoare de purpu — In crimele patru zile ale a- Pentru lucrătorii Direcţiei jude
cadrat în sute de steaguri roşii şi lizat din trupuri viguroase de ră, R.S.R. în tricolorul românesc. cestui mai, colectivul nostru a e- ţene de postă şl telecomunicaţii,
laborat neste nrevederl 309 tone
zilele de 1 şi 2 Mal ca şl cele an
tricolore, ce-şi unduiau faldurile, era muncitori. Aplauzele însufleţite, ce Programul atinge altitudini emo oţel electric. Semnificaţia cifrei se terioare acestor sărbători au fost
0 mare umană : grupuri de munci însoţesc această desfăşurare uma ţionante. O umană piramidă se regăseşte în ateotia ce se acordă zile de muncă, fie centru evita
tori, ţărani, militari, luptători în nă se estompează într-un cîntec înalţă, şi-n piscul ei portretul ce creşter ! l product* ei de oţel aliat, rea unor deranjamente, fie pentru
gărzile patriotice, sportivi, elevi, revoluţionar. Momentul „Lupeni lui mai destoinic, mai drag şi mai în hotărîrea noastră de a mate extinderea unor reţele de aracll-
pionieri. Un cor uriaş domina tri ’29“, dureroasa evocare de pe pă stimat fiu, suflet din sufletul nea rializa prevederile istoricului Con ficere ca şi pentru asigurarea .con
diţiilor normale în convorbirile te
buna din fundal. In faţa mulţimii, mînt hunedorean, umbreşte chi mului românesc, secretarul gene gres al Xl-lea al partidului. Dacă lefonice. Iată şl cîteva nume pen
pe două estrade, grupuri de recita puri, dar cheamă, în aceiaşi timp, ral al partidului, tovarăşul Nicolae trebuie să detaşez cîteva echine
care s-an remarcat în aceste zile tru care n-a existat nici zt nici
tori. la bărbătească luptă pentru împli Ceauşescu, comunistul sub a cărui aş aminti ne cea condusă de prim- noante de odihnă în această pe
Ropot de tobe, sunet de trom nirea sfintelor idealuri de liber înţeleaptă conducere România so topitorul Laurean Florea, nrecum rioadă : Mircea Petruică. Aurel
pete dau semnalul deschiderii tate şi dreptate. cialistă a cunoscut deceniul celor şi ne otelarii Gheorehe Obîrsan, Hui. Ioan Gros, Moise Buta, Ioan
Silviu Negru. Ioan Marea si Cor
Lugojan şl Nicolae Voinea.
spectacolului „Primăvara muncii". „Şi-n clipele holărîtoare/ Cînd mai prestigioase împliniri. „In prag nel Dumitrasconl, bineînţeles cu
„Kîde iarăşi primăvara, peste ceasul bătea peste veac, libertate/ de nou deceniu/ Cu patria în menţiunea că nn numai ei ci în In zorii zilei de 1 Mal. la sem
nalul impiegaţilor de mişcare Bu
cîmpuri, peste plai", marşul de 1 S-a ridicat/ Partidul insurecţiei inimi — stca-naltă şi fierbinte/ tregul colectiv a muncit cu cea jor Popa şl Millan Popa an por
Mai al lui Ciprian Porumbescu armate". Clipa eliberării, simbolic Cuvînt de angajare rostim spre mai înaltă responsabilitate. nit în cursă şoferii Florea Plntea,
umple zarea, vibrează în inimi readusă în prezent, e înaltă. Frun zări albastre/ Cuvînt de zel şi fap In secţiile cu foc continun ale Ioan Bulz, Adam Igna, Torente
şi-n simţiri. Şi, în timp ce Reci ţile se înseninează. în trilurile tă snrc-al — ţării preşedinte". Intreurinderil „Victoria" Călan — Ardeleana, Petre Tureu, taxatorii
—
„Ciocîrliei",
„PARTIDUL
dansul
CEAUŞESCU
ţesătoarelor
tatorii preamăresc acest pămînt umple, impresionant, întregul sta ROMANIA", trei cuvinte, interpre- furnale şi semicocserle — în zilele de bilete RozaMa Fitrom, Rodi ca
de 1, 2, 3 si 4 mal s-au prodns
străbun ce are-n cumpeni limpezi dion. O amplă partitură coregra Pona, Eva Sebestein, Ioan Nicn-
viitorul, amintindu-ne că „Nu ui fică — sugerînd munca neostoită tate-n cîntec, recitate, scandate, peste sarcinile de plan tl4 tone ltcl şl mulţi alţii. El şl dealtfel
fontă şi 104 tone semicocs. Ase
rostite din mii de piepturi se unesc
tăm de mîndrclc izvoare/ Care-au a minerilor, siderurgiştilor, con în acest emoţionant final. menea ştiri ne-au parvenit si din toţi şoferii de pe autobuzele de
mare capacitate de la I.T.A. Deva
ivit, în vreme, şuvoiul viu — po alte sectoare de activitate ale e- s-an distins în zilele de 1-3 mal
Pentru tot ce-xi fost măreţ, pen
porul" — pe scena naturală a sta structorilor, energeticienilor — se tru tot ce-am simţit în acel ajun conomlei hunedorene. La Termo pentru modul ireproşabil în care
dionului apar sute de muncitori succede în aplauzele mulţimii, în de aleasă sărbătoare a muncii, _ se centrala Mintia, echipa maistrului au asigurat transportul populaţiei.
cu steaguri roşii desfăşurate-n vînt soţite, prin versuri, de un raport cuvine o caldă strîngere de mînă Gheorehe Angbel a făcut dtn zi Tuturor acestor oameni, medici
— simbol al intrării clasei munci muncitoresc demn de oamenii Hu pionierilor şi elevilor, cadrelor di lele de sărbătoare, zile de Intensă lor. lucrătorilor din comerţ, celor
toare pe scena istoriei României. nedoarei, pînă cînd locul îl iau muncă. Petru Popa, Alexandru lalţi „eroi" anonimi al realizărilor
Statuara imagine vie e împlinită miile de pionieri. O nouă parti dactice, tinerilor muncitori, semna Varodl. Constantin Ioana, Aurel obţinute în aceste zile de sărbă
tarilor spectacolului, tuturor celor
de „Marşul muncitorilor" ce se tură — de gimnastică — sugesti care, cu pasiune, dăruire şi trudă, Sandor şl Vlorel Jula împreună toare, nn cald cuvînt de felicitare,
contopeşte, apoi, în momentele de vă relevare a activităţilor şcolare, ou maistrul lor au efectuat repa ILIE COJOCARU
raţia curentă a turbinei nr. L Cu
răscruce ale cronicii mişcării mun tehnico-productive, sportive, turis au realizat acea amplă desfăşu
citoreşti şi socialiste din România i tice, de pregătire pentru apărarea rare de frumos, înălţător şi mîndru.
1 Mai' 1890 — Intîiul mai muncito- patriei însufleţeşte marele specta- LUCIA LICIU
