Page 33 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 33
Proletari din toate iârlle,
Şi săptămâna care s-a înche
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR iat s-a caracterizat prin acti
vitatea neobosită, deosebit de
/ >t. ./• rodnică, a secretarului general
ÎNAINTE DE TERMENI PREGĂTIT TEMEINICI al Partidului Comunist Român,
preşedintele Republicii Socialis
Vv 'M - ' te România, tovarăşul Nicolae
' ■ *■ ^
iHMii'*w>irtmnntti Ceauşescu.
Marţi, a început vizita ofi
Minerii de la 22000 tone cială în ţara noastră a Maiestă
ţii Sale, regina IULIANA a Olan
dei, împreună cu Alteţa Sa Re
Uricani şi-au Mai sint 33 de săptămfni pină la aglomerat peste gală Bernhard, prinţul Ţărilor
de Jos, la invitaţia preşedinte
lui NICOLAE CEAUŞESCU şi a
îndeplinit Încheierea ultimului an al cincinalului plan tovarăşei Elena Ceauşescu.
încă din prima zi a sosirii în
ţara noastră, cu ocazia vizitei
Un succes de seamă în între
angajamentulL cere a înregistrat şi colectivul de protocolare a înalţilor oaspeţi
olandezi la preşedintele Repu
ALTE COLECTIVE RAPORTEAZĂ muncă de la aglomeratorul nr. 2 blicii Socialiste România, tova
al C.S. Hunedoara. Datorită unei
anual bune organizări a muncii şi a- răşul Nicolae Ceauşescu şi la
tovarăşa Elena Ceauşescu, a
B INDUSTRIA JUDEŢULUI ÎN B C. S. Hunedoara a realizai i provizionării ritmice a benzilor de
REGISTREAZĂ UN AVANS FAŢA de curînd cea de a 900 000 tonă 1
iEa sfîrşitul săptămînii trecute, aglomerare cu materii prime s-a
colectivul de muncă al minei din DE PREVEDERILE PLANURILOR de metal — fontă, oţel şi lami- ţ reuşit să se trimită suplimentar
Uricani a realizat cea de-a 5 000-a ANUALE DIN ACEST CINCINAL nate — peste sarcinile avute de l furnaliştilor o cantitate de 22 000 , Actualitatea
tonă de cărbune peste prevederi, CARE SE CIFREAZĂ LA PESTE 1,3 la începutul cincinalului. Ce în- | tone de aglomerat. Pe seama redu politică
ceea ce echivalează cu îndeplinirea MILIARDE LEI. seamnă acest lucru î Că LA PRO- \ cerii consumurilor specifice pe
angajamentului asumat în între B NUMĂRUL UNITĂŢILOR E- DUCTIA DE FONTĂ SE INREGIS- l tona de aglomerat s-a realizat o
cerea socialistă pe acest an. La ob CONOMICE HUNEDORENE CARE TREAZĂ 46,8 ZILE AVANS, LA O- } economie ce depăşeşte 1 200 000 lei.
ţinerea acestui remarcabil succes AU ÎNDEPLINIT CINCINALUL SE ŢEL — 51,5 ZILE, LA LAMINATE \ La obţinerea rezultatelor aminti fost subliniată pregnant cordia
şi-au adus o contribuţie hotărîtoa- RIDICĂ LA 18. — 21,2 ZILE, LA PRODUCŢIA 1 te o contribuţie meritorie şi-au a- litatea relaţiilor dintre condu
re toate sectoarele productive cit B Trei mari întreprinderi: I.M.C. GLOBALĂ — 34 ZILE Si LA PRO- dus-o comuniştii Ştefan Badici, Ion cătorii celor două ţări şi po
şi cele de deservire. Brigăzile con BIRCEA, I.U.M. PETROŞANI şi ÎN DUCTIA MARFĂ — 48,4 ZILE A- ) Moldovan, Valentin Jota, Adam poare, expresie a bunelor ra
porturi statornicite între Româ
duse de cunoscuţii mineri Aurel TREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE VANS. I Acurmuloaiei, Gheorghe Dincă şi
Soşoi, Gheorghe Scorpie, Gheor- LEGUME SI FRUCTE AU CIŞTIGAT B La cele 4 luni avans in in- i Mircea Croitoru. nia şi Olanda. Aspectele esen
ghe Durlă, Ion Nichiţelea şi-au pro DEJA 6 LUNI AVANS IN ÎNDE deplinirea cincinalului, colectivul 1 ţiale ale dezvoltării relaţiilor
pus să desfăşoare aceeaşi activi PLINIREA CINCINALULUI. între de .conducători auto de la Auto- ^ VASILE GRIGORAŞ româno-olandeze şi ale evolu
tate susţinută pentru a obţine pînă 20—27 iunie a.c., se aşteaptă de baza Haţeg a mai adăugat in i corespondent ţiei relaţiilor internaţionale au
Ia sfîrşitul anului încă 2 000 tone la aceste întreprinderi raportarea ultimele două sâptâmîni incâ două ; constituit tema principală a
cărbune peste plan. toasturilor rostite la dineul o-
1 cincinalului. zile. ) ficial de preşedintele Nicolae
U' Brigada de Ceauşescu şi Maiestatea Sa re
Producţie gina luliana. Spicuim un citat,
comunişti semnificativ pentru înalta apre
ciere a poziţiei României în
suplimentară lume, din toastul reginei Iulia-
în frunte na : „România a adoptat dem
na poziţie de a voi să fie ea
faţă de plan însăşi, aşa cum orice ţară şi
f Sabin Nistor, Gheorghe Dărău şi orice om aspiră, în fond, să
Antrenat într-o mobilizatoare în Vaier Martin formează o brigadă, o aibă personalitatea sa. Noi, în
trecere, colectivul de muncă de la brigadă de şoferi comunişti ai au Olanda, respectăm şi admirăm
această poziţie". în programul
atelierul mecanic al I.M. Barza de tobazei din Brad. Cu autobuzele vizitei înalţilor oaspeţi olan
pune un susţinut efort pentru rea conduse de ei, „31-HD-1087" şi dezi în ţara noastră s-au mai
lizarea înainte de termen a sarci „31-HD-1661“, aţi călătorit mulţi înscris ca momente de înaltă
nilor de plan ce îi revin în actua dintre dumneavoastră pe drumurile semnificaţie vizitarea unor o-
lul cincinal. Pe primele patru luni judeţului şi în afara lui. întotdeau biective economice, social-cul-
ale acestui an, lăcătuşii, forjorii, na în siguranţă, întotdeauna cu turale şi a unor cartiere noi
strungarii şi electricienii şi-au de plecarea şi sosirea la fix. Impre din Bucureşti, a unor monu
păşit planul cu 15,2 la sută, dînd o sionează la aceşti trei comunişti mente de artă din nordul Mol
producţie suplimentară In valoare modul cum îşi îngrijesc şi iubesc dovei şi a Deltei Dunării. Cu
de peste 2 milioane lei. Pînă la maşinile, dar şi modul de compor prilejui vizitei au fost semnate
sfîrşitul acestui an, producţia rea tare faţă de călători, corectitudinea comunicatul comun şi acorduri
lizată peste plan se va ridica cu şi punctualitatea. Numai în ultima economice între cele două ţări.
în numărul său de miercuri,
încă 5 milioane lei.
perioadă au economisit mai bine 14 mai 1975, ziarul „Scînteia" a
Printre fruntaşii secţiei se nu de 500 litri de benzină, iar cu ace publicat interviul acordat de to
mără Constantin Drăguţ, Ioan Co- leaşi cauciucuri au rulat peste varăşul NICOLAE CEAUŞESCU
dreanu, Augustin Oprean şi mulţi 30 000 km în plus ! Oameni de bază companiei olandeze de radiote-
alţii, care au expediat minerilor ai autobazei, harnici şi modeşti, cei leviziune „N.O.S.".
utilaje şi scule de bună calitate.
trei comunişti sînt un permanent şi
ALEXANDRU JURCA La C.A.P. Turclaş. Tractoristul Nicolae Nasta execută, cu mare a- pilduitor exemplu în colectivul de (Continuare în pag. a 3-a)
corespondent tenţie prima praşilă mecanică la cultura porumbului. muncă al autobazei din Brad.
Lucrări de maximă urgenţă pe ogoare
Prima praşilă-grabnic încheiată! întreaga cantitate de furaje
Mai multă atenfie
Cunoscind că executarea primei praşile este o lucrare hotărîtoare conservată in semisiloz
pentru soarta recoltei ultimului an al actualului cincinal, sub condu
cerea organizaţiilor de partid, în unităţile agricole se depun eforturi plantării şi
susţinute în scopul grăbirii lucrărilor de întreţinere a culturilor. La Ţinînd seama că de pe acum trebuie asigurate toate condiţiile
C.A.P. Romos, unde cooperatorii şi mecanizatorii au participat masiv pentru creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere în anul 1976,
la acţiunile organizate pe ogoare, prima praşilă mecanică şi manuală însămînfării o maximă importanţă prezintă organizarea exemplară în fiecare coo
la sfeclă şi cartofi s-a încheiat. Stadiul de dezvoltare a culturilor perativă agricolă a acţiunii de semiînsilozare a nutreţurilor.
— ne relata inginerul şef al C.A.P., Mircea Pătrînjan, garantează ob In scopul "însuşirii şi aplicării tehnologiilor de conservare a fu
ţinerea producţiilor planificate — 25 tone sfeclă şi 12 tone cartofi, în legumelor rajelor verzi prin această metodă, zilele trecute la C.A.P. Deva a
avut loc un schimb de experienţă unde s-au făcut demonstraţii prac
medie, la ha. Munca fiind organizată în acord global, cooperatorii au tice privind prepararea semisilozului, dînd posibilitate inginerilor
început din vreme praşilele, la sfecla de zahăr reuşind să încheie şefi din cooperativele agricole să cunoască „pe viu" ce măsuri se
acţiunea în 3 zile. Printre primii care au terminat lucrarea amintesc Pe agenda legumicultorilor la loc impun a fi luate pentru reuşita deplină a acţiunii respective.
pe Aurelia Ocolişan, Ion Rentea, Anuţa Vasiu, Ana Dăian, Saveta de frunte se află plantarea în cîmp
Urîtoi, Anuţa Giurgiu şi alţii. De asemenea, la porumb s-a făcut o Inginerul şef al C.A.P. Deva, Andrei Redl, ne spunea că din
lucrare cu sapa rotativă pe întreaga suprafaţă — 100 ha. Cultu a răsadurilor de ardei şi vinete pe prima recoltă de trifoliene se vor realiza peste 450 tone semisiloz.
cele 213 ha planificate. Deoarece lu
rile cooperativei agricole se prezintă bine, sînt curate de buruieni, Din cantitatea amintită s-au făcut, pînă acum, mai mult de jumă
nefiind nici o deosebire între acestea şi cele de pe loturile aflate în crarea trebuie încheiată pînă la tate. Formaţiunile de lucru constituite au aplicat atît tehnologia de
folosinţa membrilor cooperatori. sfîrşitul lunii mai, iar pînă acum semiînsilozare a lucernei tocate în amestec cu făină de ciocălăi, cit
şi însilozarea după celire. O contribuţie meritorie la desfăşurarea
Prima praşilă mecanică şi manuală la sfecla de zahăr pe cele nu s-au realizat nici 30 la sută acţiunii şi-au adus-o tractoriştii Nicolae Botaş, Gheorghe Doru, Ni
60 ha cultivate au încheiat-o şi cooperatorii din Geoagiu. Inginerul din prevederi, sînt necesare efor colae Lu'puţ, Ion Mituteanu, Gheorghe Igna, Constantin Suciu, Ni
turi susţinute pentru impulsiona
şef al unităţii, Alexandrina Ciornei, aprecia interesul deosebit al colae Ceucă, cooperatorii Gheorghe Hula, Iosif Sebeştein, Petru
cooperatorilor şi mecanizatorilor pentru executarea intr-un timp scurt rea plantatului.
şi de calitate a praşilelor. Tractoriştii Cornel Beca, Gligor Trif, Ion Totodată, se impun acţiuni ener David, Ion Vinţe, luliana Păcuraru şi alţii.
Moga şi Traian Rînzan dovedesc o răspundere deosebită faţă de soar gice în scopul recuperării întîrzie- Eficienţa însilozării plantelor verzi la umiditate scăzută nu poate
ta recoltei. Străduindu-se să folosească utilajele la întreaga capaci rilor la semănatul fasolei si castra fi pusă la îndoială — afirma şeful fermei zootehnice de la C.A.P.
tate, ei lucrează în cîmp zi-lumină. veţilor, acordînd maximă grijă Dobra, medicul veterinar Victor I-Ierbei. In unitatea noastră proce
respectării graficelor de eşalonare
deul s-a aplicat şi în anii trecuţi cu bune rezultate, fapt ce a in
Preşedintele consiliului intercooperatist Geoagiu, ing. Virgil Tu- a lucrărilor respective, astfel îneît fluenţat favorabil producţia de lapte. Cu sprijinul tractoriştilor Iacob
dan, ne-a făcut precizarea că rezultate demne de evidenţiat au înre
gistrat şi cooperatorii din satul Aurel Vlaicu, unde prima praşilă me pe toate cele 435 ha prevăzute, cul Popa, Ion Ciucurel si Ion Bogdan, am reuşit să facem aproape 300
canică şi manuală la cartofi şi sfeclă s-a realizat pe întreaga supra turile respective să aibă asigurate tone semisiloz în amestec cu paie uscate, din circa 400 cit nc-am
faţă. ' . condiţii optime de dezvoltare şi va propus să obţinem la prima recoltare.
lorificare.
(Continuare în pag. 4—5) (Continuare în pag. 4—5)
