Page 35 - Drumul_socialismului_1975_05

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6061 • MARŢI, 20 MAI 1975 Pag. 3

375 DE ANI DE Lfi PRIMA UNIRE POLITICA A ŢĂRILOR ROMÂNE . In preajma încheierii anului şcolar

Mihai Vodă Viteazul — o xnare Cum se realizează pregătirea

personalitate istorică europeană elevilor prin

■Privim astăzi la marile fapte poare — bulgari, sîrbl, greci, meditaţii, sem
din trecut ale poporului nostru, muntenegreni, albanezi.
cu convingerea înscrisă în Pro­ Faptele sale au impresionat şi
gramul partidului, adoptat la Con­ pe istoricii vremii. Petru Grigoro- Apropiata încheiere a anului facem numai o supraveghere a co­
gresul al Xl-lea, că ..........figurile le­ vici Armeanul, dregător şi colabo­ şcolar — desfăşurat sub noile e- piilor în efectuarea temelor, cum
gendare ale lui Mircea cel Bătrîn, rator al lui Mihai, a scris o cro­ xigenţe puse în faţa învăţămân­ poate s-ar crede, ci îi ajutăm efec­
Ştefan cel Mare, Miliai Vitezul şi nică despre faptele domnitorului tului de toate gradele de Congre­ tiv. Mai ales la clasele V—VIII,
ale altor domnitori, care au do- muntean : Georg Krauss îl po­ sul al Xl-lea al partidului — cere unde profesorul nu poate asigura,
bîndit mari victorii în fruntea oş­ meneşte în valoroasa sa „Cronică elevilor, cadrelor didactice, pă­ în ziua cînd e de serviciu pe ‘
tilor române, vor rămîno de-a a Transilvaniei", iar istoriograful rinţilor să-şi intensifice eforturile, şcoală, o pregătire temeinică la
pururi în conştiinţa poporului nos­ german Johann Christian Engel pentru ca scurta perioadă ce a mai toate obiectele. _ Noi am stabilit
tru, în istoria patriei". Vor rămâ­ găseşte pentru Mihai Viteazul a- rămas să fie fructuoasă în preocu­ profesori pe zile şi ore pentru con­
ne, deoarece prin ei poporul şi-a precieri calde, pline de sensibili­ pări pentru finalizarea cu succes sultaţii şi meditaţii, în funcţie de
exprimat visul şi crezul, i-au ur­ tate : „Să semănăm flori pe mor- a cursurilor. Cum consultaţiile şi orarul de a doua zi.
mat credincios în marile lupte pen­ mîntul acestui domn român, care meditaţiile ocupă un loc bine de­ — Consideraţi că, prin semiinter-
tru libertate şi independenţă, pen­ prezintă interes de istorie univer­ terminat în pregătirea unor cate­
tru apărarea fiinţei naţionale. sală". Cronicarii unguri, polonezi, gorii de elevi, cu rezultate mulţu­ nat, se face o a doua şcoală ?
Mihai Vodă s-a ridicat în istorie ruşi i-au însemnat faptele; broşuri mitoare în cele mai desg cazuri, — Nu. Cuprinzînd în acest pro­
ca un mare comandant de oşti, pe scrise sub impresia momentului a- organizarea bună şi din timp a gram o categorie de elevi cu care
trebuie să muncim diferenţiat, noi
care cronicarii vremii îl vedeau par în toată lumea europeană; ca­ acestora constituie o obligaţie a
ca pe un reconstructor al vechiu­ lendarele vremii povestesc faptele factorilor care răspund de pregă­ avem asigurată' şi o mai bună su­
lui stat al Daciei. In anul 1600 domnitorului pe înţelesul maselor tirea temeinică a elevilor. Orga­ praveghere a acestora, şi un con­
trol mai temeinic, si o legătură
era personalitatea cea mai puter­ populare ; se scriu drame despre nizarea, în unele şcoli din judeţ,
nică nu numai de pe plaiurile Mihai Viteazul, care se prezintă a învăţământului prelungit, prin mai strînsă cu familia. Apoi,
noastre, ci şi din întreaga Euro­ pe scenele teatrelor din marile o- semiinternate, constituie încă un programul semiinternatului e re­
elevilor
ore
laxant,
oferim
de
pă. Istoria lumii consemnează pu­ rase. pas pe drumul unei mai bune lectură, prezentări de diafitme, ac­
ţine nume care au îmbinat atît de Toţi istoricii sînt de acord că pregătiri a elevilor.
armonios şi genial gîndirea politi­ Mihai a fost un mare conducător — Am organizat învăţământul tivităţi sportive, plimbări în grup.
că şi concepţiile militare cu tra­ de stat şi un genial comandant de prelungit în şcoală o dată cu pri­ Nu_ de puţine ori întâlnim la oro-
gatire şi elevi care au rezultate
ducerea lor în faptă. El a văzut &&«*» vtv,. m oşti. „Nu un ostaş de pradă, cum ma zi din cel de-al doilea tri­
mai departe decît contemporanii • s\ • . tkisssararraw erau atîţia pe vremea iui — scrie mestru de învăţămînt. Necesitatea bune şi foarte bune la învăţătură.
săi şi, de aceea, fapta şi gîndirea N. Iorga, în masiva sa lucrare de­ acestuia a reieşit şi din compo­ Un sondaj în programul după-
~j(iLau luminat viaţa poporului nos­ MIHAI VITEAZUL (portret con­ spre domnitor —, cum era rivalul ziţia şcolii noaştre, care se află amiezii ne-a relevat aprecierile fă­
temporan).
tru S€£$le de atunci încoace. în şi ucigaşul lui de mai tîrziu, Bas- într-un cartier în plină formare, cute de directoarea scolii. La cla­
1848, de pil.dă, numele lui era si­ român sînt păstrate în marile mu­ ta“, ci „un ostaş, în cel mad de­ cu elevi veniţi din diferite şcoli sa învăţătoarei Aurora Lup, unde
nonim cu simbtd-ul unităţii româ­ zee ale Europei : Viena, Avignon, plin şi. mai frumos înţeles al cu­ şi cu diferite niveluri de pregătire am notat multe nume de elevi a
neşti şi al independenţei.„naţiona­ Paris (Luvru), Roma (Corsini). în­ vântului". Cu firea lui nerăbdă­ şi care, în parte, sînt lipsiţi de căror situaţie la învăţătură s-a
le. „De la 1600, scria N. lor ga, treaga lume vorbea despre dînsul. toare, pripită uneori, pătimaşă, dar supraveghere în familie. Deşi or­ îmbunătăţit sensibil, am întâlnit si
nici un român n-a mai putut îl numărau printre „atleţii creş­ mereu înaripată de marele vis al ganizarea semiinternatului cere pe gemenii Marius şi Cristian
gîndi unirefi fără uriaşa lui per­ tinătăţii" în lupta cu ismailitenii. independenţei ţării, Mihai şi-a dascălilor mai mult efort (la pro­ Krekan, elevi cu note de 9 si 10,
sonalitate, fără paloşul sau secu­ Henric al IV-lea, regele Franţei, trăit viaţa ca o revărsare de foc, gramul lor s-au mai adăugat 5 ore care găsesc utile orele prelungite
rea lui ridicate spre cerul drep­ îl lăuda : „planurile lui cresc po­ ca o dezlănţuire de furtună. în pe săptămînă), strădania ce o de­ în şcoală, cum dealtfel am întîl-
tăţii, fără chipul lui, de curată şi trivit cu izbînzile". Mulţi principi acei aproape opt ani de domnie, pun e în interesul lor, al copii­ nit şi la clasa învăţătoarei Elena
desăvîrşită poezie tragică". îl învidiau. Lumea întreagă asista parcă toate forţele poporului, de lor, al şcolii. Se simt, se văd re­ Poenar, şi la numeroşi profesori.
La Şcoala generală din . comu­
Contemporanii l-au socotit pe uimită la ascensiunea domnitorului veacuri adormite în adîncimi de zultatele acestui efort — apreciază na Şoimuş, unde programul con­
Mihai Viteazul ca cel mai vrednic român. „Dacă a fost vreodată. un durere şi mînie, s-au pornit în a- prof. Viorica Cerbu, directoarea sultaţiilor şi meditaţiilor s-a întoc­
dintre toţi principii vremii. „Cel principe în lume demn de glorie cei ani, ca furtuna, pe toată în­ Şcolii generale nr. 5 Deva. Faţă mit concomitent cu orarul anului
mai mare", „cel mai înţelept din­ pentru acţiuni eroice, acesta e slg- tinderea pământului românesc. Şi de primul trimestru, în trimestrul şcolar 1974—1975, deci acest mod
tre oamenii politici de la sfîrşitul nor Mihai, principele Valahiei", chiar dacă Unirea realizată de el II procentul de promovabilitate a de pregătire pe discipline a înce­
veacului al XVI-lea", spuneau de­ scria în acele vremuri o publica­ a durat atît de puţin, poporul nos­ crescut cu 2. Comparînd notele put din primele săptămîni .ale
spre el publiciştii din Franţa, Spa­ ţie din Roma. Popoarele din Pe­ tru rămîne recunoscător viteazului din acest ultim trimestru, putem noului an de învăţămînt, se pare
nia, Italia, ţările germane, Cehia ninsula Balcanică îl aşteptau ca pe domn şi vitejilor săi care cu pa­ spune că mergem bine. Deşi am că încheierea anului şcolar nu ri­
ş.a. Poeţii greci Stavrinos şi Pa- un izbăvitor. Victoriile lui se cîn- loş cutezător au reuşit să spargă întîmpinat greutăţi cu unii părinţi, dică probleme deosebite. „Am pus
iamedes l-au asemănat cu legen­ tau în versuri populare, iar prin zăgazurile şi să cureţe pentru o care n-au înţeles necesitatea frec­ accent deosebit pe calitatea lec­
darii Hector şi Ahile. L-au imor­ pana unor poeţi, chipul şi fapte­ clipă măcar pământul românesc ventării de către copii a progra­ ţiei, pregătirea profesorilor, con­
talizat pe pînză pictorii Sadeler, le sale intrau în epopeile eroice de nedreptate şi împilare. mului prelungit, azi, prin această tribuţia elevilor prin efort propriu
Franz Franken, Franz Floris ; alte ale vremii. Devenise nădejdea în­ formă se pregătesc şi au rezultate la asimilarea lecţiei. Cu categorii
imagini ale viteazului domnitor tru libertate a tuturor acestor po­ Prof. C. DROZD vizibile peste 200 de elevi. Noi nu
de elevi s-au făcut pregătiri de
două tipuri — ne spune prof. A-
Pionferia — şcooSo driana Dubaru, directoarea şcolii
generale. Prin consultaţii (cu elevi
G a r îs. el eu 1 tu ral buni, la care am constatat anu­
mite lacune) şi prin meditaţii (cu
d@ educaţie comunista cei ce_ necesitau o pregătire mai
intensă) pe obiecte, pe grup şi in­
dividual cu cei ce se detaşau de
SUB DEVIZA „TOT ÎNAINTE" dimensiunile calitative, spiritul grup. In ultimele două săptămîni
combativ în care s-au desfăşurat am asistat la 29 de lecţii şnur şi
„Tot înainte !“ — acesta a fost dezbaterile, propunerile, măsurile am constatat că, în general, cla­
îndemnul care a străbătut dezbate­ preconizate vor da, cu siguranţă, sele sînt omogene. Se lucrează cu
răspundere, atît la oră cît şi la
rile din conferinţele de dare de noi carate educative muncii pionie­ consultaţii. Avem certitudinea că,
seamă si alegeri ale Organizaţiei reşti. la clasele T—IV procentul de pro­
pionierilor, desfăşurate, în săptă- „SÎNTEM O INIMĂ, O ŢARĂ" movabilitate va fi de sută la sută,
mîna 12—18 mai, în consiliile oră­ Ţebea şi Baia de Criş au trăit, ca şi la^ clasele VI şi VII în timp
şeneşti şi secţiunile de copii ale duminică, clipele înălţătoare ale ce mediocritatea a scăzut cu 20
acestora de la Simeria, Călan, Vul­ unei vibrante evocări, prilejuite de la sută.
can, Petrila, Orăştie, Haţeg şi mu­ finalizarea „Ştafetei cravatelor ro­ La trei clase de la Liceul din
nicipiul Deva. Dezbătând activitatea şii cu tricolor" din Ţara Zarandu- Haţeg — anii I C, III A şl clasa
educativ-politică desfăşurată pen­ lui. a X-a generală .— problema con­
tru înfăptuirea sarcinilor de nobi­ Ora 9,45. Sunet de trompete în- sultaţiilor şi meditaţiilor s-a pus,
lă şi majoră răspundere privind fioară împrejurimile înveşmântate în acest trimestru, în mod deose­
creşterea contribuţiei organizaţiei primăvăratic. In prezenţa miilor de bit. Sînt clasele care în trimes­
pionierilor la formarea tinerei ge­ trul II au contribuit la scăderea
Aspect din cadrul festivalului „Vine Streiuii de la munte". Tara­ neraţii, conferinţele au propus şi purtători ai cravatelor roşii cu tri­
ful uzinei „Victoria" Călan în faţa publicului. stabilit, cele mai eficiente mijloace color, pioniera Luminiţa Muntea- procentului de promovabilitate pe
Foto : I. LEHOCZKI nu, locţiitoarea preşedintelui Con­ şcoală. Dezbaterea analitică din
şi forme care să ducă la perfec­ siliului Naţional al Organizaţiei consiliul profesoral a găsit şi cele
S-A ÎNCHEIAT FESTIVALUL la căminele culturale din localită­ ţionarea şi întărirea caracterului pionierilor, dă raportul. Sînt tre­ mai adecvate soluţii pentru îm­
revoluţionar al organizaţiei, a în­ bunătăţirea situaţiei. O muncă di­
„VINE STREIUL DE LA MUNTE" ţile Gura Bordului, Lunca Cernii, cute în revistă unităţile de pionieri
tregii munci de educare. din zonă, care au transmis cu suc­ ferenţiată cu elevii, organizarea
Nandru şi Valea Nandrului pentru meditaţiilor la unele obiecte îna­
Duminică s-a încheiat Festivalul Principalul front de luptă al or­ ces „ştafeta" din şcoală în scoală.
'„Vine Straiul de la munte", largă a răspunde la întrebările cetăţeni- ganizaţiei pionierilor — învăţătura Apoi, istoria renaşte pe păfnînt de inte de începerea cursurilor, o
manifestare cultural-artistică ce lor. — a fost filonul de aur al dezbate­ istorie, prin vorbele înţelepte ale conlucrare mai bună a dirigintelui
timp de o săptămînă a ţinut trea­ rilor din fiecare conferinţă, proble­ lui moş Toader Dragoşa. Momentul cu profesorul de specialitate şi cu
ză atenţia locuitorilor din oraşul SUCCESUL ARTIŞTILOR AMATORI mele viu discutate ale lichidării creşte în emoţie cu fiecare floare familia au început să întrevadă
Simeria şi din localităţile înveci­ DIN PUI LA FESTIVALUL repetenţiei la ciclul primar şi ale pusă la mormintele tribunilor. Apoi viitoarele rezultate pe care colec­
tivul acestui liceu, cu roade presti­
nate. reducerii mediocrităţii mu dăruit, o nesfîrşită coloană porneşte spre gioase în integrarea învăţămîntului
Organizat de către comitetul o- CULTURAL-ARTISTIC DE LA NOVACI totodată, şi momente d'd satisfacţie Baia de Criş. Cîte mii de pionieri eu practica, le doreşte şi le meri­
răşenesc pentru cultură şi educa­ pentru numeroase unităţi de pio­ au format-o ? Cine ar putea spune I tă. Munca diferenţiată cu elevii
re socialistă, în colaborare cu Recent, ansamblul folcloric al că­ nieri din judeţ care se înscriu cu Ultimii încă nu părăsiseră gorunul îşi dovedeşte viabilitatea. Ea cere,
consiliul orăşenesc al sindicatelor, minului cultural din comuna Pui a succes pe această linie. cînd primii pionieri ajunseseră în e drept, mai mult efort din par­
festivalul, aflat la cea de a doua participat la tradiţionalul festival Acţiunile cu profund conţinut faţa obeliscului de la Baia de Criş. tea dascălului, dar îi dă şi cele
ediţie, s-a desfăşurat sub genericul' cultural-artistic de la Novaci (jude­ patriotic „Stejarul din Scorniceşti", Aici, copiii au ascultat şi trăit o mai mari satisfacţii. Le încearcă
„Programul partidului — programul ţul Gorj), unde a obţinut un bine­ „Ştafeta aniversării", continuată cu înălţătoare lecţie de istorie: „Sîn- cu prisosinţă dascălii Şcolii gene­
nostru". Expuneri pe teme de is­ meritat succes. Artiştii amatori din „Ştafeta cravatelor roşii cu trico­ tem o inimă, o ţară" — montajul rale de la Preventoriul din Nă-
torie, etică şi echitate socialistă, Pui au prezentat publicului gorjan lor", „Marşul Victoriei", „Asaltul muzical-literar al colegilor lor de laţi, unde elevii, proveniţi . din
dezbateri pe teme profesionale, ex­ o variantă hunedoreană a Miori­ Carpaţilor", „Trec detaşamentele", la Şcoala generală din Baia de zeci de şcoli din ţară, beneficiază
poziţii de artă plastică, carte social- ţei, piese muzicale interpretate de „Grupa în acţiune", „Creştem o dată Criş. de meditaţii organizate diferen­
politică, lucrări ale elevilor, mese cu ţara", expediţiile „Cutezătorii", A fost, duminică, la Ţebea şi ţiat, iar rezultatele acestei munci
rotunde privind unele aspecte ale echipa de fluieraşi, o suită de dan­ sutele de concursuri despre care Baia de Criş, o zi mare pentru cei se situează pe locuri onorabile.
democraţiei socialiste, întîlniri cu suri locale, solişti vocali şi instru­ s-a vorbit, cu mîndrie, în confe­ mici.
fruntaşi în producţie sau Eroi ai mentişti de muzică populară. rinţe, acţiuni ce îşi vor amplifica L. L LUCIA LÎOU
Muncii Socialiste, proiecţii de fil­
me documentare, conferinţe, pre­
zentări de cărţi, concursuri gen (Urmore din pqq. 1) rii Victorii a poporului vietnamez.
„Cine ştie, cîştigă", pe diverse pro­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi
bleme, simpozioane, seri de calcul, în cursul zilei de luni, 12 mai, Actualitatea politică ambasadorul Nguyen Thanh Ha au
programe artistice, întreceri spor­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU rostit cuvîntări, în care a fost
tive, seri distractive pentru tineret, s-a întâlnit cu tovarăşul SADDAM subliniată importanţa istorică a
întîlniri cu poeţi din Capitală ş.a. HUSSEIN, secretar general adjunct şul Nicolae Ceauşescu a rostit o victoriei poporului vietnamez, s-au
au punctat afişul dens şi instructiv al Conducerii regionale a Parti­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU amplă cuvîntare, în care au fost adus mulţumiri pentru sprijinul
şi tovarăşa Elena Ceauşescu, îm­
al festivalului. dului Socialist Arab Baas, vice­ preună cu alţi conducători de analizate stadiul îndeplinirii sar­ multilateral acordat de ţara noas­
In ultima zi a festivalului, după preşedinte al Consiliului Coman­ tră luptei eroice împotriva agre­
o paradă a portului şi costumului damentului Revoluţiei al Republi­ partid şi de stat au efectuat o cinilor actualului cincinal şi au siunii, pentru salvare naţională şi
popular desfăşurată pe străzile o- cii Irak. în cadrul convorbirii au vizită de lucru în judeţul Tulcea. fost jalonate sarcinile ce revin construirea socialismului, a fost
judeţului Tulcea şi municipiului
raşului Simeria, ore în şir, la pito­ fost examinate aspecte ale dez­ întîmpinat cu deosebită căldură de reşedinţă în viitorul cincinal, exprimată pregnant prietenia şi
rescul Camping Strei, numeroasa e- voltării colaborării statornicite de mii şi mii de locuitori ai por­ în care se va realiza o creştere solidaritatea frăţească dintre po­
tului reşedinţă de judeţ de la gu­
chipe artistice de amatori din lo­ între cele două ţări şi partide, 'au rile Dunării, tovarăşul Nicolae a producţiei de la 2,5 miliarde porul român şi poporul vietnamez.
calităţile de pe Valea Mureşului şi fost abordate probleme actuale Pe agenda de lucru a tovarăşu­
ale vieţii internaţionale, îndeosebi Ceausescu a analizat, împreună cu la 10 miliarde lei.
’Streiului au oferit spectacole de cele privind situaţia din Orientul oameni ai muncii, cu specialişti Vineri, tovarăşul NICOLAE lui NICOLAE CEAUŞESCU au mai
muzică uşoară şi populară nume­ Mijlociu. Oaspetele a transmis to­ şi cadre de răspundere probleme CEAUŞESCU, împreună cu tova­ figurat în săptămînă care s-a în­
cheiat întîlnirca cu tovarăşul^ Her-
roşilor oameni ai muncii veniţi la varăşului Nicolae Ceauşescu un privind lucrările de investiţii, dez­ răşa Elena Ceauşescu şi alţi con­ bert Mies, preşedintele _ Partidului
mesaj de caldă prietenie din par­ ducători de partid şi de stat au
odihnă. tea tovarăşului Ahmed Hassan Al- voltarea economică şi socială a o- Comunist German şi primirile de­
Bakr, preşedintele Republicii Irak, raşului, munca ce se desfăşoară participat la recepţia oferită do legaţiei Partidului Socialist Progre­
BRIGĂZI ŞTIINŢIFICE secretarul general al Conducerii pentru îndeplinirea cincinalului ambasadorii Republicii Democrato sist din Liban şi a ministrului a-
regionale a Partidului Socialist Vietnam şi Republicii Vietnamului facerilor externe şi cooperării al
Două brigăzi ştiinţifice judeţene \ Arab Baas. înainte de termen. La marea adu­ de Sud, cu ocazia sărbătoririi Ma­ Republicii Gabonczo.
Uu poposit duminică după-amiază în cursul zilei de joi, 15 mai. nare populară din Tulcea, tovară­