Page 36 - Drumul_socialismului_1975_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI G NR. 6061

........ . ..................... . i, ....... fizi vă prezentă
„ÎN FIECARE LU
CINCINALUL ACTUAL A ftk CINCINALUL VIITOR TRENURILE DIN F
UNEI ZILE — R
CU COMBUSTIBIL
In 1972 mecanicii i
j-ÎNAINTE DE TERMEN! 1 |F PREGĂTIT TEMEINICI poului de locomotivi
hotărit să lanseze a'
cu dorinţa dc-a cor
folosirea judicioasă .
lui, la economisirea
te cantităţi de cărbui
torină, lubrifianţi.
Practic in „statutul-
Prima prăşită La l.M. Hunedoara tea scris : în fiecar
remorca cu combus
64 trenuri de călătc
de 1 800 iun, 73 trenu
(Urmare din pag. 1) distanţa de 1 680 km
Preocupări majore pentru ta 24 de ore de ma
De asemenea, la C.A.P. Cigmău comotive.
Obiectivul n-a fost
B-au prăşit mecanic cartofii, după şi, totuşi, încă în ;
erbicidare, iar la porumb s-a făcut meria a înregistrat
o lucrare cu sapa rotativă. în a- creşterea rezervelor şi nomil de combustih
ceastă săptămînă, se va trece la Vremea a trecut,
efectuarea praşilei a doua la sfe­ devenit certitudine,
cla de zahăr şi la prăşitul meca­ sînt Gheorghe Susan
nic al porumbului. modernizarea producţiei de minereu Gheorghe Negru şi 1
în unele C.A.P. din raza consi­ tru Danciu şi loan
liului intercooperatist se constată tiu Gavrilă şl Ocla’
Balomirean şi loan
insă şi rămîneri în urmă. Este vor­ Zamoniţă şi Gheorf
ba despre decalajele între praşila Discuţie cu ing. PAUL POPESCU, directorul I. M. Hunedoara perindat rînd pe rîr
mecanică şi cea manuală la car­ samentului acelora c;
tofi, semnalate la C.A.P. Pişchinţi sit cele mai mari cs
şi Romoşel. Obţinerea unor recol­ — Este lucru ştiut că paralel cu productivităţii muncii şi a gradu­ bus tibil.
Conducerea depoul
te sporite de pe toate suprafeţele eforturile depuse pentru realizarea lui de asigurare a rezervelor din organizaţia de pârtie
obligă consiliile de conducere ale planului pe 1975 şi încheierea în zăcămînt. în prezent, instalaţia lu­ ntai bune condiţii d
unităţilor respective să asigure mo­ bune condiţiuni a actualului cin­ crează cu rambleu produs la su­ tei iniţiative. Au fo:
bilizarea tuturor forţelor la termi­ cinal, colectivul întreprinderii mi­ prafaţa minei Ghelar, urmând ca etanşeităţile la instai
narea grabnică a primei praşile, ţi- niere Hunedoara este mobilizat in­ în viitorul cincinal să intre în buirc a păcurii şi
nînd seama că precipitaţiile care tens pentru pregătirea cincinalului funcţiune oariera de producţie a abur pentru încălzir
au căzut favorizează creşterea ra­ 1976—1980. în ce constă această rambleului de la Crăciuneasa şi tăţit izolaţiile la cei
pidă a gradului de îmburuienare a pregătire ? funicularul de steril Crăciuneasa- remizei Petroşani.
Amiţ trecut, cu
culturilor. — Avînd în vedere că o parte Ghelar.
Un decalaj de 10 ha între pra­ din cîmpurile miniere existente —■ Tot in cursul acestui an va intra zării aproa 'o : -nt
lui de ti-.,
~~ di
şila mecanică şi cea manuală la unele cu o pondere ridicată în în funcţiune noul iaz de decanta*' rian, se părea că i
cartofi există şi la C.A.P. Vetel. producţie — îşi vor încheia activi­ re Teliuc, care va permite desfă­ veni anacronică şi c
Inginerul şef al unităţii, Ion Nis- tatea ca urmare a epuizării rezer­ şurarea în bune condiţîTini a ac­ sibilităţi pentru ec.
tor, ne-a asigurat că se depun e- velor, o atenţie deosebită este a- tivităţii de, preparare. în scopul cantităţi... spectacuk
forturi pentru a executa neîntîrziat cordată dezvoltării bazei de mate­ creşterii nivelului tehnic al pro­ tibil. Comitetul de
praşila pe întreaga suprafaţă, de­ O matriţă a fost cimentată. Nicolae Baltaru şi Săbărcl Firu de rii prime. Din iniţiativa noastră, a ducţiei, al reducerii consumurilor seama de acest iu
cu măsuri pentru
oarece în aceste zile trebuie înce la I.C. Orăştie fac matriţei ultimul control. avut loc o şedinţă de lucru cu specifice, al valorificării superioa­ resului pentx-u apli
pută şi întreţinerea manuală a cul­ participarea reprezentanţilor Mi­ re a produselor şi al îmbunătăţirii Rezultatul ? La fine
turii porumbului. Dealtfel, tracto­ nisterului Minelor, Petrolului şi condiţiilor de muncă, au fost în­ mia se ridica la 1 £
ristul Gheorghe Rusu a făcut pînă Geologiei, Institutului Geologic, cheiate sau vor fi încheiate în tibil convenţional, a
acum praşila mecanică pe 20 de Centralei minereurilor Deva şi în­ cursul acestui an un mare număr necesar ca intr-o zi
hectare, creînd astfel front de lu­ treprinderii de prospecţiuni şi ex­ de studii al căror scop este îndeo­ locomotivele să cin
tibil economisit.
cru pentru cooperatori. plorări geologice Deva, in care s-a sebi rezolvarea următoarelor pro-
___ _____ bleme : întocmirea bilanţurilor e-
analizat perspectiva şi orientarea De data aceasta
n
Ior
lucrărilor de cercetare geologică nergetice pentru energie electrică I 5‘. \ economii se
întreaga cantitate de în bazinul Poiana Ruscăi. Astfel, îa parametri superiori pentru va­ Luca şi Eugen (
şi combustibil ; producerea de talc I Simedrea şi Marin
Trlfu şi Octavian
furaje — conservată Pe şantiere ee pot economisi în paralel cu cercetarea în adîn- lorificare in industria hîrtiei, a fim mai drepţi af:
ciime a câmpurilor miniere existen­
cumcntele ilustreaz
maselor plastice, a lacurilor şi vop­
te, se ‘va intensifica cercetarea geo­
In semisISoz! -materiale de constricţii logică în zonele adiacente : Nă- selelor şi cauciucului, asimilarea toţi mecanicii depc
economii de combt
de noi tipuri de separatoare mag-
dăştie-Strei, perimetrul cuprins în-
Anul 1075 a pus
tre câmpurile miniere Teliuc şi netiee electromagnetice. lor simerieni noi Ai
(Urmare din pag. 1) Nu demult, la aceeaşi rubrică, beton, 292 mc agregate de balas­ Ghelar, zona Ghelar Nord-Vest şi — Ştim că în scopul reducerii pe linie de produc
într-un raid făcut pe şantierele tieră, 2 576 m diferite ţevi din zona Vadu Dobrii pentru mine­ gradului de poluare a mediului în priveşte economisii
O bună organizare a muncii este de construcţii din judeţ, consem­ p.v.c., alte materiale. reuri de fier şi zona Valea Run­ conjurător, se vor îmbunătăţi in­ Iul. Iată de ce co
condiţia decisivă pentru a realiza nam aspecte de risipă şi dezordi­ La şantierul nr. 2 (tot din Deva) dului pentru roci talcoase. stalaţiile de electrofiltre şi de e au hotărit să îmbt
tiva cu noi criteri
randamente cit mai mari pe fie­ ne de materii şi materiale. Faptul s-au realizat economii la ciment — — Desigur, în scopul asigurării purare a apelor; că muncitorii de dovedeşte în conţii
care formafie de lucru constituită a dat de gîndit constructorilor şi 65 tone, cărămidă — 125 000 bu­ producţiei din prima zi a noului la mina Ghelar vor beneficia de concretizată în im;
în scopul realizării semisilozului îmbunătăţirea situaţiei s-a produs. căţi, mozaic — 24 tone, cherestea cincinal, au fost realizate sau sînt un nou grup social modern, cît şi de combustibil rea
— ne-a relatat ing. Alexandru Ro­ Declanşarea de către şantierul — 45 mc etc. Un calcul în mare In curs de realizare un număr ma- de un număr mare de apartamen le noilor criterii.
şu, directorul S.M.A. Orăştie. Ca nr. 2 al T.C. Deva a iniţiativei arată că numai în primul trimes- re de acţiuni menite să asigure atît te. Şi totuşi, încă o întrebare: Ce
dovadă, într-o singură zi lă C.A.P. .Un apartament pe trimestru din tru, cu echivalentul valoric al a continuitatea producţiei, cît şi îm- se va petrece la l.M. Hunedoara
Prioaz s-au însilozat peste 190 economii", preluarea acestei iniţia­ cestor materiale economisite, şan­ bunătăţirea nivelului tehnic al a- în cincinalul viitor în direcţia me-
tone furaje. Semisilozul de lucernă tive de către toate şantierele trus­ tierul putea construi 1,5 aparta­ cesteia. canizării lucrărilor în subteran ? Servi
se face în amestec cu făină de tului, înfiinţarea la şantierul nr. 4 mente. — într-adevăr. Pînă în prezent — In cursul viitorului cincinal,
ciocălăi. Maximă atenţie se acor­ al I.C.S. Hunedoara a „punctelor în Valea Jiului, la T.C.M.M. Pe­ au fost deschise orizonturile 11 şi peste 98 la sută din volumul de
dă tasării, operaţiune de care de­ de lucru model" şi apoi generali­ troşani, generalizîndu-se înlocuirea 12 Ghelar-est, care au intrat par- muncă la mina Ghelar va fi me-1 Prestaţii de serv
pinde hotărâtor calitatea furajului zarea lor la celelalte şantiere ale susţinerii clasice a eşafodajului ţial în producţie. La aceste ori- canizat. în acest scop, minerii din I Ia ti« se faa în
întreprinderii sint doar cîteva mă­ prin console fixate în pereţi, la
obţinut. Din formaţia care se de­ suri ale organizaţiilor de partid, turnurile viitoarelor puţuri de ex zonturi se experimentează noime- Poiana RmcJi Vor fi^dotaU cu pe-| g* ^ ‘ repmX»
;
plasează pe bază de grafic în coo­ ale comuniştilor constructori care tracţie, se realizează în prezent
perativele agricole, fac parte, în­ s-au soldat cu o vizibilă eficienţă. reducerea cu peste 30 la sută <
tre alţii, tractoriştii Petru Paras- Desigur, măsuri au fost luate şi consumului de material necesa:
chiv, Dumitru Orăşan, Dumitru pe cale tehnico-administrativă: ex­ cofrării. Ghelar-Est, echipate cu maşini de de mare capacitate, 3 instalaţii de I bază organizatorii
extracţie moderne, care vor permi- săpat suitori, 5 foreze, 4 maşini de | punct^ pentru a U
Popesou şi Viorel Marian. Din cele tinderea lucrărilor industrializate, La I.C.S. Hunedoara, în turna te deschiderea de noi orizonturi toreretat, perforatoare de deosebi celei urba
600 tone semisiloz, cît ne-am plani­ cointeresarea constructorilor, con­ rea diferitelor rezervoare de apă în adxncime. Recent, a intrat în randament şi altele. de servicii, prin
ficat să realizăm la prima recol­ lucrarea mai strînsă cu proiectan­ şi blocuri de locuinţe cu peste 10 probe tehnologice instalaţia de numai acel contac
laţia şl nu întrea
tare, s-a făcut mai mult de ju­ ţii, înfiinţarea unor baze proprii niveluri, glisarea e metoda prin­ rambleiere hidraulică a minei Discuţie consemnată de aceste organizaţii.
mătate, ne-a precizat inginerul de producţie secundară etc. Dar cipală. Ghelar, care va permite creşterea IL1E COJOCARU Dar tocmai în
şef al C.A.P. Rapoltu Mare, Con­ cea mai însemnată contribuţie Am vizitat aceste şantiere. Sînt serviciilor făcute
stantin Coriciuc. Tehnologia este şi-au adus-o comuniştii, care s-au curate şi ordonate. Aceasta este reote cu populaţie
bine însuşită şi respectată de că mobilizat ferm pentru a pune schimbarea faţă de ceea ce am lin imperativ în faţa mecanizatorilor anul trecut nu s-
tre tractoriştii Acs Prancisc, Io- stop risipei de materii şi materi­ văzut la începutul anului. E un bine. Cifrele arăt
nulul o anumită
sif Buda, Nicolae Gligor, Constan­ ale pe şantiere. Exemple se pot merit al constructorilor, este o do regres, deşi pe a
tin Rusu, Ion Boancă şi Aurel Bîr- da din Valea Jiului, din Hune­ vadă că acţiunea „Stop risipei" a nu se stătea rău.
dea. Cantităţi însemnate de furaje doara, din Deva. devenit ţelul şi cauza acelora care Pregătirea utilajelor pentru situaţiei s-au prec
s-au însilozat şi la C.A.P. Haţeg La şantierul nr. 1 din Deva (cu înfăptuiesc planul de investiţii suri bine gîndite,
Lăpuşnic, Sintandrei ş.a. La C.A.P un foarte bun mod de organizare din judeţ. aprecierea de ans
Geoagiu, acţiunea a fost tărăgă­ la noul cvartal de locuinţe), s-au Am întîlnit şi cazuri negative recoltarea cerealelor pioase cooperaţiei meş
nată însă din cauza întîrzierii cu­ economisit pînă in prezent 151 000 la Haţeg şi la Simeria. Vom re semne de întreba
zonă. Se pare c
răţirii gropii pentru însilozare. bucăţi de cărămidă, 28,4 tone fier veni pe aceste şantiere. Pînă la declanşarea recoltării Un mare volum de lucrări la reconsiderare a n
cerealelor păioase a mai rămas o pregătirea utilajelor de recoltat a activitatea respec
perioadă relativ scurtă de timp. revenit la cele 175 combine C
Strîngerea ifapidă şi fără pierderi prevăzute în planul de reparaţii.
a întregii recolte a ultimului an 'Pînă acum sînt gata să intre în
al actualului cincinal pune în faţa lanuri ^ aproape ^ 130 combine de
organizaţiilor de partid din fie­ acest tip. Prima unitate unde re­
care staţiune pentru mecanizarea paraţiile la combine s-au încheiat I
Revenire la o unifate cu producfse resîanîâ agriculturii, a conducerilor acestor este S.M.A. Dobra. Cu rezultate
unităţi şi a tuturor mecanizatori­ bune se prezintă, de asemenea, Măsurile luate
deţean de parti
lor sarcina de a pregăti cu deo­ S.M.A. Baia de Criş, Hunedoara populare comun
sebită grijă utilajele ce se vor şi Ilia, iar restanţe mai mari se |
Lemnul de misia pe calea redresării... latente folosi la seceriş şi treieriş, la strîn- semnalează la S.M.A. Simeria, O- din judeţ, ap<
de la întreprinc
sul paielor de pe cîmp şi a celor­
lalte lucrări cuprinse în fluxul răştie şi Haţeg. lizare a laptelu
în vederea urgentării reparaţii- j
In ziarul nostru nr. 6057, din 22 ...în parchetele forestiere ale O- sortimentului pentru economia recoltării. lor au fost luate o serie de mă­ cretizează pe zi
aprilie, la rubrica „Metronomul răştiei, în exploatările de la Bră- judeţului, nu ştim ce primează : Din dialogul purtat cu inginerul suri, între care amintim ; retrage- I rea fondului di
produse din la
producţiei", sub titlul „Explicaţii, dui, Pîrîul Ciocanului şi Măgu- discuţiile multiple şi repetate de­ şef al Trustului judeţean al sta­ rea din cîmp a unor mecanizatori tate care nu n
măsuri şi noi întrebări în legă­ reni, alţi 4 000 mc. „Noroc" că spre cum se produce lemnul de ţiunilor pentru mecanizarea agri­ pentru întărirea echipelor formate | cată prin prea
tură cu restanţele forestierilor Ia U.M.T.F. (coloana Orăştie) stă şi mină sau măsurile concrete pen­ culturii, ing. Alexandru Jurj, am şi dirijarea utilajelor spre cen­ un lucru cert,
lemn do^ mină", se arăta, printre nu se sfarmă pentru acest lemn tru a satisface beneficiarii aces­ desprins faptul că la unele tipuri trele de reparaţii specializate. De I
altele, că I.F.E.T. Deva înregistra pe calea deprecierii. tui sortiment ca şi economia na­ de utilaje reparaţiile şi reviziile curînd s-a început şi suprarecep- minţim că în .
la finele trimestrului I o restanţă ...La Haţeg, la Pui, pînă ia sfîr- ţională. au devansat termenele stabilite ţia utilajelor reparate, prilej cu laptelui are pî
de 3195 mc la lemn de mină. Se şitul lunii s-ar mai putea scoate La o astfel de întrebare un iniţial. Spre exemplu, la combi­ care se fac remedierile cuvenite deplinit planul
punea atunci întrebarea unor con­ 500 mc. răspuns ceva mai hotărît trebuie nele autopropulsate »C 12, inter­ în cazul constatării vreunor de-1 la producătorii
ducători de unităţi şi sectoare fo­ Deci, un calcul real de posibili­ să ni-1 dea conducerea I.F.E.T. venţiile necesare sînt finalizate, fecţiuni. cent de 81 la s
restiere din judeţi „Ce măsuri con­ tăţi arată că I.F.E.T. Deva ar pu­ Deva (care mai scapă în dosul excepţie făcînd doar S.M.A. Geoa­ O altă latură a pregătirilor vi-1 luări depăşit c<
crete se vor lua şi pînă cînd se tea Îndeplini planul la acest sor­ producţiei globale şi marfă ne­ giu şi Orăştie, unde acum se află zează instruirea mecanizatorilor amintim oare i
vor recupera minusurile la acest timent nu pînă la sfîrşitul anului, cesitatea îndeplinirii planului sor­ în lucru ultimele utilaje de acest care vor lucra cu combinele. Com- 487 localităţi a
sortiment ?“. Investigăm din nou ci chiar mai devreme. în atari si­ fel. Există reale posibilităţi ca şi sînt furnizorii
acelaşi caz. O remarcă pentru e- tuaţii, minerii din judeţ n-ar re­ timental). Aşteptăm răspunsul, de presele de balotat paie rămase de binerii de pe C 12 vor fi instruiţi treprinderii ? E
lucidare. La patru luni, restanţa clama nevoia stringentă a lemnu­ data asta cu convingerea să con­ reparat — 20 din cele 85 planifi­ în aceste zile la S.M.A. Ilia, dar expresivă dar .<
de lemn de mină se ridicase la lui de mină. semnăm într-un număr viitor al cate — să fie puse în stare de cei de pe C 3 vor fi instruiţi la | mîne faptul că
3 698 mc. Şi asta pentru că într-o Explicaţii, dar numai atît, din ziarului revirimentul pe cam îl do­ funcţionare pînă la data prevăzu­ începutul lunii iunie. cea a Slmeriei i
lună bună, cum a fost aprilie, de partea inginerilor Nicolae Bădică, resc minerii,.-economia judeţului. tă în graficele reactualizate — Strîngerea într-un timp scurt şi ducătorii cu go
pildă, sectoarele vizate au recupe­ Nicolae Todor, Marin Băltăţeanu Oricum, după calcule făcute la respectiv 1 iunie a.c. Realizările fără pierderi a întregii recolte im- înţeleg marea !
rat (cu chiu, cu vai) doar... 3 mc. şi Aron Petric, de la unităţile şi Direcţia judeţeană de statistică, de la o unitate la alta sînt însă pune ca de pe acum în fiecare aprovizionarea
'îsta, deşi zăpada s-a topit de pe sectoarele I.F.E.T.-ului din Petro­ după stocurile de material lemnos mult diferite. Astfel, în timp ce C.A.P. să fie luate o serie de ma­ muncitorilor şi
prezumtivele sau realele stocuri şani, Orăştie, Haţeg, sau Pui, se pot existent în parchete, îndeplinirea la S.M.A. Călan, Geoagiu şi Baia suri tehnice şi organizatorice, ast- j zonele noastre
de răşinoase ! primi cu duiumul. Ninsoare (? !), planului la lemn- de mină nu tre­ de Criş reparaţiile s-au efectuat fel îneît nici un bob din noua re-1 lapte, brînză,_ a
...La Petroşani, la „Jieţ" — 5 000 ploi, lipsă de forţă de muncă, ma­ buie să constituie, pînă la sfârşi­ în proporţie de 70—90 la sută, la coltă să nu se risipească, iar pro- Cuvinte de lai
mc de lemn fasonat aşteaptă să şini şi şoferi care nu-şi văd de tul semestrului, o problemă nere­ S.M.A. Simeria şi Orăştie inter- ducţiei anului viitor să d se asi­ ceşti producăto
fie scos din pădure şi transpor­ treabă etc. De fapt, un fel de zolvabilă. Sperăm că aşa va fi ! venţiile nu s-au efectuat decît la gure o temelie trainică. re şi-au înfiinţ
tat pentru a deveni produs finit. scuze. Pentru că, avînd în vedere aproape jumătate din numărul pre­ puncte de cole
Cam de o lună,,. ponderea şi mai ales necesitatea C. ILIESCU selor de balotat. N. TiRCOB poposim la R