Page 37 - Drumul_socialismului_1975_05

MARTI, 20 MAI 1975 Pag. 5

m iniţiativa

NĂ, TOATE
’ROGRAMUL
.EMORCATE
ICONOMISIT"
?i fochiştli De- Condiţii optime pentru
“ Simeria au D-ALE C.F.R.-ULUI
ceastă Iniţiativă m t I
itribui activ la creşterea indicelui de ! . Expedierea cărbunelui, rezultat ^
a cambustibilu- ) de la preparaţii» Petrtla, se face
unor importan­ mrnwrnmmwmmmmm *'111 1 cu ajutorul vagoanelor C.F.R. A
te, păcură, mo- natalitate în judeţul nostru 1 Toate bune pină aici. Numai că *
1 cele mai multe ori murdare, cu }
'• Iniţiativei stă- 1 vagoanele sosesc la preparaţie de l
e lună se vor 4 l diferite resturi de materiale în A
tibil economisit Sporirea populaţiei ţării este o asigura optim evoluţia noilor ve­ JV r fysfc**WS3 1 ele şl deci inapte încărcării.
>ri pe distanţa problemă vitală a naţiunii romă-. niţi pe lume, de la faza embrio­ i (Numai în anul trecut în prepa- I
•ri de marfă pe ne, a cărei importanţă e subli­ nară pină la intrarea în adoles­ ? ?pijli > raţie au Intrat un număr de va- !
şi se vor pres- niată pregnant în documentele cenţă. Prin reţeaua de instituţii \ goane care au însumat 7 220 de- I
.ncvră cu 8 lo- fundamentale ale politicii partidu­ sanitare de care dispunem, se fa­ eţcSiWŞ 4 - ■ j fecte şi după cum au evoluat l
ii!
\ treburile în primele 4 luni din 1
i i , , * ,
X4.
uşor de atins lui . nostru. Pe toate căile pe care ce o urmărire atentă a gravide­ <'n^riK|-9r4sşf<,^'« I acest an situaţia se va menţine), i
1872 Depoul Si- poate acţiona, statul încurajează lor depistate iar la „şcoala ma­ \ Oare rularea şl staţionarea în ]
suficientc eco­ natalitatea. Judeţul Hunedoara se mei" acestora li se face educa­ iili ' plus, pentru pimerea la punct a
ul. bucură în egală măsură de aceas­ ţia necesară. Se cere -însă spori­ 1 m m iii -T, HI \ vagoanelor — nu sesizează pe
experienţa a rea eforturilor pentru depistarea ■ py 1 nimeni ?
Oameni cum tă grijă. Ce măsuri s-au întreprins tuturor gravidelor pină în luna a \
şi ltemus Vlad, pentru sprijinirea creşterii nata­ , LUCRĂRI RESTANTE_ ^
iazin Albu, Pe- lităţii, ce se preconizează în sec­ treia, în scopul înregistrării şi
Pojar, Constan- torul sanitar, ce ar mai fi nece­ urmăririi tuturor cazurilor spre V* - . iii / Cetăţenii care şi-au cumpărat ,1
rian Man, loan sar de făcut pentru ca indicele a preveni tentaţia de a scăpa de \ apartamente în blocurile P 28, I
Cioară, Virgiil de natalitate să sporească şi mai sarcină. i P 30 şi p 31 din Haţeg sînt ne- i
lie Fulga s-au mult ? — sînt întrebări la care Ce e imperios necesar să se ţ mulţumiţi de felul cum şantie- I
d în şefia cla- Cu cîţiva ani în urmă acest loc purta numele „Dealul paiului". Di­ i rul din looalitate al T.C. Deva A
,re au economi- răspunde în articolul de faţă doc­ facă pentru ca sporul de natali­ mensiunile socialismului i-au adus un nume nou : miere 15. Este vor­ ) a „înţeles" să se achite de sar- '
ntităţi de corn­ torul TIIEODOR BADAU, direc­ tate să asigure indicatori mai buni ba de cartierul cel mai nou şi mai modern al Devei. /cini. De peste doi ani blocurilor A
torul Direcţiei sanitare judeţene. în judeţul nostru? Mai întîi o bună Foto : V. ONOIU ) amintite nu li s-au tencuit faţa- J
ii, specialiştii, sincronizare a eforturilor tuturor l dele şi nu li s-au finisat acepe- I
au creat cele — Avem în judeţ o bază mate­ factorilor educaţionali pentru a sti­ J rişurile. Cînd vor lichida con- /
îsfăşurării aces- rială edificatoare pentru grija pe mula dorinţa sentimentului mater­ n a a Ha jn. m i stiructorii aceste restanţe? ţ
t eliminate ne- care partidul şi statul o acordă
aţiile de distri- mamei şi copilului. Zece secţii de nităţii, responsabilitatea faţă de Locuind de unul singur intr-un IN RENOVARE... \
ransportuiui de obstetrică-ginecologie în spitalele actul căsătoriei. Socotesc apoi că
S-au îmbună- generale, cu un total de 650 de mai sînt necesare căutări şi ini­ /X a n 3 ^ ( dar PINĂ CIND î l
r
2i
M
s
trala termică a paturi, asigură asistenţa la naştere ţiative în sfera serviciilor sociale aparîamenî^ rsy isicalcs legeas ise Xă rnf r^k%?e^
a
urile j’ ? teseil- şi după naştere, 22 de creşe cu — îndeosebi în extinderea unită­ / renovare. Se stabilise ca dată
ţilor „Gospodina" şi a diversifi­
- . tareu- 1 725 de locuri dau posibilitatea Discutăm la Consiliul popular oră- la secţie, oerînd să se facă altă pro- H ern î5 de .redeschidere a sa ziua
. ot,- ISi că mamele să fie degrevate de o cării gamei de semipreparate — şenesc Călan cu tovarăşul Ionel Ho- punere — ne relata tovarăşul Ionel l “ e ". ™ al , a-C - Conducerea coo-
iţiativa va de- pâr te ci hi grijile creşterii copilu­ pentru degrevarea mamei în­ dorog, primul secretar al comitetu- Hodorog. Dînsul ne spirnea însă că * P er a-tivei de consum zonale be­
nu vor fi po- cadrate în producţie de u- lul orăşenesc de partid, primarul şl în Oraşul nou Călan mai sînt I va ’ “,® „ care aparţine unitatea
îomisirea unor lui. în cincinalul următor se vor nele griji ale gospodăriei, oraşului despre modul în care se încă locatari care deţin un spaţiu j respectiva, nu s-a dovedit deloc
se (le combus- mai construi sau amenaja. încă 20 spre a se putea dedica în repartizează fondul locativ proprie- la care nu-i îndreptăţeşte nici le- \ î erm . a în a-Şi ţţne promisiunea,
aartid şi-a (lat de asemenea unităţi. Lor li se a- mai mare măsură creşterii copi­ tate de stat. lo ,nai a venlt Ia Bră "
fu, intervenind daugă 281 de grădiniţe cu 16 880 gea, nici cerinţele echităţii. Unul In ziua cle
enţinerea inte- locuri. în unităţile spitaliceşti lului. Faţă de familiile" nou con­ — Acordăm toată grija repartizării dintre ci c Anton Gaşpar de la \
irea iniţiativei. funcţionează 10 secţii de pediatrie stituite, personalul medico sanitar judicioase — în condiţiile legii, cu S.G.C.L. Locuieşte singur într-un a- /
satisfacerea cerinţelor echităţii — a partament de două camere din blo- \
Iui ’74 econo- cu 500 de paturi, plus 260 de pa­ are datoria să asigure o atentă fiecărui apartament. Iată cum pro- cui A. Este despărţit de soţie (ca- / Semnal':
tonc combus- supraveghere, ele fiind, potenţial, cedăm. Consiliul popular orăşenesc re a primit un alt apartament), iar \ • ...... - ~ •• •••iLLLîiia
că atît cit era turi în exclusivitate pentru noi contribuabilii principali la creşte­ repartizează pe întreprinderi şi chiar copilul locuieşte, la părinţii soţului
lin fiecare lună născuţi. La sănătatea copiilor ve­ rea sporului de. natalitate. pe secţii numărul de apartamente care şi ei au apartament de la stat! nişca, trimis de conducerea coo-
le cu combus- ghează 151 de medîfci pediatri şi După cum am mai arătat, baza ce le revin. Aici, organizaţiile de Ioan Unguroşan de la cooperativa ]' perativei, electricianul Simion
peste 1000 de cadre medii de profil. materială şi asistenţa socială ce partid, de sindicat, reprezentanţii „Retezatul" deţine singur un apar- i Munteanu pentru a pune la punct
n lista frunta- Este nevoie, totodată, să depis­ se asigură mamei şi copilului în în comitetul oamenilor muncii ana- tament de două camere confort I / instalaţia electrică. A venit însă t
v»-^ ui/uu viuiiiH c uuiuuit X 1 Iitotaiittyid cu-eihiba, xx VClUb lUOd 1
VIMUVJI.AV,»■ *»*w»i*x/*i
etaşează Avram lizeazâ fiecare caz în parte şl, cu dar e de mult timp despărţit de i fără materiale, aşa, în plimbare, ţ
LFLmean, losif tăm şi înlăturăm unele cauze ca­ judeţul nostru — la care se. adau­ discernămînt, se face propunerea soţie. Vasile Galbenu este şi el des- / La sesizarea primarului comunei, 1
ipo-rescu, losif re, lăsate să se manifeste, ar du­ gă stimulentele băneşti acordate pentru primirea unui apartament părţit de soţie şi locuieşte singur \ pe la ora 13,00, electricianul, îm- l
an, dar ca să ce la o stagnare demografică. Ti­ de stat sub formă de alocaţii pen­ din fondul locativ al Bttuuiui. ouh inw-uu itpai ucuiiuiiL. A^uiLsi<aiiiiii rax- / preu.ua cu şeiui ue magazine, a
preună cu şeful de magazine, a l&
statului. Sînt într-un apartament. Constantin Far-
u-iu lunuui iajccauv iţa.
aăm — şi do- na dintre acestea este instabilita­ tru copii, indemnizaţii de 1000 însă şi cazuri, foarte rare, cînd la tuşnic de la I.V. Călan n-a fost că-A fost invitat să se prezinte la 1
concret — că tea unor familii. Aş mai sublinia lei pentru al treilea copil şi ur­ unele secţii se propun oameni care sătorit, dar a primit singur un a- ! Deva. In loc să lucreze, oamenii 1
ui au raportat şi alt fenomen — întreruperea nu merită sau nu au dreptul după partament. Ana T., de la I.V. călan, ^ se plimbă de la Brănişca la De- 1
Ibil. cursului normal al sarcinii, fără mătorii, reducerea impozitului pe lege să primească apartament. în ocupă un apartament singură; adl-[ va şi invers. Locuitorii din Bră-^/ i _____ _______ ____ ____
faţa ceferişti- venitul angajaţilor cu mulţi copii, aceste cazuri însă, biroul executiv că nu chiar un apartament şl nu ) nişca întreabă : Fină cînd se va 1
cini nu numai motive întemeiate, de către per­ stimulentele de ordin moral — al consiliului popular intervine cu chiar singură ; pentru că trăieşte i tot renova magazinul şi cînd va A
, dar şi în cc soane necalificate, ou eludarea creează toate condiţiile pentru a promptitudine. Aşa, bunăoară, Oc- în concubinaj cu un cetăţean care, ] fi el deschis ? Conducerea coo- •
combustibiiu- legii şi cu un mare grad de pe­ atinge indici demografici superiori, tavian Ciuraru, ----- ------- ----------- la rîndul său, are o garsonieră din ^ perativei ce răspunde ? ^
------ care lucra la coc
tniştii depoului ricol pentru viaţa celor care nu îmbinînd aceste condiţii cu mă­ serie, a fost propus pentru aparta­ proprietatea statului.
lăţească iniţin- acceptă să cunoască sau să repete surile de oare am amintit se poa­ ment. Dar noi îl ounoaştem şi ştim Situaţiile de care am vorbit sînt i CINE „VÎNEAZĂ" TÎNTARII ? \
Iniţiativa îşi că la vechea locuinţă proprietate crcâtg , .. , ■ ' „ , , '
:eate. de mai mulţi ani. Fiindcă )
...... „ ...... „ ____ ___„______ _______ aşa cum am afirmat mai sus, în ( T'înţarii s-au „dezmorţit" odată t
ire viabilitatea, actul de a aduce pe lume un om. te îmbunăităţi mult natalitatea în de stat a avut o comportare nedem ■ . . r „ „ s c-i Tintarii s-au ..dezmorţit" odată 1
tante economii în sectorul sanitar s-au luat, judeţul nostru. nă faţă de ceilalţi locatari, a dis- prezent repartizarea apartamentelor i c “ venirea primăverii şi se pare 1
■■te în condiţii- încă cu ani în urmă, şi se iau Convorbire consemnată de trus locuinţa oe-i fusese dată în fo- se face cu mult discernămînt. Este ( c , a “ 7 (
e ( m ÎV s «casa “Hî? a ",
--
---
în continuare măsuri pentru a ION CIOCLEI losinţă. Iată de ce am intervenit de dorit însă ca şi în cele aproxi- 1 cul x ' 2 tlln strada Traian Vuia
-
-----=+ de dorit însă ca şi în cele aproxi- V 0 " 1 x ' 2 a ™ strada. Trai.... ^------------------------ (
mativ ZO de cazuri în care o sin- i aul Hunedoara. Motivul e lesne l
gură persoană deţine un apartament 1 ae . Priceput. La subsolul blocu- 1
din proprietatea stalului să se in-i lul m usteşte de peste un an apă A
tervină cu hotârîre pentru a se ' Provenită din conductele blocului. ,
'ile meşteşugarilor pot fi gindite mai pune ordine. I c _ lne „vinează" ţînţarii... repa- A
Există însă şi un alt aspect. Unii ,", r * nci ., conductele ? — se întreabă,,
locatari dispun de un spaţiu cores- l locuitorii blocului. Răspunsul A
pentru popu- tarea rîndurilor de faţă am consul­ tăţi c nevoie de o schimbare de de admis. Dar abia acum se în- punzător, locuiesc cu familiile lor / Primească de la t
ul nostru prin tat părerea mai multor factori cu optică. Nerealizarea unor indicatori oearcă să se pună ca lumea pe în apartamente confortabile, dar nu ţE.G.C.L. Hunedoara,
irganizare. Una munci de răspundere din cadrul de plan global e motivată, între al­ picioare activitatea respeotivă în achită luni de zile costul cheltuie-/ , _
— cooperaţia U.J.C.M., sau din unele cooperative, tele, şi cu faptul că în unităţile de Valea Jiului. Iilor comune. Beniamin Şuteu nu V PE CIND LA OŢELAR1I ?
cele 8 coope- Chiar şi printre rîndurl se recu- croitorie se lucrează mult cu ma­ Calitatea unor prestaţii, îndeosebi şi Ie-a achitat de 8 luni de zile, deşi / Mormanele de fier vechi aflate l
cîte activează noaşte următorul adevăr : rosturile terialul clientului. La cine altcine­ în unele unităţi de reparat obiecte are o familie compusă doar din el j pc ste drum de magazinul sătesc 1
că există o organizaţiilor respective sînt con- va ar putea apela cetăţeanul, care de uz casnic, radio şi televizoare, şi soţie, loan Puia de 6 luni, / ( ji n chimindia oferă un peisaj i
bine pusă Ia tactele lor nemijlocite cu populaţia şi-a cumpărat de la magazin stofa auto, face nu o dată ca unitatea Alexandru pop — de 6 luni. Un caz ) respingător. De luni şi ani de /
populaţiei, în- pentru a-i face acesteia serviciile care i-a plăcut, spre a i se con­ respectivă să se discrediteze în faţa aparte îl constituie Anton Gaşpar şi i ^ile aşteaptă să le ridice cineva. \
o gamă largă de care are realmente nevoie ; dar, fecţiona costumul ? Dar pentru că populaţiei, şi, revenind la tarife, Ion Unguroşan. de care am mai ) Cllrios a , e văzut cînd se va pe >
ista înţelegînd în realitate, încet, încet, coopcra- se gîndeşte astfel, este explicabil mai bine zis la modul cum sînt ele vorbit. După ce că deţin un spa-i trece evenimentul, totuşi... A
ţiu la care legea nu le .dă dreptul,
___ _
_____
rect cu popu- tivele şi-au mutat centrul de greu- de ce termenele de livrare a unor aplicate pe alocuri, se pare că şi ţiu la care legea nu le .dă dreptul,) 5 ’
ictivitate din tate al raporturilor de la populaţie comenzi cu materialul clientului acestea deţin pondere între cauzele nici cheltuielile comune nu şi le DRUM „BOLNAV" )
către organizaţiile socialiste. In pre- sînt foarte largi, în timp ce lucru­ vicierii raporturilor cu populaţia. achită. Oameni din această catego-
■astă sferă, a zent producţia de mărfuri pentru rile se schimbă cînd comanzi cu Desigur s-ar putea enunţa şi alte rie, a răilor platnici, mai şi reped 1
---------- - ------ -* =---‘ifice afirma- personalul asociaţiei de locatari care )■,
raporturile di- fondul pieţei ocupă o mare parte materialul cooperativei. argumente care să justifice afirma- personalul asociaţiei de locatari care 1 nrindia — HăTău — Bălata — Soi- i
sînt gîndite le cere să achite obligaţiile ce le i,
mtru U.J.C.M., ain capacităţile U.J.C.M. N-ar fi S-au creat spaţii şi capacităţi noi ţia că modul în care sînt gîndite le cer c să ach.ite obligaţiile ce le iniuş este plin de gropi, îneît şo- \
unele activităţi cc ţin de contactul au * Eaţă de asemenea _ oameni legea i ferii dau aici
icheiat tocmai rău dacă respectivul fond de mar- de producţie, în concordanţă cu unele activităţi ce ţin de contactul au. Faţă de asemenea oameni legea l feril dau 'i.; adevărate nrobe di ' adevărate probe de i
la sfirşitul a- fă ar completa ceea ce nu poate cerinţele populaţiei, dar pentru că direct al cooperaţiei meşteşugăreşti e foarte clară şi asociaţia d_e loc.a- i slalom automobilistic pentru al
tare sau chiar face industria. Dar lucrurile nu serviciilor care trebuiau să se des­ cu populaţia nu e tocmai conform Aari va trebui să ceară ,neintirziat 1 evita ce se poate dintre cle. în- i
blul activităţii stau astfel, căci la fondul pieţei se făşoare în aceste spaţii nu li s-au cu cerinţele reale şi menirea aces- aplicarea ei. Nu e drept ca ei sa Itrebarea este cum de evită sta- 1
uu o v.. v -. i,. _ ---t--. -V- -- ------------- -
— ------—-- i rea urummui ct
tru redresarea livrează, de regulă, mărfuri pe care asigurat condiţii de viabilitate, spa­ tui sistem de servire. După cîte se bucure pe gratis^ de un confort .Vj-ea drumului cei ce răspund de ^
-
it măsuri, mă- le furnizează chiar în condiţii mai ţiile respective au căpătat altă des­ ne-am dat seama, ele sînt cunoscu- pentru ©are alţii fac eforturi fi- I„sănătatea" lui?
■... In prezent bune şi industria. Dealtfel, rulajul tinaţie. Cel mai concludent exem­ te la conducerea U.J.C.M. şi vor nanclarc.
u a activităţii greoi al unor mărfuri din sistemul plu e moderna unitate de spălăto- determina, sperăm, o schimbare de SABIN CERBU ) DUPĂ 6 LUNI 1
ăreşti ridică propriu de comerţ confirmă injuste- rie-vopsitorie de la Livezeni, unde optică. Este ceea ce am dorit să TH. MĂRCUS
ot pe aceeaşi ţea unei asemenea orientări. o parte din spaţii sînt folosite pen­ provocăm şi prin rîndurile de faţă. Sînt mai bine de G luni — ne J
nevoie de o Iată cîteva stări de lucruri care tru altfel de activităţi. Nu sînt în ( scrie Ileana Grosu — de cînd ţ
ui de a gindi demonstrează elocvent că în modul Valea Jiului nevoi reale pentru a C. SANDU i magazinul din satul nostru Ţără- -
) ţel stă cu lacătul pe ci, iar noi
In documen- ae a gindi activitatea acestor uni­ ocupa capacitatea curăţătoriei ? Greu C. IOANID loutăfS în vb^VIGÎ* SSJ S isîntem nevoiţi să ne tăcem cum-
• j paraturile de ia Brad sau Criş-
’ H8I* “* “ICSTS» 'IBI’Ffî icior. Conducerea întreprinderii co- i
Uf vl»U ! BbILJB S3S«J”Bi!sJ0 1 merciale de stat mixte Brad, căreia ţ
(spsfSăriile populaţiei, mai mult fapte fa LOJI. Smerii A fost editata broşura-plan „Mer-)munică că a „găsit," în sfîrşit 1
ii-am trimis acest semnal, ne co-i
...
sul trenurilor", cu aplicabilitate 1 un gestionar şi magazinul va fii
de la ora zero a zilei de 1 iunie ’ deschis în această săptămînă. i
Comitetul ju- bra. Un om inimos, Graţian Floa­ 1975, pe o perioadă de un an de\ Mai Mne mal tîrzi u decît niclo- l i
—
--- -
I dată...
-
zile. Ce noutăţi aduce ?
.------- ,
Je consiliile re, „adună" de mai mulţi ani lapte Faţă de graficul actual, vorţ , „ , ai )
i orăşeneşti pentru întreprinderea din Simeria, fi introduse 14 acceleratei NU T NUT D£ C D i
!
IA INUI

specialiştilor de la locuitorii satului şi din sate­ 34 de curse pentn pentru * Adămuţ loan zis Averescu )
:
de industria- le din împrejurimi.-Are oameni de navetişti. Numărul trenurilor ce^^Zdrapţl^^ "? ^ d « \
B
ci0
leria se con- sprijin destoinici şi buni cunoscă­ tec e
â
ece în creşte- tori ai modului cum se valorifică vor circuia cu 120-HO km^pe oră ţ Sente S1C "penal ef’’ a comis în
____________________________
la lapte şi laptele. Pe soţia lui, Aurica, pe a sporit cu 40. La 13 trenuri li s-a ] ultimul timp trei furturi prtn e^_____ ‘.i
Cste o reali- Wk Sabin Şuiaga, pe Gheorghe Crîs- redus parcursul cu 407 minute în l fracţie, din locuinţele unor cetă- l
total. între acestea, se numără > ţeni din Baia de Criş şi Criş- 1
i a fi expli- nic, pe Zamfira Gheară, pe loan acceleratele 201-202, 211-212, 205-206, \cior. Pe cînd încerca să valori- l
cifre. Este m - ţm Cimponer, pe Sidor Băcean şi pe 225-226, 241-242, 345-346, 231-232, / fi c e îmbrăcămintea furată, a fost >
bil, dacă a- mulţi alţii. In medie fiecare din­ rapidul 25-26 şi personalul 2001- ^1
an industria tre ei au contractat cu întreprin­ 2002, care trec prin judeţul nostru, i 0 c am d a tă în arestul miliţiei, o l
prezent în- derea de la 2 500 pînă la 4100 li­ Alte noutăţi : introducerea tre- > „garderobă". (Gh. Jianu). /
jntractări de tri lapte. nurilor accelerate internaţionale \ \
duali în pro- Nu-i caz izolat aici la Răduleşti. 225-226, care circulă de la Arad / ULTIMA FARSĂ ? i
cel de pre- In Tîrnava — alţi oameni de nă­ la Constanţa şi retur, cu trecere) j n Hunedoara sînt multe locu- i
abil. Să mai dejde ; Aurel Matei şi Traian O- prin Deva la ora 0,47, respectiv i in ţ e proprietate personală. Spre l
că din cele lar. La Bărăşti — Leontina Tomu- 5,32 şi a trenului accelerat 205-206 ’ lauda cetăţenilor, cele mai multe >
leţului, 432 ţa, Augustin Dobrei şi Cornel Paris—Ruse, cu trecere prin De-\ sînt curate, bine întreţinute, lo- A
nenţi ai în- Dană. La Baştea — Nicolae Cazan. va — Simeria — Petroşani. La ce-1 catarii de pe aceste străzi au .
e
î sa u
răşi o cifră La Balşa — Mihai I. Bunea şi A- rerea călătorilor, se va introduce i ţ’ îţ- ma ?. ° f - „ 1
expresiv ră- ron M. Bunea. La Geoagiu — Pe­ îr-> nîtvMiio+io ooonionof111 oqi oqo L că multa, vieme gunoiul de ca- •
in circulaţie acceleratul 231-^32, e.g.C.L. Reclamaţii au făcuţi
ona Iliei, în tru M. Rob, la Băcîia — Andrei Deva — Sibiu — Rimmcu Vilcea—’ la e .g.c.L., la consiliul popular
Jrăştiei, pro- Roşiori — Bucureşti şi retur, cu ţ municipal. Ultima farsă (măcar ]
i personale Rus. La Fornădie — Rozalia S. plecare din Deva la ora 9,25, iar i să fie ultima) a fost avizarea i
lire pentru Henţ, la Nojag — Gheorghe N. din Bucureşti la 13,47. S-a intro-) locuitorilor de pe strada Brazi- ţ
Dan. Dacă aceşti producători sînt
lor
la nevoi, a dus, de asemenea, acceleratul de ( > în SCT .}Ş< că în V
ilor lor din fruntaşi, să nu-i uităm pe colecto­ l„nâ narcurs 346 cu nlerare din ' se va ridica gunoiul. A fost o )
n
lung parcuis J4b, cu plecare “; ,
g şj j n pi a ţ a n r. 2 din Hu- i
fars
------ —— *
riafizate, cu rii de talia lui Floare din Rădu­ Deva la ora 20,40, cu trecerea pnnţ nedoara - în spatele unităţilor *
duse lactate, leşti i Florica Radu din Hărţă- Cluj — Salva Vatra Dornei — ( comerciale ale Î.C.V.A., Gostat!
i pentru a- gani, Leontina Gros din Orăştioa- Suceava — Paşcani Iaşi — Bîr-' şi „Drum nou" gunoiul menajer 1
tru acei ca- ra. Sofia Dehel din Gurasada, E- Iad — Galaţi. * nu este colectat de multă_vreme. I
■opriile curţi La punctul de colectare a laptelui din Rădulcşti, un om inimos, lisabeta Bulzan din Ohaba şi mulţi, REPORTER ^
laptelui. Să Graţian Floare, şi cîţiva dintre producătorii care au spus „prezent" mulţi alţii. Tuturor — calde cu­ CONSTANTIN AOANEI
lîngă Do- încă in zorii zilei. * Foto : V. ONOIU vinte de felicitare. corespondent