Page 38 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6061 • MARŢI, 20 MAI 1975
Pag. 6
LA O ANIVERSARE
i De douăzeci de ani fiinţează la Hunedoara cenaclul literar
> „Flacăra", simbolizînd prin nume cinstirea adusă de literaţi oraşului
flăcărilor nestinse nicicind. De douăzeci de ani, un grup de minui-
tori ai condeiului se adună în fiece săptămână spre a diseca slova,
spre a pătrunde în profunzimea si măreţia cuvintelor potrivite. Ti
neri sau mai puţin tineri, femei şi bărbaţi, muncitori ai marelui com
binat siderurgic, cadre didactice, funcţionari, elevi îşi rostesc, in ca
drul cenaclului, sau la contactele cu publicul larg, gândurile aşter
nute pe hîrtie, gînduri închinate meleagurilor româneşti, muncii,
dragostei, aspirină spre perfecţiunea creaţiei, spre realizări spirituale
demne de aceste vremi.
j Parte din creaţiile hunedorenilor au văzut lumina tiparului în
; volume bine primite de cititori şi critică, premiate chiar, altele au
fost risipite cu dărnicie prin reviste literare sau culegeri, multe al Şezătoare
tele îşi aşteaptă rîndul de a ieşi în lume.
Am publicat în numărul trecut al paginii noastre „Ritmuri" cî- SlNTEM URMAŞI
Duminică, un grup de poeţi ai
teva dintre creaţiile lirice ale poeţilor din Hunedoara. Ne facem şi cenaclului „Flacăra* 1 din Hunedoara
acum părtaşi la această aniversare, publicând un grupaj din cele s-a întîlnit cu iubitorii de poezie
mai recente lucrări ale cenacliştilor „Flacărei". din oraşul Haţeg. Cu acest prilej
au citit din creaţiile lor Xv Marti-
novici, Neculai Chirica, Eugen Evu,
Ion Radu Igna, Valeriu Bârgău, Muzica: STE FA hi R.A DUŢ
Mariana Pîndaru, Adriana Lăscău Tbxf: l& IM IE STk AUT
O dragoste, una şi Aurel Manta. Jempo di tAtarcu*-'
Şezătoarea literară, care s-a des
făşurat in sala de expoziţii a Ca
Aud iar glasul niciodată uitat sei de cultură din Haţeg, se în
al celor plecaţi pe drumuri de stele scrie cu succes în seria de întîlniri i £ k i
cu
publicul
poeţii
de
organizate
în August cu miezul roşu, rotat hunedoreni, cu sprijinul Comitetu
peste toate fîntînile mele. lui judeţean pentru cultură şi edu 4 Sîn-temur-mdsidplup-fe- fon ves-hft
caţie socialistă, în vederea aniver
Tata acum e o floare ori un arbore sării a două decenii de existentă
înalt, cu păsări mari cîntătoare, a cenaclului.
Din partea gazdelor au citit poe
sub care, din ce în ce mai des poposesc ţii Matei Conslantinescu şi Ion Dră- -6-
cînd ochii, ca rodul, tînjesc după soare. gănescu. P
Cîmpia galbenă cu lanuri în vînt Cu - t~e - 2-.a - fon, cu7 -sf/i/ st O - te - J/f
mi-alină dorul de apele mării — Dialog
din poeme desprind silabe şi cînt Fi —a--- 4)--------
statornic — tîmpla de aur a ţării. în cadrul unor întîlniri, organi ^--J--- fi 5=i
zate de Centrul de librării Deva, — —
Arcaşii lui Ştefan cel Mare şi Sfint la liceele nr. l Hunedoara şi pe *7 ~i...... —0
vuiesc in arterele mele, cînd luna dagogic Deva, poetul Iv Martino-
vici a avut un fructuos dialog cu
la Cozia desleagâ din ziduri elevii pe teme de literatură româ
umbra lui Mircea, din Olt pînă-n stele. nă şi universală contemporană. Cu
prilejul întîlnirilor au fost organi
zate standuri cu volumele de poe
Şi fluiera lancului, prin codrii de brazi, zie şi traducerile poetului din Hu 5
neliniştea veacului trează o ţine — nedoara. Spre v/- - a -
/
copile al meu, să nu uiţi, ziua de azi for de or tof Ti pornim Jn-m-
din sînge şi cînt a suit către tine.
SPECTACOL DE MUZICĂ
O dragoste, una, pe veci n-am trădat Şl POEZIE £ 31 m
şi martor mi-e izvorul nesecat, bucuria — y f p , _Y Y Y Y ¥
e dragostea pentru neamul meu, de bărbat, în cadrul manifestărilor prile tah în^ !up^ - os- fj. - şn Spre r/c -
Y
pentru pâmîntul meu strămoşesc, România I juite de împlinirea a două dece
nii de activitate a cenaclului „Fla
IV MARTIIMOVICI căra", joi seara, la Clubul „Side-
rurgistul" din Hunedoara, scriitorii
hunedoreni se vor întîlni cu ce
Poeţi tineri tăţenii oraşului, cărora le vor oferi fo -r/t ncu ne c/u-ceno pa. - S/i Si sia- O ’ /* ^
- A/7 r>/~s >
r.
r>Ao
un spectacol de muzică şi poezie.
Noaptea ii aud cum umblă zgomotoşi prin lume
aruncind din limbă riuri cu adevăr, Poşta literară **---------------------------------------- *
două etaje mai sus fumul uzinelor se infioarâ
şi intră furios pe gura lunii in cer ; . , . .
z
au crescut din singele pâmintului odată cu iarba, Ionel Bota — Deva, Dumitru D. uun par- f/-dd pa -/r/-cSL tu- b/ - 7a Ca -re
;
au năvălit in uzine îmbrăcaţi in salopete albastre Băzăvan — Călan. Cenaclul „Rit 1
muri" din Deva îşi desfăşoară lu
F=^
— talerul patriei s-a inclinat binecuvintâtor crările bilunar, în incinta Centru H fH HH s> « f=4=q =ţ=i
■—*
în faţa maşinilor şi a suflului lor omenesc. lui judeţean de îndrumare a crea 0 mm -— yy
Cu fierul de plug intră omul în secolul viitor ţiei populare şi a mişcării artisti - 2=
să zidească marile cuptoare de calcar ce de masă, B-dul Dr. Petru Gro- ne ve-cp/iea-ra v/a-fa. m - so - <- — fz .
r
za, nr. 35.
in preajma tablelor pâmintului tînâr.
. Nicolae Mureşan — Haţeg, Tibe-
VALERIU BÂRGĂU riu Vălean — Deva. Poeziile dum Sîntem urmaşi de luptători vestiţi Şi slăvim partidul, patria îuDitâ
neavoastră au un numitor comuni
între frumuseţea temei şi realiza Cutezători, cinstiţi şi oţeliţi, Care ne veghează viaţa însorită.
Odă la Podui înalt re lirică exisţă o cale lungă. O te Vise-ndrăzneţe azi înfăptuim Noi, patria fierbinte o iubim,
Istoria de glorii o cinstim,
Spre viitor de aur toţi pornim.
meinică aplecare asupra poeziei
clasice şi contemporane v-ar fi de Refren : înrolaţi în luptă ca ostaşii Cu fapte legendare-i scrisă ea
Podul şi acum stă înalt, un real ajutor.
numai Ştefan Domnul nu se-araiâ ; Spre victorii noi ne ducem paşii, De bravi eroi, căzuţi in lupta grea.
e trecut pe malul celălalt
unde toate-ncep cu-a fost odată...
Nu se văd nici turcii bulucind M e d a S \ o n
către buciumele-nşelătoare ;
apele sărind din grind în grind
nu se mai întorc înspre izvoare. „Q nouă voce a poeziei autentice"’
Nu se văd nici mîndri moldoveni
scâpârîndu-şi paloşu-n lumină ;
alte flori răsar de sub troieni Cu volumul „Toate iubirile", e- mul recent apărut numele poetului Doinaş prin: „Salut în Eugen
din aceeaşi sfîntă rădăcină. ditura „Facla" din Timişoara con hunedorean Eugen Evu (a cărui Evu o nouă voce a poeziei auten
Numai Podul stă înalt şi demn tinuă iniţiativa publicării tinerilor poezie „Toate iubirile" a dat şi tice".
Redăm în continuare două din
cum l-a veşnicit în cronici, slova, poeţi născuţi şi afirmaţi în dife numele culegerii), ■ recomandat ci creaţiile lui Eugen Evu.
semn de biruinţă, dar şi semn rite judeţe ale ţării şi legaţi prin- titorilor de către Ştefan Augustin
de neumilinţâ, cit Moldova.
tr-o poezie angajată, inspirată din l o a f e i u b i r i l e
NECULAI CHIRICA realităţile contemporane ale ţării. 4
Semnalăm cu satisfacţie în volu
Toate iubirile mi-au umbrit ochii,
apele frunţii mi le-a împietrit ;
toate iubirile s-au întors între frunze ; ^ V
Toate zăpezile trecute s-au topit
Din bogata paietă a manifestărilor dînd cuvintelor iarba...
Numai tu, Patria mea, numai tu
mi-ai rămas limpede în privire
numai cu tine pe buze ştiu ride asemeni
piastieienilor copiilor in răgazul albastru din zori
iar în faţa acestei ierni care vine,
mă aplec ca o pasăre rănită de timp
In ultimele luni, evenimentele judeţean pentru cultură şi edu plastici şi din alte judeţe, orga in ochiul tău limpede
majore din. viaţa ţării au în caţie socialistă. nizarea, cu prilejul vernisajelor, şi beau apa vie...
semnat pentru artiştii plastici — O enumerare amănunţită a a unor dezbateri cu publicul (la Mă fascinează mulţimile ; îmi ajunge
hunedoreni tot atîtea prilemri de tuturor manifestărilor plastice Brad, Orăştie, Ilia, Simeria, Lu- cenuşa de aur a ciocîrliilor aproape de buze
etalare a rodului perseverentei hunedorene ar fi prea lungă. în peni' ş.a.), pe teme ale artei plasr-
lor activităţi. Membrii Filialei rezumat însă, ar fi de menţionat tice contemporane, expuneri ale Reiau lumina oamenilor şi iată :
U.A.P. din Petroşani precum şi participarea artiştilor noştri la artiştilor plastici în faţa publicu poemul acesta e un sărut.
ai Cenaclului din Deva s-au pre cîteva expoziţii republicane de lui privind educaţia estetică, par
zentat în faţa publicului cu ex mare anvergură, ca de pildă bie ticiparea la lucrările de decorări
poziţii personale sau de grup. a- nala de sculptură şi pictură din interioare ale Casei de cultură din L a u d ă
bordînd în majoritatea cazurilor această lună, la expoziţia repu Deva.
o tematică majoră, inspirată din blicană organizată în vederea Numărul mare de manifestări, Sînt dac din luturi haţegane.
realităţile judeţului. Şi, remar- întîmpinării Congresului U.T.C., condiţiile bune de creaţie pe ca
cînd acest fapt, trebuie să con la. salonul de desen şi gravură re plasticienii noştri le au la dis Aud în mine orfice ecouri
semnăm că toţi artiştii plastici din toamna acestui an, la triena poziţie, trebuie să-i determine la vibrind ca pietrele rotunde ale Streiului
hunedoreni au demonstrat prin la de artă decorativă, la expo un mai mare efort creator. Din printre rubine reci de unde
lucrările lor că au înţeles ple ziţia republicană de sculptură ce în ce mai mult, sursa de in lingă arini şi sălcii...
nar dezideratul artei plastice ro mică etc. Cit priveşte manifestă spiraţie pentru oamenii de artă Aud în mine-ntoarse respiraţii
mâneşti contemporane: să ser rile pe plan judeţean, se pot hunedoreni trebuie să devină cînd dau cerboaicelor din palmă
vească prin talentul lor unui sin enumera expoziţiile ce vor fi viaţa şi munca eroică a locuito simburi dulci, de lunci
gur scop — educaţiei socialiste, deschise la Petroşani, cu ocazia rilor acestor meleaguri, a con şi-mi vin aproape zimbrii
comuniste. aniversării a două decenii de structorilor noii noastre orînduiri spârgînd pâmîntul, prin legendă.
Despre actualele preocupări activitate a filialei locale, des sociale. Acesta este de fapt iz
ale creatorilor hunedoreni, mai chiderea, lunar, a cîte două ex vorul viu, dătător de viaţă, care Aud in mine singele cintind
precis, despre ce vor oferi aceş poziţii personale la Galeriile de poate să înnobileze orice operă, sub lumina ce curge din clopote
tia publicului într-un viitor a- artă ale fondului plastic din De să facă din artist un creator de şi-n laptele stelar al ierbii-n armindeni..!
va, inaugurarea în judeţul Hune Sînt dac din neam de neam
propiat, ne vorbeşte astăzi Petru valoare I
doara a unor tabere de creaţie aici, luminat din umbra
Stoican, preşedintele Comitetului La care vor fi invitaţi artişti C. DROZD Paserii Măiestre, pe-o gură de rai, răsunînd.
EUGEN EVU I
