Page 5 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 5
NR. 6059 9 MIERCURI, 7 MAI 1975 Pag. 5
El PENTRU CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT
OMÂNIEI LA VICTORIA ASUPRA FASCISMULUI
î Victoriei primită pe pămîntul
;an cu un entuziasm de nedescris"
at în istoria zi măreaţă, ziua Victoriei". în pentru ridicarea economică şi
îveniment de mijlocul lumii adunate, preşedin culturală a poporului. Să spriji
nai sfînt cu- tele Consiliului de Miniştri, dr. nim guvernul Groza care duce
Pacea. Vestea Petru Groza, aduce primul salut România spre libertate şi pro
i în Europa zilei biruinţei s „Salutăm pacea ! gres".
răspîndit cu Războiul s-a terminat, trăiască La Hunedoara, Brad şi Simeria,
î lumea In în primul rînd pacea !“ — sînt „în ziua de 9 mai 1945, ora 14,
cuvintele rostite de înflăcăratul toate sirenele, fluierele şi loco
cului nostru, motivele acompaniate de clopotele
strîns lu- bisericilor, timp de treizeci de
îrile oraşului minute, au chemat cetăţenii să
udului comu- Spicuiri din presa vremii participe la manifestarea acestei
ifonul anunţa zile măreţe. In sunet de fanfare,
area „necon- coloane lungi de participanţi
ă a Germa-
pă ' m sciurt patriot, urmate de uralele nesfîr- străbat străzile exclamînd „Tră
Trăiască
Armatele
pacea,
iască
se -jnple de şite ale maselor populare. aliate, Trăiască guvernul Groza,
:nt pavoazate Minerii Văii Jiului s-au adunat Trăiască Armata română demo „La atac" (gravură inspirată de eroismul ostaşilor români în războiul de Independenţă).
ricolor şi ro- la arena sportivă din Petroşani cratică, Trăiască Armata roşie. în
or se citeşte pentru a sărbători acest mare e-
De la tribu- veniment. Cuvîntările erau ade pieţele oraşelor muzicile cîntau,
ări ce subli vărate chemări la luptă pentru iar populaţia dansa de fericire.
mi organizaţi, a distruge mai întîi „orice urmă Entuziasmul a fost pretutindeni
n-au precu- a fascismului şi să se treacă la Aprecieri despre eroismul armatei române la 1877
entru a mări reclădirea ţării, la refacerea ei de nedescris".
sprijini fron- economică prin muncă pentru bu „Trupele române, reunite cu cele au trebuit să-şi schimbe părerea Europa şi, deseori, în cursul seco
.‘1 ,ia această năstarea noastră. Toate forţele NICOLAE WARDEGGER ale armatei niele şi puse sub co şi să recunoască că la Plevna in lelor trecute a dat dovadă de vite
vii ale naţiunii trebuie să lupte Arhivele Statului Deva manda alteţei-voastre serenisime, fanteriştii de pe malul Dunării nu jie pe cimpul de luptă ; în ultimul
au dat dovadă în zilele de 30/11 erau cu nimic mai prejos faţă de război ruso-turc ea s-a acoperit do
şi 31 august/12 septembrie de un trupele oţelite în luptă ale gărzii glorie la Plevna şi Vidin şi s-a do-1
ielor româ- curaj eroic, luptînd sub unul din împăratului". vedit cel puţin egală în valoare cu
itthltlerist şi Nici o forţă dn lume nu pate tre cele mai nimicitoare focuri ale (Maximillien-Napoleon de Ring, armata rusă. Istoria sa este cu-1
!> Arcul de inamicului". trimis extraordinar şi ministru noscută, organizarea ci mult mai :
4. (Scrisoarea ţarului Alexandru plenipotenţiar al Franţei la puţin, prezentînd cu atît mai mult
îngenunchea «topoarele hotărîte să-şi al II-lea, adresată domnitoru Bucureşti, 8 aprilie 1882) interes cu cit nu seamănă cu nici
lui României la 5 septembrie o altă armată şi funcţionează foar
„Luptele de Ia Teliş, Gorni-Dub- te bine".
apere libertatea şi independenţa! 1877) nik, Semeret, Trestenik, precum şi
„Descendenţii vechilor noastre diferite expediţiuni încredinţate de (Colonelul francez, contele
N. de St. George, 20 septem
In cel de-al doilea război mon După unele date aproximative, în legiuni, românii, se luptă astăzi cu mine cavaleriei române, au dove brie 1880)
cel de-al doilea război mon- După unele date aproximative
dial au fost implicate un număr anii ocupării Europei de către fas eroism pe ţărmii Dunării, pentru dit intr-un mod strălucit bravura,
de 61 de state, cu o populaţie de cişti, In lagărele morţii au fost independenţa lor ; îmi pare că este ţinuta perfectă şi exactitudinea în „Cauza ostaşului român e o cau
bine a face să se audă o aplaudare serviciu a brigadelor de roşiori şi
ucişi de către hitlerişti, sistematic,
1,7 miliarde de oameni — aproxi
linie mativ trei pătrimi din omenire. cu sînge rece şi după planuri din partea capitalei vechei lumi de călăraşi, precum şi a bateriei de ză generală română; victoria lui
c a întregii naţiuni, fie aceea ri
artilerie călăreaţă română. Voi păs
şi-a Italiei întregi, îndreptată va
Operaţiile militare s-au desfăşurat dinainte stabilite 12 000 000 de oa
sipită în oricare parte a lumii".
pe teritoriul a 40 de state din Eu meni. loroaselor noastre rude". tra întotdeauna o aducere aminte („Gazeta Transilvania“ din 21
:-am dat ropa, Asia şi Africa, însumînd o în anii de grea încercare, cînd (Giuseppe Garibaldi, 8 sep de sinceră Stimă pentru regimen iunie 1877)
dezastrului suprafaţă de 22 000 000 km pătraţi. acţiunile celui mai agresiv im tembrie 1877) tele de elită române ce am avut o-
amică, in- Greul războiului, cele mai mari perialism puneau în primejdie în noarea de a avea sub ordine". „România e liberă şi indepen
21 infan- jertfe umane şi materiale în efor săşi existenţa şi fiinţa naţională „Enumerînd adevăratele calităţi (Ordin de zi al generalului dentă. Milioane de români din
■ul era de tul uriaş de cucerire a victoriei a- a multor popoare, forţe uriaşe din ale armatei române, este important rus Krilov, comandantul ca Transilvania, Banat şi Bucovina
nici posi- supra Germaniei fasciste le-a su să semnalez, în primul rînd, ro valeriei Armatei de vest, oc urmăresc cu simţăminte frăţeşti
l necesar portat eroicul popor sovietic, glo lumea întreagă s-au ridicat la busta constituţie şi calităţile reale tombrie 1877) această luptă glorioasă a fraţilor
î sau să rioasa sa armată. luptă pentru a nimici pe cotro ale soldatului. După ce a fost dis lor...".
lainice ca- Forţele colosale ale celor două pitori. Alături de coaliţia antifas preţuit la începutul războiului îm „Armata română este una dintre (Ziarul austriac „Der Osteni
iinuam ur- coaliţii de state care s-au înfrun cistă, de Armata sovietică, s-a a- potriva turcilor, aceştia din urmă cele mai vechi armate regulate din din 10 mai 1877)
ximă... tat în război au atins cifre uria flat, din August 1944 şi pînă la
Iuf3 mai şe. Astfel, numărul total al celor victoria finală, şi poporul român,
e lupte — mobilizaţi în forţele armate a fost armata sa. Astfel, civilizaţia omeni
-
imîntări şi de 110 000 000 de oameni, cu rii a fost salvată prin marile sa
lităţile Di- 40 000 000 mai mulţi decît în pri crificii comune ale popoarelor, ale Date şi cifre semnificative despre participarea
trecut cu mul răzbpi mondial. Deosebiri
le zile, şi mari au fost şi în **»ea ce priveş mişcării de rezistentă împotriva
ge înfrun- te tehnica de luptă. ? cotropitorilor de pe toate conti României la războiul antihitlerist
dat un nentele.
pierzlnd Victoria coaliţiei antifasciste a
(morţi şi Victoria asupra fascismului a popoarelor a demonstrat încă o • La luptele duse în timpul române cu un total de peste omorîţi, găsiţi pe cimpul de
de bravu- fost cucerită cu jertfe omeneşti in dată că nici o forţă din lume nu insurecţiei armate şi la acoperi 210 000 militari. luptă.
26 de ofi- calculabile, suportate de statele poate îngenunchea popoarele ho rea frontierelor au participat 37 e Jertfele de sînge ale trupe
;u ordinul coaliţiei antihitleriste şi în pri tărîte să-şi apere libertatea şi in de divizii ale armatelor române, • Trupele române au cucerit lor române pe teritoriul Ceho
i mai ma- mul rînd de Uniunea Sovie dependenţa, dreptul de a decide diferite unităţi independente şi pe teritoriul Ungariei 3 masive slovaciei au fost însemnate, tota-
din acea tică. Nici pînă astăzi nu se în mod suveran asupra destinelor şcoli militare, 10 regimente de muntoase, au forţat 4 cursuri lizînd 66 495 de militari.
subofiţeri, cunoaşte cu exactitate numărul lor. Subliniind acest fapt, tovară artilerie antiaeriană, unităţi de mari de apă şi au eliberat 1237
ist distinşi victimelor din anii războiului. E- şul Nicolae Ceauşescu arăta i aviaţie şi marină, cu un efectiv de localităţi, dintre care 14 oraşe. e La marea victorie a popoa
nilitară". xecuţiile în masă, genocidul, ma „Victoria epocală asupra fascis total de 465 059 de oameni. Do relor din mai 1945, România se
găseşte a- rile mutaţii de populaţie surve mului în cel de-al doilea război asemenea, au luat parte numeroa • Au fost provocate inamicu prezenta ca o ţară care îşi adu
linia cea nite în anii conflictului mondial se formaţiuni patriotice. lui pierderi care se cifrează la sese contribuţia la înfrîngerea
ud, astfel, fac dificilă estimarea precisă a mondial a demonstrat încă o da 21 045 prizonieri, peste 9 700 morţi hitlerismului. înccpind din seara
definitivă, victimelor într-o ţară sau alta. Pe tă, la scara celei mai ample în • In cursul lunilor septembrie lăsaţi pe cimpul de luptă. Pier zilei de 23 august 1944 şi pînă
etică, de baza unor calcule efectuate în ţă cleştări din cîte a cunoscut isto şi octombrie 1944, Armata româ derile înregistrate de trupele ro la 12 mai 1945, Armata română,
tlerir rile beligerante, numărul victime ria, forţa cu care popoarele se nă a luptat alături de Armata mâne pe teritoriul Ungariei s-au luptînd umăr la umăr cu Arma
sovietică, pentru eliberarea părţii
lor variază între 40—50 000 000, ceea ridică în apărarea unei cauze de nord a Transilvaniei de sub ridicat la 42 700 de militari. ta sovietică, a pătruns peste
1 000 de km în dispozitivul ina
VTILESCU ce înseamnă de circa patru ori drepte, ad.evărul incontestabil că ocupaţia liorthyştilor şi hitleriş- mic, a participat la 16 mari bă
rolul hotărîtor în făurirea isto
antifascist mai multe vieţi pierdute decît în riei, în apărarea libertăţii şi in tilor. La aceste lupte au partici e Efectivele trupelor române tălii şi 367 lupte, a străbătut 17
timpul primului război mondiaL dependenţei naţionale îl au ma pat 265 735 militari români. Au care au acţionat pe teritoriul Ce masive muntoase, forţînd 12
fost provocate inamicului _ pier
hoslovaciei în perioada 18 de
sele populare, milioanele şi mili deri în morţi şi prizonieri de cembrie 1944 — 12 mai 1945 s-au cursuri mari de apă, a eliberat
3 831 de localităţi, dintre care 53
oanele de oameni ai muncii de 11 434 de militari. In total, ina ridicat Ia 248 430 de militari.
pretutindeni. Războiul antifascist micul a pierdut pe teritoriul ro de oraşe, a provocat inamicului
pierderi care s-au cifrat la 117 798
a relevat că, oricît de mare ar mânesc, între 23 august şi 25 oc • Pe teritoriul Cehoslovaciei, militari prizonieri şi 18 731 de
fi potenţialul aruncat în luptă de tombrie 1944, un număr de 72 934 trupele române au forţat 4 cursuri morţi, găsiţi pe teren. Totalul e-
de militari.
forţele reacţiunii, oricît de puter mari de apă, au străbătut prin fectivelor angajate de România
nice ar fi armatele imperialiste luptă 10 masive muntoase, au e- în războiul antihitlerist se ridi
invadatoare, ele nu pot înfrînge • La operaţiunile desfăşurate liberat 1 722 de localităţi, între că la 531 536 de militari. Pier
voinţa de libertate a popoarelor, pe teritoriul Ungariei (8 octom care 31 de oraşe. Au fost provo derile Armatei române s-au ci
dorinţa acestora de a-şi hotărî brie 1944 — 15 ianuarie 1945), au cate inamicului pierderi de 22 803 frat la 167 525 de morţi, răniţi şi
singure soarta". luat parte efective ale Armatei de prizonieri şi 2 325 de militari dispăruţi.
Manifestări consacrate zilei de 9 Mal
SIMPOZION ŞTIINŢIFIC română pe frontul antihitlerist"), mată de un spectacol dedicat eve „EROI AU FOST, EROI SÎNT ÎNCĂ?
prof. Ştefan Marinescu („Aportul nimentului aniversar de la 9 Mai.
Ieri după-amiază, în sala festivă muncitorimii liunedorene la susţi Îşi vor da concursul cunoscute for Sub acest semnificativ generici
a Consiliului popular judeţean s-a nerea frontului antihitlerist"), prof. maţii artistice din localitate şi ju are loc, astăzi, la Monumentul e^-j
desfăşurat un simpozion ştiinţific, Petre Ţîrău („Conceptul de inde deţ. roilor de la Lupeni, un spectacol ’,
consacrat celei de-a XXX-a ani pendenţă şi suveranitate naţiona SPECTACOL IN AER LIBER omagial, la care îşi dau concursul
versări a victoriei asupra fascis tineri şi elevi din oraşul minerii,
lor. Sub acelaşi titlu se desfăşoa
mului. Au susţinut comunicări dr. lă in documentele Congresului al Oraşul Brad va găzdui, mîine, un ră, tot astăzi, spectacole in cadrul
Maria Creţu („Semnificaţia istori Xl-lea al partidului"). amplu şi evocator spectacol în aer unor detaşamente de pionieri de la
că a dobîndirii independenţei de şcolile generale nr. 4 şi 5 Deva Şi
stat a României şi a victoriei a- EXPOZIŢIE DOCUMENTARĂ liber, susţinut de formaţiile artis Liceul metalurgic Hunedoara.
supra fascismului"), prof. Mircea In sala de conferinţe a Muzeului tice din localitate şi împrejurimi.
Dan Lazăr („Independenţa şi uni judeţean Deva a fost deschisă, ieri MONTAJE LITERAR-MUZICALE SALOANE LITERARE
tatea naţională, idealuri ale luptei după-amiază, o expoziţie documen
poporului român in evul mediu"), tară consacrată aniversării celor „Prin foc, prin fum şi mii de ba La Petroşani şi Vulcan au locţ
prof. Ioan Andriţoiu („Poziţia miş două mari evenimente din istoria ionete", „Omagiu bărbăţiei şi cura- mîine, saloane literare dedicate e~
cării muncitoreşti şi socialiste din patriei noastre: 98 de ani de la jului", „Oameni şi faptele lor de venimentului de la 9 Mai, la cară
România faţă de problema unită cucerirea independenţei de stat a eroism", „Eroii neamului", „Eroul vor participa 19 scriitori de la r&-
ţii şi independenţei de stat a po României şi 30 de ani de la victoria din ţara de piatră" sînt titlurile u- vistele „Tribuna", „Steaua", „Ifi*
tunk", de la Asociaţia scriitorilor
porului român"), dr. Mircea Valea asupra fascismului. nor emoţionante şi reuşite monta
(„Partidul Comunist Român — con je literar-muzicale, pe care pio din Cluj-Napoca. Manifestările vor;
ducătorul luptei poporului nostru ADUNARE FESTIVĂ nierii şi elevii de la şcolile gene prilejul întilnirl cu cititorii şi cti
împotriva fascismului, pentru liber rale din Deva şi Hunedoara le-au membrii cenaclurilor literare. Ase>*
u luptat împotriva trupelor hitlerlste în Ce- tate şi independenţă naţională), In sala „Arta" din Deva va avea susţinut în aceste zile în faţa unui menea saloane literare vor avea
colonel Gheorghe Stancu ( Armata loc, mîine, o adunare festivă, ur numeros public. loc, vineri, şi la Deva şi Hunedoaral
m
