Page 50 - Drumul_socialismului_1975_05
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6062 ® MARŢI, 27 MAI 1975
Perfecţionarea continui a pregătirii profesioniste
a lucrătorilor din unităţile socialiste
înfăptuirea măreţului program elaborat de I.F.E.T. Deva, I.C.S. Hunedoara, R.C.M. Pe şantierele de construcţii se cere acţionat policalificare în raport cu cerinţele în per
Congresul al XMea al P.C.R. de făurire troşani, U.J.C.M., unităţile comerciale din pentru obţinerea unei calificări suplimen spectivă pentru fiecare unitate. Pentru toata
a societăţii socialiste multilateral dezvol municipiul Hunedoara, direcţia sanitară, In tare pe lingă profesia de bază, mai ales cadrele tehnico-inginereşti se vor stabili te
tate, accelerarea progresului economiei na stitutul de mine Petroşani, Inspectoratul ju în meseriile de zidari, dulgheri, instalatori, me _ de studiu concrete privind creşterea
ţionale pe baza celor mai avansate cuce deţean şcolar şi altele. lăcătuşi, sudori. In ce priveşte recalifica eficienţei economice, perfecţionarea tehnolo
riri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, Examinarea în detaliu a modului în care rea, trebuie arătat că s-a întreprins prea giilor, îmbunătăţirea organizării şi condu
impune în mod obiectiv ridicarea continuă este organizată şi se desfăşoară activitatea puţin pentru ca personalul funcţionăresc şi cerii producţiei.
a calificării celor ce muncesc, creşterea ni de ridicare a pregătirii profesionale, con administrativ trecut în producţie în urma « Consiliul judeţean de control muncitoresc,
velului general de pregătire a cadrelor, a fruntarea rezultatelor obţinute cu cerinţele aplicării Decretului 162/1973 să fie încadrat Consiliul judeţean al sindicatelor, direcţia
capacităţii acestora de a soluţiona optam de complexitate deosebită ale acestei etape imediat In însuşirea unei meserii productive. muncii şi direcţia de statistică vor lua mă
problematica vastă, de mare complexitate de finalizare a cincinalului actual şi de Observaţii se impun şi în legătură cu suri ca începînd cu trimestrul IV a.c. să
a vieţii economico-sociale. pregătire şi înfăptuire a obiectivelor viito frecventarea de către cadrele de conducere se introducă un sistem adecvat de urmă
Avind la bază obiectivele şl orientările rului cincinal, ne obligă să manifestăm exi şi cu studii superioare a cursurilor la cen rire a îndeplinirii programelor de perfecţio
cuprinse în hotărîrile partidului, sarcinile genţă maximă faţă de experienţa acumu trele de perfecţionare. Se constată uneori o nare a pregătirii profesionale ; trimestrial,
şi Indicaţiile date cu aiverse prilejuri de lată, să căutăm căi şi modalităţi de înlătu programare nejudicioasă a cursurilor, din organul judeţean de partid va fi informat
către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prevede rare a neajunsurilor existente în sistemul care cauză în unele perioade pleacă la re despre rezultatele ce se obţin, evoluţia aces
rile Legii nr. 2/1971, Comitetul judeţean de de perfecţionare a cadrelor şi să determi tei activităţi şi măsurile ce se impun pen
partid abordează şi soluţionează probleme năm îmbunătăţirea sub toate aspectele a ciclare din aceleaşi unităţi prea multe ca tru continua ei îmbunătăţire.
dre, lăsînd descoperită conducerea şi coor
le perfecţionării profesionale a cadrelor în acestei activităţi indispensabile progresului donarea producţiei. ® în planurile de muncă ale biroului comi
strînsă concordanţă cu cerinţele actuale şi economic şi social al judeţului. cului judeţean, ale comitetelor municipale
Privind activitatea de perfecţionare a ca
de perspectivă ale economiei şi celorlalte Una din principalele probleme ce trebuie drelor în agricultură sînt de menţionat u- şi orăşeneşti de partid se vor prevedea cu
domenii de activitate din judeţul Hunedoa soluţionată corespunzător, încă în cursul a- regularitate controale, analize, schimburi de
ra. Analizînd problematica largă pe care o cestui an, o constituie încadrarea efectivă nele rezultate bune. Au urmat cursurile de e_xp_erienţă_ cu conducătorii de întreprinderi
.implică pregătirea profesională temeinică a în procesul de perfecţionare a tuturor ca perfecţionare pe plan central sau la Casa şi instituţii, secretarii organizaţiilor de
Agronomului peste 3 000 cadre cu studii su
tuturor lucrătorilor din unităţile socialiste tegoriilor de angajaţi, astfel încît începînd perioare, medii de specialitate şi muncitori. partid,_ şefii compartimentelor de personal
ale judeţului, plenara Comitetului judeţean cu primul an al cincinalului viitor în între şi învăţămmt privind conducerea, organiza
de partid, care a avut loc în ziua de 26 mai prinderi, instituţii şi celelalte unităţi, mun Din C.A.P. au fost încadraţi la perfecţio rea, conţinutul şi eficienţa activităţii de per
a.c., a subliniat că în întreaga perioadă a citorii, personalul mediu sau cu studii su nare 100 preşedinţi, precum şi 300 cadre e- fecţionare a pregătirii profesionale.
acestui cincinal, ridicarea nivelului de com perioare să termine una din formele de conomice. Este necesar ca direcţia agricolă, e Pe baza concluziilor desprinse din con
petenţă tehnică, profesională şi de cultură ridicare a pregătirii profesionale. conducerile trusturilor I.A.S., S.M.A. şi troalele proprii, comitetele municipale şi
generală s-a situat pe un plan prioritar. Nu este corespunzătoare nici cuprinderea U.J.C.A.P. să asigure cuprinderea în forme orăşeneşti, cele din întreprinderi si insti
Dezbaterile din plenară, analizele efectuate în această acţiune a personalului TESA, de perfecţionare a tuturor categoriilor de tuţii îşi vor prevedea, cel puţin anual, ana
în biroul şi secretariatul Comitetului jude deşi pentru această categorie de angajaţi lucrători. Se simte acut nevoia ca tehnicie lize privind modul de desfăşurare a activi'-.
ţean de partid pe probleme privind creşte sînt stabilite de către centrale şi ministere nii agronomi şi zootehnlşti, cadrele econo taţii de perfecţionare. în tematica adună
rea gradului de utilizare a capacităţilor de sarcini precise de perfecţionare, iar Legea mice din I.A.S. să dobîn’dească competenţa rilor generale de partid se va introduce
producţie, sporirea productivităţii muncii, nr. 2 prevede obligaţia expresă a acestora profesională cerută de posturile ce le ocupă. dezbaterea cu regularitate a problemelor d<~
ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al pro de a-si ridica nivelul de pregătire. Conducerile unităţilor agricole de stat şi conţinut şi eficienţă a perfecţionării, ••
duselor, perfecţionarea activităţii de cerce ^Analizînd cauzele acestor situaţii nesatis cooperatiste, consiliile populare comunale, ticiparea membrilor de partid, a tuturor lu
tare şi proiectare, creşterea eficienţei eco făcătoare, se desprinde că unele comitete organizaţiile de partid, sindicat şi U.T.C. crătorilor la această activitate.
nomice, accelerarea ritmului de realizare a ® Periodic vor fi organizate la nivel de în
investiţiilor şi atingerea parametrilor pro treprinderi, instituţii şi pe localităţi con
iectaţi, sporirea randamentelor în agricul sfătuiri de lucru cu absolvenţii formelor
tură, diversificarea şi modernizarea prestă Plenara Comitetului judeţean de partid superioare de specializare, cu doctorii în
rilor de servicii către populaţie şi altele, au ştiinţe. Aceste consfătuiri se vor desfăşura
fost (judicios corelate cu examinarea atentă sub directa conducere a organelor de partid.
a influenţelor pe care pregătirea cadrelor ale oamenilor muncii nu s-au achitat în în trebuie să facă mai mult pentru creşterea • Organele şl organizaţiile de partid vor
le are asupra dezvoltării economice şi socia tregime de sarcinile privind cuprinderea ca numărului de ţărani cooperatori, muncitori îndruma comitetele şi consiliile oamenilor
le a judeţului. De asemenea, biroul Comi drelor în procesul de perfecţionare, nu s-au agricoli şi mecanizatori care să urmeze şcoa muncii, comisiile de specialişti organizate
tetului judeţean de partid a întreprins sis ocupat direct de stabilirea formelor de per la generală de 10 ani, şcoli profesionale sau conform Legii nr. 2/1971 în stabilirea celor
tematic studii şi analize care vizează fecţionare şi a duratei acestora, de preciza licee de specialitate. mal eficiente forme pentru pregătirea di
modul In care organele , şi organizaţi rea -frecvenţei reciclării pe categorii de In comerţ şi cooperaţia meşteşugărească, ferenţiată a lucrătorilor după specificul fie
ile de partid, sindicat şl U.T.C., con muncitori, maiştri, tehnicieni şi ingineri, unde s-au obţinut unele rezultate bune în cărui loc de muncă sub conducerea şefuluî
siliile şi comitetele oamenilor muncii se personal de specialitate şi conducere. ce priveşte cuprinderea personalului, se im direct. In analizele periodice organizate cu
preocupă de îndeplinirea prevederilor legii, Sînt încă lacune în preocupările organi pune îmbunătăţirea conţinutului cursurilor şefii de secţii, sectoare, şantiere, cu maiştrii
de organizarea şi desfăşurarea în bune con- zaţiilor sindicale, care nu-şi aduc contribu şi mai ales reflectare^ mai directă a acti se va dezbate cu regularitate în prezenţa
diţluni a perfecţionării pregătirii profesio ţia cuvenită la întocmirea şi realizarea pro vităţii de perfecţionare asupra aprovizionă secretarilor organizaţiilor de partid, a pre
nale a lucrătorilor din unităţile socialiste, gramelor de perfecţionare, la organizarea rii' populaţiei, repartizării judicioase a fon şedinţilor comitetelor sindicatelor, modul în
adoptîndu-se măsuri de îmbunătăţire şi de acţiunilor de propagandă tehnico-economică, dului de marfă pe unităţi, promovarea for care se respectă programa, tematica, se
sporire a eficienţei activităţii în acest do la popularizarea cunoştinţelor tehnieo-ştiin- melor moderne de desfacere, diversificare asigură îmbunătăţirea conţinutului pregătirii
meniu. ţifice în rîndul maselor largi de oameni ai şi îmbunătăţire a calităţii serviciilor presta prin această formă.
Comitetele municipale şi orăşeneşti Hu muncii. te către populaţie. «Comitetele judeţean, municipale şi orăşe
nedoara, Petroşani, Deva, Brad şi Lupani Organizaţiile de tineret şl chiar Comite Secţorul ocrotirii sănătăţii se evidenţiază neşti de partid prin cabinetele de ştiinţe
au manifestat constant preocupări pe linia tul judeţean U.T.C., cărora le revine înda printr-un sistem de reciclare bine organi sociale şi punctele de documentare şi infor
zat. Pînă la finele acestui an întregul per
coordonării şi urmăririi procesului de per torirea de a lua toate măsurile pentru for mare vor sprijini organele şi organizaţiile
fecţionare, intervenind cu măsuri proprii marea profesională la un înalt nivel a ti sonal din acest sector încheie ciclul de per de partid, consiliile şi comitetele oamenilor
care au determinat cuprinderea unui număr neretului, acţionează încă anemic pentru cu fecţionare. Se simte însă nevoia ca direc muncii în organizarea şi desfăşurarea în
ţia sanitară şi organizaţiile de partid din
sporit de cadre în formele de perfecţionare, prinderea tuturor tinerilor angajaţi în for unităţile subordonate să-şi concentreze aten cele mai bune condiţiuni a cursurilor de
îmbunătăţirea conţinutului programelor, spo mele de perfecţionare, însuşirea temeinică perfecţionare a pregătirii profesionale, ela
rirea eficacităţii pregătirii, ridicarea nivelu de către aceştia a cunoştinţelor teoretice şi ţia asupra ridicării nivelului ştiinţific al borarea programelor, asigurarea cu material
lui de cultură tehnică şi generală al anga practice şi valorificarea lor in activitatea cursurilor mai ales în ce priveşte medicii bibliografic, lectori. Cadrele didactice din
şi personalul mediu din spitale şi' policlinici.
jaţilor din unităţile subordonate. productivă. Sînt încă puţine şi cu o sferă Perfecţionarea cadrelor didactice a inclus reţeaua invăţămîntului vor presta ore de
Potrivit hotărîrilor partidului, prevederilor de cuprindere redusă activităţile destinate pînă în prezent 4 950 persoane care au ur predare şi instruire în cadrul formelor de
Legii nr. 2/1971, în perioada 1971—1974 au stimulării interesului tinerilor pentru stăpî- mat la centrele organizate de Ministerul E- pregătire profesională ; inspectoratul jude
urmat diferite forme de perfecţionare pro nirea deplină a meseriei alese, pentru ri ducaţiei şi Invăţămîntului. Este o situaţie ţean va asigura ca începînd de la 15 IX a.c.,
fesională peste 93 000 angajaţi din industrie, dicarea nivelului cultural-ştiinţific. bună atît din punct de vedere numeric cit odată cu deschiderea anului şcolar aceste
construcţii, transporturi, agricultură, comerţ Cursurile de reciclare organizate pentru si calitativ. Trebuie însă ca Inspectoratul ore să fie incluse în norma didactică obli
şi cooperaţie, învăţămînt şi ocrotirea sănă muncitori şi maiştri, cu şi fără scoatere şcolar judeţean să insiste la forul de re gatorie.
tăţii. Aproape 60 la sută din acest personal din producţie, marchează b netă îmbună sort pentru încheierea reciclării inspectori © Pentru a asigura buna desfăşurare a
o reprezintă muncitorii din întreprinderi, tăţire faţă de instruirea la locul de muncă. lor şcolari şi directorilor de licee. cursurilor de perfecţionare va fi folosită
şantiere, unităţi agricole, circulaţia mărfu Totuşi şi la această formă se înregistrează Avînd în vedere perspectivele dezvoltării mai bine baza didactică a şcolilor şi in-
rilor şi prestări de servicii. Pentru anul în neajunsuri. într-o seamă de unităţi, la I.M. economico-sociale a judeţului în lumina ho . stitutelor de învăţămînt superior din judeţ.
curs este stabilită perfecţionarea a încă Hunedoara, E.M. Lonea şi Aninoasa, „Mar tărîrilor Congresului al Xl-lea al partidu ® Membrii consiliilor judeţean, municipale
27 000 cadre, din care 21 500 muncitori. A- mura" Simeria, „Vidra" Orăştie, I.J.I.L. De lui, plenara a adoptat următoarele măsuri şi orăşeneşti ale sindicatelor vor fi repar
ceasta înseamnă că pînă la finele actualului va, organizarea cursurilor nu s-a făcut în care să ducă la îmbunătăţirea substanţială tizaţi pe unităţi economice şi instituţii pen
cincinal, peste 70 la sută din lucrătorii uni mod distinct pe niveluri de pregătire şi spe a activităţii organelor şi organizaţiilor de tru a sprijini consiliile şi comitetele oame
tăţilor socialiste din judeţ au urmat forme cialităţi, în funcţie de calificarea de bază partid, a comitetelor oamenilor muncii pen nilor muncii la întocmirea şi realizarea pro
de perfecţionare. a lucrătorilor, de cerinţele posturilor ocu tru perfecţionarea pregătirii profesionale a gramelor de perfecţionare a pregătirii pro
Rezultate bune s-au înregistrat şi în ce pate şi nevoile unităţilor. Pe de altă parte, lucrătorilor din unităţile socialiste : fesionale, la organizarea acţiunilor de pro
priveşte frecventarea de către angajaţi a se constată o încărcare exagerată a progra o Comitetele municipale şi orăşeneşti, orga pagandă tehnică şi economică, de populari
invăţămîntului de stat în vederea comple melor cu teme teoretice, fără legătură di nizaţiile de partid, din întreprinderi şi in zare a cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în
tării studiilor de specialitate şi de cultură rectă cu realităţile locurilor de muncă, lip stituţii,. consiliile şi comitetele oamenilor rîndul maselor largi de oameni ai muncii.
generală. în intervalul 1971—1974, dintre să de regularitate în ţinerea cursurilor şi muncii vor lua asemenea măsuri încît pînă Măsuri corespunzătoare vor fi luate şi de
angajaţii unităţilor analizate de colectivul frecvenţă redusă din partea cursanţilor. la sfîrşitul anului 1976 fiecare lucrător din către organele şi organizaţiile U.T.C. care
comitetului judeţean, aproape 10 000 persoa Dacă în ce priveşte reciclarea cadrelor, unităţile socialiste de stat şi cooperatiste să vor iniţia măsuri de mare amploare pentru
ne au absolvit învăţămîntul superior, me îndeosebi a muncitorilor, s-au făcut însem urmeze forme de perfecţionare a pregătirii îmbunătăţirea pregătirii profesionale a ti
neretului.
diu sau de cultură generală. Demn de re nate progrese, trebuie arătat că preocupă profesionale, corespunzător cerinţelor ce se
marcat este faptul că peste 7 000 de munci rile conducerilor întreprinderilor pentru po ridică în faţa fiecărei unităţi. o Comitetul judeţean U.T.C. va organiza
tori au absolvit şcoala generală de 10 ani, licalificare sau recalificare nu pot fi consi a Pînă la sfîrşitul lunii septembrie a.c. co concursuri pe tema „Cel mai bun miner,
oţelar, furnalist, dulgher, zidar, conducă
şcoli profesionale, de maiştri sau licee de derate ca satisfăcătoare, cu toate că pe par mitetele oamenilor muncii vor examina cu tor auto, mecanizator etc.“, stimulînd prin
specialitate. De asemenea, i60 cadre de con atenţie desfăşurarea întregii activităţi de
ducere sau de specialitate au urmat sau cursul actualului cincinal în marea majo perfecţionare şi reciclare a cadrelor şi îşi aceasta interesul tinerilor pentru stăpînirpa
urmează cursurile post-universitare sau doc ritate a unităţilor economice au avut loc vor actualiza programele întocmite în acest deplină a meseriei alese, pentru ridicări. ^
nivelului cultural-ştiinţific. Vor fi larg popu
torantura. importante mutaţii în dotarea tehnică, teh scop, prevăzîndu-se noi acţiuni, eşalonarea larizaţi cîştigătorii acestor concursuri, mo
Pe fondul acestor rezultate, pe ansamblul nologii, în structura producţiei. De pildă, în perspectivă a activităţii, cuprinderea ca
judeţului, se disting prin valoarea lor o se cere acţionat mai .ferm pentru însuşi drelor, a tuturor lucrătorilor. Programele dul în care s-au pregătit pentru a obţine
cele mai bune rezultate în producţie.
seamă de realizări şi experienţe remarca rea de către mineri a meseriei de lăcătuş, reactualizate, graficele de cuprindere a lu
bile la Combinatul siderurgic Hunedoara şi deşi creşterea gradului de mecanizare in crătorilor vor fi supuse aprobării organelor a Organizaţiile U.T.C. vor urmări ca un nu
la minele din Valea Jiului. subteran’ se accentuează, iar exploatarea şi de partid respective. măr cit mai mare dintre tinerii absolvenţi
Preocupări şi rezultate pozitive în această întreţinerea corespunzătoare a maşinilor şi o Organele şi organizaţiile de partid vor ai şcolilor profesionale să urmeze licee de
direcţie se remarcă şi la C.M. Deva, I.M. utilajelor au devenit o problemă esenţială urmări îmbunătăţirea conţinutului tematic specialitate, teoretice sau învăţămîntul su
Barza, I.E.C. Mintia, I.M.M.R. Simeria, pentru buna desfăşurare a producţiei. Pe al activităţii de perfecţionare, reciclare şi perior.
Desfăşurarea unei intense şi sus partid, antrenarea acestora în mun
ţinute munci organizatorice, politi Îmbunătăţirea stilului şi metodelor de m&ieă — că, discutarea de către birourile
ce, ideologice, de unire a efortu organizaţiilor de bază cu toţi mem
rilor comuniştilor de la sate. ale brii de partid asupra activităţii lor
maselor largi de oameni ai muncii conduc de asemenea la creşterea
în vederea înfăptuirii neabătute a cerinţă esenţială în faţa comitetelor de partid capacităţii de acţiune a organiza
programului de făurire a societăţii ţiilor de partid.
socialiste multilateral dezvoltate a- în domeniul muncii politice şi de
doptat de Congresul al Xl-lea al propagandă, s-a relevat că, deşi s-a
Partidului Comunist Român repre şi a consiliilor populare comunale închis învăţămîntul de partid la
zintă o sarcină de o deosebită în sate, organizaţiile de partid sînt
semnătate cu care se confruntă or datoare să asigure în continuare,
ganele comunale de partid şi de prin forme şi mijloace variate,
stat. In acest context, afirmarea cu măsuri, cu termene şi responsabi maliere în fiecare C.A.P. şi de la lor de partid, care să fie o adevă desfăşurarea unei susţinute munci
putere sporită a rolului conducător lităţi, a căror traducere în fapte gospodăriile populaţiei, creşterea rată şcoală de educaţie comunistă, de educaţie a membrilor de partid,
al organizaţiilor de partid de la este menită să asigure înlăturarea efectivelor de animale, înfăptuirea împlinirea unui asemenea deziderat a celorlalţi oameni ai muncii. De
sate în activitatea tumultuoasă din neajunsurilor constatate, creşterea programelor de investiţii şi execu este posibilă prin acordarea unei asemenea, un toi de seamă îl are
toate sectoarele vieţii economico- continuă a rolului conducător al tarea în condiţii optime a lucră atenţii deosebite pregătirii adunări agitaţia vizuală, care să fie mereu
sociale este una din cerinţele prio organizaţiilor de partid respective rilor de întreţinere a culturilor ne lor generale, punerea în dezbaterea proaspătă, la obiect, eficientă. Co
ritare. Pentrn a contribui la rea în realizarea obiectivelor economi cesită prezenţa şi intervenţia acti comuniştilor a problemelor majore lectivele de agitatori sînt şi ele
lizarea dezideratului amintit, biro ce, a acţiunilor edilitar-gospodăreştl, vă a secretarilor şl birourilor orga cu care se confruntă fiecare locali chemate să-şi facă mai vizibilă pre
ul Comitetului judeţean de partid sistematizării localităţilor rurale, va nizaţiilor de partid, a primarilor şi tate, adoptarea unor hotărîri chib zenţa în rezolvarea sarcinilor ce io
a luat iniţiativa de a se constitui lorificării cit mai eficiente a rezer deputaţilor. zuite, trasarea de sarcini concrete revin.
•olective formate din activişti de velor de sporire a producţiei agri O practică bună, care trebuie ge fiecărui membru de partid şi pre O latură importanţă a activităţii
partid şi de stat, care s-au deplasat cole şi a contribuţiei la constitu neralizată. este aceea de a reparti zentarea de informări în legătură birourilor comitetelor comunale de
intr-o serie de comune (Buceş, Ro- irea fondului centralizat de produ za sarcinile din planul economic al partid este conducerea cu răspun
mos, Boşorod, Bunila şl altele) unde, se agroalimentare al statului. comunei pe circumscripţii electo cu materializarea obiectivelor sta dere şi competenţă a muncii desfă
în urma controlului efectuat, au dat întărirea muncii de partid în rale şi deputaţi, avînd permanent bilite. Folosirea judicioasă şi an şurate de consiliile comunale ale
un sprijin concret şi efectiv în cooperativele agricole, astfel încît în atenţie urmărirea modului de în trenarea comisiilor pe probleme Şi F.U.S., comisiile de femei şi a or
scopul îmbunătăţirii stilului şi me toţi comuniştii şi cooperatorii să domenii de activitate constituie un ganizaţiilor de tineret, urmărind ca
todelor de muncă ale birourilor contribuie efectiv la realizarea e- deplinire a lor. instrument eficient de lucru ce stă fiecare din acestea să-şi îndepli
comitetelor comunale de partid şi xemplară a planurilor de produc Ca o concluzie generală s-a la îndemîna organelor locale de
birourilor executive ale consiliilor ţie, se înscrie ca o problemă de desprins necesitatea întăririi rolului partid şi de stat. Stabilirea de sar nească ireproşabil sarcinile ce le
populare. Pe baza concluziilor primă Importanţă. Recuperarea res cini concrete tuturor membrilor de sînt încredinţate.
desprinse, s-au stabilit o serie de tanţelor la livrarea produselor ani adunărilor generale ale organizaţii