Page 52 - Drumul_socialismului_1975_05

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6<X

ţ.yMHIIIIIMIMIk
mm® ll f
li \ INTERES D]
^CINCINALUL ACIUAI iHAi.yi u«li / Oantina-restauran
ţ cantină bună şl
vreme, începe s
\ din căutare. Motive
naţii. Noi am văz
Înainte de TERMEN PREGĂTIT TEMEINIC! ( Responsabilul Iovu
! plecat. Lucrătoare
: t wi . >• -.v \ bonuri — aseme
/ meia care trebi
( vească vindea
/ vitul mîncărld a
j Nici calitatea nu <
i să. Cineva şi-a <
)Interesul faţă de c
ENERGETICA HUNEGOREANÂ i naţii el.
DEPOZIT I.C.M.
PE DRUMUL MARII AFIRMĂRI DE AGREIV
■ La Bărbăteni. pe
) lesei, există o ca
interviu cu ing. IERONIM RUSAf'ţ, directorul I.E.C. Mintia i fără uşi şi fereşti
La toate nivelurile — un control operativ, (alte „ustensile"
i funicular Mîneclu,
— Anul 1975, decisiv pentru în­ şi utilizare a grupurilor existente. 1 cablu, un tractor
deplinirea cincinalului înainte de — Pentru buna funcţionare a cen­ i riale „uitate" de i
termen, pune, desigur, sarcini deo­ tralei de la Mintia, a celorlalte ca­ eficient, pentru prevenirea şi combaterea 1 sectorul Lupenl al
sebit de mobilizatoare şi in faţa pacităţi din judeţ, întreţinerea şi
energeticii. Ne gindim la amploa­ repararea agregatelor reprezintă o
rea unor amenajări ce se fac in condiţie esenţială. Ce se preconi­ pagubelor în dauna avutului obştesc Seta
judeţ, la salba de hidrocentrale de zează in acest domeniu pentru cin­
pe Riul Mare, la modernizările la cinalul următor ?
a
Urmare
primite vedere volumul pagubelor înregis­
indicaţiilor
care vor fi supuse termocentralele — Pornim de la ideea asimilă­ din partea biroului Comitetului ju­ Toate neajunsurile arătate cît şi ) troşani. Şi cinci tc
trate în 1974 şi în primul trimestru exemplele concrete subliniate în i aici ar putea fi u
existente, la celelalte măsuri luate rii şi confecţionării în atelierele deţean de par.tid, a Ministerului din 1975, pagube provenite în spe­
in această direcţie. Ce consideraţi proprii a unor piese de schimb su­ consfătuire impun în faţa organe­ ) de agrement şi ni
o va fi „de strictă actualitate“ in puse uzurii, a rentabilizării acţiu­ de finanţe, Consiliul de control cial datorită insuficientei verifi­ lor colective de conducere, a or­ c pentru I.C.M.
■incinalul viitor pentru I.E.C. Min­ nilor întreprinse pentru asigurarea muncitoresc al activităţii econo- cări la angajare a cadrelor ges­ ganelor de control financiar luarea 1 DE CE NU IUBIŢ
tia ? unei funcţionalităţi perfecte a ter­ mico-sociale, cu sprijinul direct tionare, slabei preocupări pentru unor măsuri concrete pentru pre­
al Inspecţiei financiare de stat asigurarea securităţii valorilor ma­
— întreprinderea Electrocentrale mocentralelor noastre. Dacă în 1974 Hunedoara, a organizat, recent, la teriale şi băneşti, lipsei unui con­ venirea şi descoperirea pagubelor, 1 La sera floricol;
\ Hunedoara a fost ai
înlăturarea cauzelor şi fenomene­
Deva-Mintia va produce în cinci­ am realizat în atelierele proprii o Deva o consfătuire la care au par­ trol exigent din partea organelor lor care generează frustrarea avu­ 'soană cu pregătire
nalul următor, potrivit prevederilor producţie de piese de schimb de ticipat directorii economici, con­ de conducere a unităţilor asupra tului obştesc, cunoaşterea şi apli­ îzătoare pr fum
de plan, circa 39 miliarde kWh, eu aproape 4,8 milioane lei, în anul tabilii şefi, şefii compartimentelor recepţiilor, depozitării şi manipu­ Inic la tic
■8 miliarde kWh energie electrică 1975 am prevăzut să realizăm o de control financiar intern şi ai o- lării materialelor, neefectuării in­ carea legilor, întărirea răspunde­ \ Ca v- e cazanul
mai mult decît producem in acest producţie de peste 7 milioane lei. ficiilor juridice, revizori de ges­ ventarierilor la timp sau executa­ rii şi disciplinei în toate unităţile. ,'riat (prejudiciul r
\ peste 16 000 lei) f
cincinal. Această creştere se va rea­ — Concomitent cu creşterea pro­ tiune şi alte cadre cu funcţii de rea lor superficială, exercitării In acest sens, contabilii şefi tre­ mai beneficiat de..,
liza atit prin punerea în funcţiune ducţiei de energie electrică, la răspundere din unităţile judeţului, necorespunzătoare a controlului buie să manifeste o atitudine mai ) cesară. De ce nu
în luna aprilie 1977 a grupului nr. I.E.C. Mintia se insistă in mod care au dezbătut măsurile ce tre­ financiar preventiv şi curent. combativă în cadrul organelor de (şi legalitatea !) tc
5 al termocentralei de la Mintia, deosebit pe reducerea consumului Desigur, toate aceste nereguli conducere colectivă, să explice şi E.G.C.L. ?
cit şi printr-o mai bună organizare de combustibil convenţional. Care buie luate pentru prevenirea, des­ să vină cu soluţii concrete pentru
sint sarcinile întreprinderii în per­ coperirea şi recuperarea pagubelor au favorizat elementele necinstite îmbunătăţirea situaţiei economico- CUTIUŢA CU
sau slab pregătite profesional la
spectivă pentru rezolvarea acestei în dauna avutului obştesc şi îm­ săvîrşirea unor fapte antisociale, financiare. La rindul său, controlul I Mieroralonul îs
probleme deosebit de importante ? bunătăţirea activităţii de control la infracţiuni, delapidări şi sus­ financiar trebuie să acţioneze cu , flat în plină dezvo
I mai îndepărtat ct
Succese de — Colectivul nostru a manifestat preventiv. Consfătuirea a beneficiat trageri de bunuri, păgubind avutul mai multă fermitate faţă de ne­ , şuiul. De-a lungu
de un vast material documentar,
şi manifestă o preocupare deose­ rezultat ca urmare a numeroaselor obştesc de importante valori. După ajunsurile ce se constată, să spri­ zecilor ele blocuri,
jine în mai mare măsură unităţile
să o singură cutie
prestigiu in bită pentru economisirea combus­ controale efectuate pe linia mo­ natura provenienţei pagubelor, o pentru lichidarea imobilizărilor de | tarea lor se Impun
tibililor şi energiei. Pe baza preve­
dului de aplicare a Legii privind importantă pondere o au şi cele
derilor, am întocmit planuri de mă­ gospodărirea mijloacelor materiale care reprezintă drepturile de per­ mijloace circulante. | DISCIPLINA P
cuvîntul participanţilor la
Din
întrecere suri concrete privind raţionalizarea şi băneşti şi funcţionarea contro­ sonal achitate sub forma retribu­ consfătuire şi al reprezentantului i MOAIt'
ţiei cu încălcarea dispoziţiilor le­
consumurilor specifice. Astfel, nu­
mai în acest an se prevede să se lului financiar, a Legii cu privire gale în vigoare, în special prin Ministerului Finanţelor s-a des­ ' Matei Nicoară,
la organizarea şi conducerea uni­
\ Filip Bugnar, V
realizeze o economie de 18 845 to­ acordarea .nelegală a unor grada­ prins ideea că în judeţul nostru,
(Urmare din pag. 1) tăţilor socialiste de stat, a Legii ' sint tineri ceferişl
ne combustibil convenţional şi 1 500 privind controlul financiar preven­ ţii, alocaţii de stat pentru copii, în verigile şi nivelurile conducerii I stafia C.F.R. Sim
MWh energie electrică. Recent a tiv şi a altor acte normative care deplasări etc. economice există suficiente forţe, i rînd ei au fost „ei
ritmului de execuţie pe şantierul fost pusă în funcţiune microcentra- au avut drept urmare prevenirea Nerespectarea normelor tehnice cadre cu o temeinică pregătire | te urîte — beţii,
noului spital cu 700 paturi din la proprie a termocentralei de la unor nereguli, diminuarea aspec­ de exploatare şi întreţinere a uti­ profesională şi politică care pot i re le-au adus de:
Petroşani s-a adus de eurînd cea Mintia, care, funcţionînd pe baza telor de risipă şi slabă gospodărire lajelor şi mijloacelor de transport, şi trebuie să contribuie la forma­ ( varăşilor de munci
i achitat amenzile
de-a doua macara ZB, de 80 to- apei de răcire a turbinei, va pro­ a bunurilor materiale, sporirea e- depozitarea necorespunzătoare a rea unei opinii publice de am­ 1 promis că nu vor
ne/m, utilaj cu braţ lung şi ac­ duce anual circa 2,5 milioane kWh xigenţei faţă de manifestările ne­ materiilor şi materialelor, precum ploare pentru prevenirea şi com­ [ cru colectivului de
ţiune la mare înălţime, adecvat energie electrică, menită să condu­ gative ce se mai menţin în do­ şi depăşirea nejustificată a con­ baterea pagubelor, pentru respec­ 1 rist.
construcţiei clădirilor înalte la că la scădere^ consumului propriu meniul financiar contabil. Consfă­ sumurilor specifice au constituit, tarea şi întărirea legalităţii noas­
care se utilizează tehnologia de tehnologic. tuirea s-a înscris ca o necesitate de asemenea, cauze generatoare tre socialiste. MINA irespi
execuţie cu ajutorul cofrajelor Interviu realizat de stringentă — şi în acelaşi timp ca de pagube în special la unităţile ) Pe liolul intrări
planHuniversale. MIRCEA LEPĂDATU o valoroasă iniţiativă — avînd în de transporturi, construcţii, de Ec. LAURENŢIU LUCACI i Iii personalului d
exploatare a lemnului şi de indus­ directorul Inspecţiei financiare \ ria se află un
IN TOATE SECŢIILE trie locală. de stat Hunedoara i dedicat femeii mu
) mamă. Numai că
COMBINATULUI HUNEDOREAN [ tografie a pani
IMPORTANTE ECONOMII ) iresponsabilă a sc
DE MATERII SI MATERIALE i nu pot fi redate :
Ferma ■ zootelmicâ—model de:. l l-a dibuit nimeni
1 cum nu Ie-a văzu
In toate secţiile şi^-sectoarele de 1 Pe un hol atît e
activitatea ale C.S. Hunedoara se : organizare, producţie şl eficienţă <j
depun eforturi stăruitoare pe li­ ENIGMIS
nia economisirii combustibilului
şi energiei, a metalului, a celor­ i Ştiţi cumva
„C-R-E", „GOG-S/
lalte materii şi materiale. Astfel Furaje sint suficiente» Să se ’ -AL“, cuvinte întî
la laminorul de profile fine can­ \ me ale unor unit
titatea de energie electrică eco­ din Dobra ? An
nomisită se ridică la 63 000 kWh, t ..traducem" noi.
iar reducerea cantităţii de metal acţieneze ferm pentru creşterea / lăsăm pe tovarăşi
( rativa de consum
reprezintă 0.81 kg pe tona de la­ i s-o facă... comple
minate. Ba fabrica de dolomită \ lipsesc.
şi var s-au economisit 1 kg de preiiofieî de faptei
cocs, 1 mo de gaz metan şi 4 DEPOZIT LA...
kWh energie electrică pe tona de l Profitînd de nej
dolomită, iar la secţia cuptoare Ferma zootehnică nr. 2 din Bîr- vaci. Un astfel de procent într-o I erau depozitate
industriale s-au economisit pînă cea (a I.A.S. Simeria) şi-a înde­ fermă model nu poate fi conside­ \E.M. Ţebea, Ghf
în prezent 125 tone cărămizi ba­ plinit planul la zi de livrare a rat nici pe departe ca satisfăcă­ /■a tot cărat acasi
zice şi 250 tone cărămizi silico- producţiei de lapte abia în pro­ tor. ( materiale, în sp
aluminoase. O contribuţie cu to­ porţie de 78 la sută. Deşi s-au Că în cadrul fermei există mari isîrmă. Nimeni
tul deosebită şi-a adus colectivul făcut eforturi vizibile pentru re­ rezerve pentru creşterea produc­ ) „hărnicia" cu cai
ira materialele la
uzinei nr. 6 care a economisit cuperarea restanţei, totuşi nu s-a ţiei de lapte o dovedesc cîteva I Faza a aflat cîn
de la începutul anului 13 900 tone intrat încă în normal şi este sar­ exemple. îngrijitorul de animale , tia materialele la
combustibil convenţional şi aproa­ cina conducerii întreprinderii să Constantin Vişan obţine zilnic, în l JIANU).
pe 9,6 milioane kWh energie e- Unul dintre cei mai destoinici şefi de brigadă de la E.M. Pe- ia măsuri pentru realizarea inte­ medie, de la lotul său cîte 240 1
lectrică. (V. GRIGORAŞ — co­ tril-a — Viorel Corcheş (în centrul imaginii) înconjurat cu stimă de grală a planului de livrări. Gospodă­ lapte, iar lanoş Păuleţ realizează S-AU DAT IN
respondent). - ortacii săi. rind mai bine resursele proprii, cîte 185 1, ceea ce înseamnă ou , Tntr-imn di n si
respectiv cele 350 ha. afectate 2 — 4 1 pe cap de vacă mai mult I rest aurim tul „Per
producerii nutreţurilor, ferma îşi decît media pe fermă. Angajarea I Brad, Lazăr Mai
Decalajele între praşila mecanică poate acoperi integral necesarul întregii producţii a fermei în a- ’ on Tonea, Mirce
de suculente (mai mult de 4 000 cord global impune o răspundere | orei Lazăr au
tone). Dealtfel, în aceste zile se sporită din partea fiecărui mun­
1 zdravăn care pîi
lucrează intens la realizarea se- citor pentru gospodărirea cu ma­ 1 lăsat cu un scai
„Străduinţa"
lor
şi manuală — grabnic înlăturate l misilozului din trifoliene în ames­ ximă eficienţă a potenţialului zo­ 1 ordinea şi linişte
otehnic al fermei. Ion Apostol,
tec cii paie tocate, la prima coa­
sumatori le-a fo
să' fiind prevăzut să se obţină Costică Gagiu, Ene Ichim, Con­ | cîte o amendă d
circa 2100 tone furaje conservate stantin Grigoraş, Constantin Luca, fiecare în parte.
Realizarea producţiilor planificate tribuţia mecanizatorilor Ion Pes­ C.A.P. Bîrsău, lucrurile nu stau prin acest procedeu. La sortimen­ Viorica Paleac, Maria Pienar şi
şi a angajamentelor asumate în car, Ion Oprea şi Gheorghe Bor- mai bine, deoarece nu s-a termi­ tul de fibroase balanţa nu este alţi muncitori oferă exemple de PlNA
întrecere de către cooperativele deanu la efectuarea praşilelor me­ nat încă prima praşila manuală la acoperită cu peste 100 tone, ceea conştiinciozitate în realizarea sar­ I Frumosul şi r.
agricole reprezintă obiectivul ma­ canice la cartofi, sfeclă de zahăr cartofi, iar la porumb lucrarea res­ ce impune, ţinînd seama de nea­ cinilor cu care sint confruntaţi. , din Hunedoara ■
jor căruia îi este subordonată în­ si porumb. Culturile au o dezvol­ pectivă este de-abia în faza de junsurile întîmpinate în anul tre­ Stă în posibilitatea conducerilor I 2 ascensoare. Pt
treaga activitate a organizaţiilor tare viguroasă, ceea ce garantea­ început. Ieşirea din impas obligă cut, luarea de măsuri pentru pro­ I.A.S. Simeria şi fermei nr. 2 . nuli a funcţiona
I stricat. Acum ş
de partid de la sate. In acest con­ ză obţinerea recoltelor prevăzute. la măsuri energice din partea or­ curarea lor din vreme. Bîrcea să asigure fructificarea i oprit. Copil, o
text apare deci firească preocupa­ Mecanizatorii de la această co­ ganizaţiilor de partid şi a consi­ O problemă de maximă impor­ mai bună. a rezervelor de creşte­ 1 iau cu asalt scă
rea comuniştilor din fiecare loca­ operativă au asigurat front de lu­ liilor de conducere în scopul mo­ tanţă este îmbunătăţirea organi­ re a rentabilităţii activităţii sec­ i jele superioare.
litate pentru a asigura zilnic mo­ cru pentru praşila a doua manua­ bilizării tuturor cooperatorilor la zării reproducţiei şi selecţiei. Fa­ torului zootehnic al unităţii, ast­
bilizarea masivă a tuturor coope­ lă la cartofi şi prima praşila la efectuarea praşilelor manuale. ţă de planul anual, natalitatea fel îneît aportul acestuia în rea­ FRĂŢIE RAU
ratorilor şi a mecanizatorilor la porumb pe mai mult de 30 de hec­ La C.A.P. Cristur mecanizatorul este de numai 25 la sută. Este lizarea sarcinilor din actualul cin­ I Fostu.1 gestiona
întreţinerea culturilor. tare. Este un decalaj a cărui în­ Gheorghe Doru a efectuat praşila posibil să se obţină, afirma şeful cinal să fie cît mal substanţial. > de la restaurantu
— Ca secretar al organizaţiei de lăturare grabnică impune în con­ a II-a mecanică pe întreaga su­ fermei, aproape 70 de viţei la 100 N. TÎRCOB l consum lila (ci
partid de la C.A.P. Banpotoc — tinuare mobilizarea în cîmp zi de prafaţă cultivată cu sfeclă de za / trecut a dela
ne spunea Maria Berindei — am zi a întregului potenţial de forţe hăr — 40 de hectare, în timp ce 1 103 105 lei) s-a :
căutat ca în primul rînd să fiu eu al cooperativei agricole. lucrarea manuală s-a făcut pe mai Praşila a doua, aplicată neîntîrziat .’ încurcătură fir
exemplu personal la prăşitul cul­ Secretarul Comitetului comunal puţin de 30 de hectare. Inginerul (neglijenţei în se
I buia acoperită
turilor. La fel au procedat briga­ de partid Hărău, Titus Marinoiiu, şef al coperativei, Inocenţiu Tetea, ţ de bani, a apel;
dierii Galenia Blaj şi Emilia Bem- aprecia că sint reale posibilităţi ne spunea că în această săptămî- Sa cartofi sl sfeclă! /gestionar la de
bea. Cooperatorii Adriana Boldor, de îmbunătăţire a situaţiei la în­ nă se începe prima praşilă manua \ zit al Cooperat
Aurelia Benţa, Anuţa Vlad, Sofia treţinerea culturilor şi la C.A.P. lă la porumb, praşila mecanică fi­ In toate unităţile agricole cooperatiste prima praşilă mecanică / care, „frăţeşte",
Lupaş, Sabin Bodea şi alţii s-au Hărău şi Bîrsău, unde s-au creat ind efectuată pe mai mult de 30 şi manuală la culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr s-a efectuat pe ( troducă în gest
i valoare de peşti
situat printre primii la întreţine­ mari decalaje între praşila meca­ de hectare. Decalaje mari între intreaga suprafaţă ce le-a fost destinată. 1 turate cooperat!
rea culturilbr. Există o atmosferă nică şi cea manuală. Spre exem­ praşilele mecanice şi manuale se Deoarece culturile se găsesc într-un stadiu avansat de dezvoltare, I preţ cu amănur
bună de muncă în cadrul unităţii, plu, la C.A.P. Hărău peste 40 de constată şi în alte cooperative a iar timpul este favorabil pentru a se lucra in cîmp cu toate forţele 1 te în restaurau
retribuţia în acord global consti­ ha ocupate cu porumb aşteaptă gricole, fapt ce impune acţiuni e şi mijloacele mecanice, cooperatorii şi mecanizatorii, toţi locuitorii sa­ (preţ de... alb
tuind un puternic factor stimula­ intervenţia cooperatorilor. Intr-un a nergice pentru mobilizarea tuturor telor sint chemaţi să participe la întreţinerea în cele mai bune con­ 1 Trucul n-a prin
tor pentru participarea cooperato­ din tarlale, în suprafaţă de 22 ha, locuitorilor satelor la întreţinerea diţii a cartofilor şi sfeclei, astfel incit să se asigure realizarea unor l înţeleasă — divu
I tă măsurile de
rilor la executarea in condiţii op­ am găsit-o doar pe cooperatoarea exemplară a culturilor — condiţie
time a praşilelor. Eleonora Rotaru la prăşit. Aici decisivă pentru obţinerea unor re­ randamente maxime de pe fiecare hectar. Printr-o bună organizare a
Inginerul şef al C.A.P., Maria porumbul de-abia se mai putea colte sporite în ultimul an al ac­ muncii este posibil ca praşila a doua să fie efectuată într-un timp
Edoga, a ţinut să remarce şi con­ distinge din buruieni. Nici la tualului cincinal. scurt şi de calitate.