Page 54 - Drumul_socialismului_1975_05

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6062 • MARŢI, 27 MAI 1975

375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române

Unirea lui Mihai Viteazul - simbol strălucit,
„Unirea naţională fu visarea iubită a voievo­
zilor noştri cei viteji, a tuturor bărbaţilor noştri cei
însufleţitor pentru toate generaţiile! mari, care întrupează în sine individualitatea şi
cugetarea poporului, spre a o manifesta lumii.
Pentru dînsa ei trăiră, munciră, suferirâ si muriră"
Se împlinesc 375 de ani de la Muntenia „o altă ţară româneas­ giul Internaţional al ţărilor româ­ NICOLAE BĂLCESCU
prima unificare politică a provin­ că". Şi realizatorul acestor îndrăz­ ne, fapt demonstrat dealtfel prin I ll »*AIIaI| lţl/\l m ■ pi „ I n
ciilor româneşti sub conducerea u- neţe aspiraţii, omul faptelor teme­ închegarea unei coaliţii balcanice
nică a marelui voievod Mihai Vo­ rare, cel care, cu o consecvenţă în jurul domnitorului român, la
dă Viteazul. Actul de la 1600, cu neabătută a urmărit obţinerea in­ care au aderat reprezentanţii bul­
profunde rezonanţe în istoria pa­ dependenţei şi realizarea unităţii garilor, sirbilor şi grecilor. Unirea
triei noastre, a constituit de-a lun­ politice a ţărilor române, încă de lui Mihai Viteazul a constituit tot­
gul timpului simbolul aspiraţiilor la urcarea în scaunul domnesc, a odată un exemplu pentru toate
spre libertate şi unitate ale po­ fost Mihai Vodă, căruia poporul generaţiile, timp de mai bine de
porului român. i-a zis în semn de cinstire „Vi­ trei veacuri.
Unirea lui Mihai Viteazul nu a teazul". „Un eveniment memorabil în is­
fost o simplă întâmplare. Ba se După ce obţine victorii fulgeră­ toria poporului nostru — arăta
baza pe eforturile îndelungate ale toare împotriva oştilor otomane, secretarul general al partidului, to­
poporului român, care, de-a lun­ varăşul NICOLAE CEAUŞESCU —
gul veacurilor, cu preţul a grele este unirea vremelnică a Ţării Ro­
jertfe şi sacrificii, s-a ridicat me­ mâneşti, Moldovei şi Transilvaniei
reu la luptă pentru apărarea fiin­ într-un singur stat feudal centra­
ţei sale naţionale. Totdeauna, în lizat, sub conducerea marelui voie­
clipe de grea restrişte, spada
luptei pentru libertate a fost ridi­ vod Mihai Viteazul. Unirea de Ia
1600 s-a înscris pentru totdeauna,
cată de voievozi viteji, cu dragos­
te de ţară, care în fruntea oştilor cu litere de aur, în hronicul ţării,
ţărăneşti, oameni care-şi pără­ acest act devenind un simbol stră­
seau pentru o clipă plugul, şi-au lucit, însufleţitor pentru toate ge­
înscris numele în memoria istoriei neraţiile care au aspirat spre con­
naţionale. Basarab, Bogdan, Mir- stituirea statului unic naţional".
cea cel Bătrîn, Dan cel Viteaz, Aniversarea în aceste zile a mă­
lancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, reţei înfăptuiri constituie un nou
Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Ion şi potrivit prilej de omagiere a Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. (Piotură de D. Stoica;.
,Vodă cel Viteaz şi mulţi alţii şi-au îndelungatelor tradiţii de luptă
apărat „sărăcia şi nevoile şi nea­ pentru independenţă, unitate, eli­
mul", după cum glăsuieşte poetul, berare naţională şi socială a po­
într-o vreme cînd stat după stat porului nostru. Aşa cum se sub­ ASPIRAŢIE SECULARA
îşi pierdea independenţa. liniază în Programul Partidului
Locuitor dintotdeauna în spaţiul Comunist Român adoptat la Con­
carpato-dunărean, legăturile trai­ victorii care au uimit întreaga Eu­ gresul al Xl-lea, permanenţa as­ A POPORULUI ROMÂN
nice întreţinute între cele trei ţări ropă (bătălia de la Călugăreni, din piraţiilor de imitate ale poporului
româneşti în tot cursul evului me­ 13/23 august, a fost considerată un român, continuitatea luptei sale
diu, limba comună unitară care 'a adevărat miracol — 16 000 de os­ neistovite pentru libertate şi inde­ Deşi, datorită condiţiilor vitrege „cheia bolţii fără de care s-ar pră­
generat şi o cultură unitară — taşi munteni împotriva a circa în care poporul nostru a fost ne­ buşi tot edificiul naţional" ; cuvin­
toate au determinat ca în conştiin­ 100 000 de ostaşi ai lui Sinan Pa­ pendenţă, pentru drepbul de a-şi voit să trăiască timp de mai mul­ tele „Vrem să ne unim cu ţara",
hotărî singur soarta, reprezintă o
ţa oamenilor să se stabilizeze ideea şa), Mihai Viteazul a pătruns în necesitate obiectivă a dezvoltării te secole în formaţiuni statale se­ strigate de cei peste 40 000 de par­
parate, el s-a dezvoltat unitar,
că cele trei ţări nu pot trăi una i595 în Transilvania, alungîndu-1 istorice a poporului român. păstrîndu-şi unitatea limbii, teri­ ticipanţi la marea adunare de pe
fără alta. Conştiinţa de neam, fi­ de la domnie pe principele Andrei toriul naţional, portul şi obiceiu­ Cîmpia Libertăţii din Blaj, ară­
Astăzi, cînd visele de libertate
zionomia spirituală, aceleaşi datini Bathory supus turcilor, iar în mai şi unitate au devenit realităţi, e- rile, multiplele legături şi trăsă­ tau limpede că acelaşi ideal i-a
şi obiceiuri au dus, după cum era 1600, după o campanie scurtă în vocarea luptelor şi jertfelor îna­ turi comune. Totodată, de-a lun­ însufleţit pe românii de dincolo de
Carpaţi, din Transilvania.
şi logic, la manifestarea din ce în Moldova, îl alungă pe Eremia Mo­ gul veacurilor, între ţările româ­
Actul de mare însemnătate, de
oe mai puternică a tendinţelor de vilă şi se intitulează „domn ai intaşilor pentru realizarea marilor ne s-au dezvoltat strînse relaţii la 24 ianuarie 1859, a deschis o
noastre idealuri constituie o bo­
Unire, începînd încă din veacurile Ţării Româneşti, al Transilvaniei gată sursă de idei insufleţitoare. economice şi culturale. Adesea, a- nouă etapă în dezvoltarea istori­
KV. şi XVI. lancu de Hunedoara şi a toată Moldova". Cea dintîl La 375 de ani de la prima unire ceste relaţii s-au îmbinat cu inte­ că a poporului român, stimulînd
se intitula „căpitan" al Ţării Ro­ unire politică se realizase prin politică a ţărilor române, naţiunea resele comune de apărare a gliei progresul pe toate tărîmurile. „U-
mâneşti ; Bogdan, tatăl lui Ştefan fapta marelui domn I noastră, strîns unită în jurul Parti­ strămoşeşti, împotriva cotropitori­ nirea — spunea M. Kogălniceanu
cel Mare, visa ca „Moldova şi Realizarea actului politic din dului Comunist Român, făureşte lor străini, în mintea multor voie­ — a fost actul energic al întregii
Transilvania, „una să fie"; Vlad 1599—1600 a avut multiple semni­ societatea socialistă multilateral vozi întipărindu-se ideea că ţările naţiuni române... Unirea naţiunea
Ţepeş dorea ca in vederea luptei ficaţii i puterea ţărilor române a dezvoltată, împlinind pe pămîntul române nu se pot apăra eficient a făcut-o...“. Pe harta politică a
decît aliate Intre ele din punct de
antiotomane, „Ţara Românească şi sporit, putîndu-se acum apăra mai strămoşesc cele mai înalte aspi­ vedere militar. Lupta comună pen­ Europei a apărut numele unui nou
stat naţional — numele patriei
Transilvania să fie o singură ţa­ bine de pericolul transformării in raţii de progres social ale înain­ tru independenţă devenea din ce noastre — România. Realizarea de
ră" ; Ştefan cel Mare considera provincii turceşti, a crescut presti- taşilor. în ce mai necesară, o dată cu la 1859 a avut un puternic ecou
creşterea puterii turceşti. în rîndul populaţiei din Transil­
Documentar Constituirea blocului militar an- vania. Relevînd forţa de atracţie
tiotoman al ţărilor române, prin­ pe care tînărul stat' naţional ro­
tre altele şi prin cucerirea mili­ mân o exercita asupra ardelenilor,
Hal Viteazul în tară a Transilvaniei de către un cărturarul Al. Papiu Ilarian ară­
domn de peste munţi, va fi prelu­ ta că „românii din Transilvania
prima ediţie a diul unirii lor, realizată de Mihai numai la Principate privesc". Tri-
miţînd voluntari în războiul din
Viteazul la 1600, moment culmi­
enciclopedie! Larousse nant al istoriei politice a ţărilor 1877 şi strîngînd fonduri pentru
transilvănenii
lui,
Îşi
române în orînduirea feudală. Ma­
susţinerea
rele ideal naţional înfăptuit sub exprimau implicit dorinţa de a se
Primul mare dicţionar Larousse, sceptrul lui Mihai Viteazul a avut uni cu România. „Cauza ostaşu­
din 1876 (15 volume) se ocupă de o valoare de simbol şi nepieritoa­ lui român — scria „Gazeta Tran­
aspecte şi personalităţi din tre­ re chemare pentru generaţiile ca­ silvaniei" din 2 mai 1877 — e o
cutul poporului nostru. Chiar da­ re au urmat. cauză generală română. Victoria
că unele texte conţin date ero­ lui e a întregii naţiuni".
nate asupra unor momente — poa­ începînd cu secolul trecut, înfăp­
te datorită surselor documentare tuirea unirii ţărilor române s-a Unirea Transilvaniei cu Româ­
de care au dispus autorii la vre­ impus tot cu mai multă stringenţă, nia, de la 1 decembrie 1918, rea­
mea respectivă — este vădit efor­ devenind în contextul destrămării lizată prin lupta neprecupeţită a
tul de a reţine şl sublinia tră­ feudalismului şi a dezvoltării noi­ celor mal înaintate forţe, a mase­
sături şi semnificaţii care s-au lor relaţii capitaliste o necesitate lor largi de pe ambele versante
impus, prin forţa lor, atenţiei ale Carpaţilor, avea să desăvîr-
lumii. obiectivă, o condiţie indispensa­
bilă pentru evoluţia societăţii, şească procesul istoric al formă­
Iată ce se poate citi în textul
consacrat familiei Basarabilor pentru înscrierea poporului român rii statului naţional unitar, împli­
(Voi. II, pag. 218) : „Din această pe orbita progresului, alături de nind dezideratul scump care a în­
familie, a Basarabilor, S-A TRAS ţările înaintate ale Europei. Cei sufleţit de veacuri poporul român.
UN MARE NUMĂR DE VOIEVOZI mai luminaţi cărturari, exprimînd Idealurile măreţe pentru care au
DIN VALAHIA, DE LA 1241 Pî- năzuinţele poporului, au cultivat luptat patrioţii înflăcăraţi, mili­
NA LA 1714 şi CARE A JUCAT fervent, prin toate mijloacele, tanţii pentru cauza unirii şi formă­
UN MARE ROL IN ISTORIA EU­ ideea unirii — prin presă, litera­ rii statului nostru naţional mo­
Tabloul „Cresus arătînd bogăţiile sale lui Solon". Personajele sînt ROPEI DE RĂSĂRIT. Printre tură, artă şi lucrări social-istori- dern, îşi găsesc azi în România
împăratul Rudolf al II-lea şi curtenii săi. Printre ei, în primul plan, PRINCIPALII MEMBRI AI ACES­ ce. Denumirea de „România", ală­ socialistă întruchiparea pe -.«plan
şi Mihai Viteazul. (Pictură de Franz Franken I, Muzeul de artă şi istorie TEI FAMILII CELEBRE sînt ci­ turi de aceea de „Dacia", repusă superior. La 375 de ani de la^fău-
din Viena). taţi MIRCEA I (Mircea col Bă­ în circulaţie de corifeii Şcolii ar­ rirea primei uniri politice a ţări­
trîn) VOIEVOD DE LA 1342 (co­
rect 1386) LA 1418, CARE S-A delene, indică limpede scopul lor române, România de astăzi se
RĂZBOIT (...) MAI ALES CU mişcării naţionale. Astfel, Vasile înfăţişează ca o ţară cu adevărat
TURCII, S-A FĂCUT CUNOSCUT Alecsandri scrie „Deşteptarea liberă, suverană şi independentă,
Chipul lui Hîiiai Viteazul PRIN CEI MAI VITEJI RĂZBOI­ şi României", Alecu Russo „Cîntarea într-un continuu şi rapid progres,
STRĂLUCITE
ACŢIUNI
MIHAI II, ZIS VITEAZUL, UNUL
I.
ca o naţiune socialistă dinamică.
României",
Rădulescu
Eliade
DIN
NICI AI VEACULUI SAU, ALES intitulează ziarul său, care apare Munca harnică şi succesele obţi­
nute de poporul român sînt ex­
Ia Bucureşti, în 1829, „Curierul
VOIEVOD IN 1592 (corect 1593),
In cele aproape şase săptămîni, lescu au exclamat: „Acesta este" şi MORT IN 1601 ; EL A REUNIT românesc", Gh. Asachi numeşte presia continuităţii peste veacuri
eît a sfat Mihai Viteazul la Praga, liotăriră „indată a ne deşerta uşoa­ PE CAPUL SAU CELE TREI CO­ gazeta scrisă în acelaşi timp, şi ca­ a marelui ideal naţional de a ri­
la curtea împăratului Rudolf al rele noastre pungi spre a stampa ROANE ALE VALAHIEI, MOLDO­ re apare la Iaşi, „Albina româ­ dica patria noastră în rîndul celor
II-lea, puteau fi întilniţi aici ar­ după dînsul o gravură frumoasă şi VEI ŞI TRANSILVANIEI. STÎR- nească". mai avansate state ale lumii, este
tişti de renume ai timpului: arhi­ credincioasă, şi a da în admirarea NIND ASTFEL INVIDIA ÎMPĂ­ Cu deosebită forţă a fost ex­ cea mai înaltă cinstire adusă me­
tecţi ca G. Spazio şi Mario del românilor adevăratul portret al e- RATULUI RUDOLF AL II-LEA primat dezideratul unirii în tim­ moriei celor care, prin lupte şi sa­
Pambio, sculptori ca Adriaen de roului lor"). (...) ŞI MIHAI A MURIT ASASI­ pul revoluţiei de la 1848. M. Ko- crificiile lor, au asigurat făurirea
Vries sau Pietro della Stella, pic­ Fr. Francken I, flamandul, îl pic­ NAT". gălniceanu sublinia că unirea este statului naţional unitar român.
tori ca Hans von Aaclien, Franz tează pe Mihai intr-un cunoscut
Francken I, gravori renumiţi ca tablou cu subiect alegoric, „Rege­ EVOCARE
Aegidius Sadeler. Se găsea aici cu­ le Cresus arătînd comorile sale Manifestări omagiale
noscutul astronom danez Tycho înţeleptului Solon". Voievodul poar­ Pe fundalul aceloraşi ample ma­
Brahe şi celebrul său discipol, Jo- tă cuirasă, cunoscuta sa căciulă cu SIMPOZIOANE ani de la prima unire politică a nifestări, pe pămîntul istoric de la
han Kepler. Era de fapt epoca în surguci, mantie lungă, roşie, cu ţărilor române", „Mihai Viteazul şi Costeşti s-a desfăşurat, duminică,
care la Roma murea pe rug Gior- guler de blană, încheiată la gît cu In cadrul manifestărilor prilejuite Unirea de la 1 600", „Conştiinţa şi o emoţionantă evocare la care au
ăano Bruno... o pafta frumos împodobită şi cio­ de împlinirea a 375 de ani de la tradiţiile poporului român". fost prezenţi peste 1 500 de pionieri,
participanţi la finalizarea pe zona
prima unire politică a ţărilor ro­
i?
Figura lui Mihai a atras atenţia rapi de culoare verde. Alte copii mâne, în numeroase localităţi din La Casa de cultură din Brad s-a Orăştie a „Ştafetei cravatelor roşii
artiştilor. Franz Francken I, Aegi­ ale acestui tablou au dus pină de­ judeţul nostru au avut loc simpo­ desfăşurat simpozionul „375 de ani cu tricolor". Deschisă cu ceremoni­
dius Sadeler şi alţii i-au schiţat parte chipul lui Mihai Viteazul: la zioane susţinute de cercetători de de la intrarea lui Mihai Viteazul alul pionieresc, continuată cu pa­
portretul. Cel al lui Sadeler, „lu­ Roma, Bruxelles, Paris, Avignon, la Muzeul judeţean Hunedoara-De- în Alba Iulia", susţinut de prof. rada detaşamentelor în frunte cu
Dorin Crişan. în cadrul simpozionu­
crat după natură", înfăţişa pe „Mi­ Berlin, Erfurt, Gotha ş.a. va, Arhivele statului Filiala Deva lui au fost prezentate diapozitive fanfara, celor mici, manifestarea a
hai, voievodul Munteniei, străluci­ Fiul pictorului, Fr. Francken II, şi cadre didactice. De exemplu, la despre viaţa şi activitatea marelui cîştigat în frumuseţe prin evoca­
rea „Anul 106", prezentată de pio­
tor în norocire şi in nenorocire şi reia chipul lui Mihai în tabloul exploatările miniere Gurabarza şi domnitor Mihai Viteazul. nierii din Orăştioara de Sus, după
virtuos în amîndouă, în vîrstă de „Solomon arătîndu-şi comorile re­ Dealul Fetii au vorbit Marin Vîr- care, răsfoindu-se cele mai glorioa­
'43 de ani... Pentru binele public ginei din Saba", aflat astăzi la topeanu, Mircea Dan Lazăr şi Mi­ EXPUNERI se file din istoria patriei, s-au urcat
nu-.şi cruţa nici fiinţa. sa ; purcede Luvru. La Muzeul Prado din Ma­ hai Cerghedean ; la Orăştie, prof. Lectori ai Cabinetului judeţean „Trepte spre viitorul comunist",
Nicolae Adam şi Mircea Dan Lazăr ;
înainte, fără temere chiar dacă s-ar drid, chipul lui Mihai apare în ta­ la Deva, prof. E. Sonoc, V. Cişmaşu, de partid, membrii Societăţii hune- prin montajul muzical-literar susţi­
împotrivi toate puterile iadului, bloul „Aducerea capului lui Sf. I. Andriţoiu ş.a. dorene de istorie, cadre didactice nut de pionierii din Romos.
prin faptele sale a întrecut toate Ioan Botezătorul". Irod, personajul La simpozioane au fost prezen­ din satele, comunele şi oraşele ju­
plăsmuirile poetice" — mărturiseşte central al alegoriei, este reprezen­ tate următoarele teme : „Lupta pen­ deţului au susţinut sau susţin în
pictorul, gravînd aceste cuvinte sub tat de chipul lui Mihai. Tabloul tru independenţă şi unitate stata­ aceste zile, în aşezăminte culturalo Paaină redactată de
chipul domnitorului. (Văzînd lucra­ datează după anul 1612, deoarece lă. Permanenţa istoriei poporului sau şcoli, expunerea „Aniversarea CAROL DROZD
a 375 de ani de la prima unire po-
rea in 1847, in colecţia de stampe împăratul Rudolf al II-lea nu mai nostru", „Un moment strălucit ai îuin^ n.h n/riVioi Vorlă Viteazul".
«ie la Paris, N. Bălcescu şi Al. Go- apare în imagine. istoriei noastre naţionale", „375 de