Page 6 - Drumul_socialismului_1975_05

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6059 © MIERCURI, 7 MAI 1975
msBEmeaaBBSgBBBMWBBEi

Cerinţe de stringentă actualitate

m- faţa lucrătorilor ogoarelor Sărbătorire®

obligă conducerile tuturor unităţi­
© Plivitul buruienilor clin lanurile de cereale păioase lor agricole să asigure trecerea Zilei tineretului
neîntârziată la prăşitul mecanic şi
© Prăşiiul mecGnic şi manual al sfeclei şi cartofilor manual al culturilor pe toate su­
© Plantatul şi semănatul legumelor prafeţele ocupate cu sfeclă şi car­ la E.M. Ţebea au prezentat un
tofi, iar pe măsură ce răsare po­
© Creşterea producţiei de lapte şi recoltarea furajelor rumbul, să se facă şi lucrările de DEVA program cultural-distractiv cu \
întreţinere prevăzute în tehnologii. Cu prilejul Zilei tineretului în formaţii artistice proprii.
Pînă la începutul acestei săptă- sala „Arta" din Deva a avut loo In ziua de 2 Mai, organizaţia
în condiţiile specifice acestei la cartofi şi sfecla de zahăr. La mîni, s-au cultivat legume pe a-
primăveri, cu temperaturi mai C.A.P. Simeria prăşitul mecanic proape 400 ha din cele 1100 pla­ un spectacol festiv. In program U.T.C. de la F.I.L. a iniţiat o
scăzute şi precipitaţii abundente, s-a făcut aproape pe întreaga su­ nificate. Important este ca, în a- au evoluat formaţia de muzică frumoasă seară distractivă închi­
intervenţia operativă la combaterea prafaţă cultivată cu cartofi şl pe ceastă perioadă, legumicultorii să uşoară „Meteor", o formaţie de nată fruntaşilor în producţie, ac­
buruienilor şi dăunătorilor culturi­ 25 ha din cele 55 destinate sfeclei acorde maximă grijă însămînţării dansuri cu tema „Detaşamentul tivitate precedată de un concurs
lor agricole, prin mobilizarea în­ de zahăr. Mecanizatorul Aron Bra- fasolei, castraveţilor, dovleceilor, de muncă patriotică", solişti de de poezie patriotică. Concursul a
tregului potenţial de forţe şi mij­ şoveanu, care a efectuat şi semă­ plantatului ardeiului şi vărzoase- muzică populară, repriză de dan­ fost cîştigat de tînăra Maria In-
loace existente în unităţile agrico­ natul, execută praşila în condiţii lor, astfel incit planul sortimental suri populare şi alte puncte cul- drei.
le de stat şi cooperatiste, prezin­ calitative ireproşabile. Rezultate să fie îndeplinit integral în fieca­ tural-distractive. Şi-au dat con­
tă maximă importanţă pentru soar­ bune la întreţinerea culturilor pră­ re unitate. Nu trebuie uitat că cursul artiştii amatori • Adriana ORĂŞTIE
ta recoltei ultimului an al actua­ sitoare— cartofi sau sfeclă — au ob­ fertilizarea fazială a culturilor şi Vass, Angela Grigore, Mirela
lului cincinal. Efectuarea în con­ ţinut şi cooperativele agricole din aplicarea tratamentelor fitosanita- Cheie, Tania Vasile, Diana Krein-
diţii ireproşabile a lucrărilor de Bobîlna, Băcîia, Sîntandrei ş.a, re repreziptă acţiuni de mare în­ dler, Angela Săbău, Drăgan Mun- Şi tinerii de la Orăştie au în­
întreţinere a culturilor — veri­ unde s-a făcut erbicidarea. Pre­ semnătate pentru soarta recoltei. teanu, Rodica Tomotaş, Maria Ce- treprins interesante activităţi con­
gă de bază in lanţul de factori şedintele consiliului intercoopera- O obligaţie de căpetenie pentru ler şi alţii. sacrate zilelor de 1 şi 2 Mai. Cei
care hotărăsc nivelul producţiilor tist Simeria, ing. Emil Szelcely, cooperatorii şi lucrătorii din fer­ de la întreprinderile „Vidra",
la hectar — confruntă organizaţii­ ne-a relatat că toate eforturile mele de stat o constituie creşterea I.C.O. şi F.I.L., cu formaţii pro­
le de partid de la sate, consiliile cooperatorilor şi mecanizatorilor producţiei de lapte. Deşi, faţă de CĂLAN prii, au realizat un reuşit pro­
populare comunale şi conducerile sînt concentrate la efectuarea pra­ aceeaşi perioadă a anului trecut, gram cultural-artistic închinat
de unităţi cu sarcina de a asigu­ şilelor pe cele 1 648 ha cultivate la fondul de stat s-au livrat can­ In ziua de 1 Mai, peste 500 de muncii, oamenilor. In ziua de 2
ra zi de zi o participare masivă a cu legume, cartofi, sfeclă şi po­ tităţi mai mari, există o restanţă tineri din oraşul Călan au parti­ Mai au fost organizate întreceri
cooperatorilor şi mecanizatorilor rumb. Folosind la întreaga capa­ de peste 4 000 hl faţă de plan. De cipat la un bogat program de ac­ sportive la fotbal, handbal şi vo­
Ia realizarea intr-un timp scurt şi citate utilajele din dotare, pri­ la C.A.P. Simeria, Deva, Orăştie tivităţi cultural-sportive. S-a or­ lei, la care au participat tineri
de calitate a praşilelor şi plivitu- ma praşilă mecanică poate fi în­ şi altele, zilnic se livrează cîte ganizat cupa „1 Mai" la discipli­ de la S.M.A., şantierul de con­
lui. împlinirea dezideratului amin- cheiată la sfecla de zahăr în cel 1 000—1 500 1 lapte, reprezentînd o nele fotbal, handbal, volei, atletism, strucţii, liceul „Aurel Vlaicu",
,tit se impune cu deosebită acuita­ mult 8 zile bune de lucru în cîmp, creştere — datorită unei furajări tenis de masă, şah şi popice. precum şi de la şcolile generale
te în această perioadă, cînd gra­ la cartofi în 5 zile, iar la porumb mai bune a vacilor şi folosirii nu­ din Romos şi Sibişei.
dul de îmburuienare a culturilor în 10 zile. Concomitent cu întreţi­ treţurilor masă verde — de 30—40
este ridicat, iar prognoza vremii nerea culturilor, se acordă întrea­ procente faţă de lunile anterioare. BRAD
pentru luna mai prevede în conti­ ga atenţie pregătirii terenului şl De rezerve asemănătoare, care PETROŞANI
nuare un mare număr de zile plo­ însămînţării culturilor succesive trebuie eficient valorificate, dispun In oraşul Brad au avut loc în
ioase. după recoltarea furajelor pentru şi cooperativele agricole din Be­ zilele de 1 şi 2 Mai un mare nu­ La casele de cultură şi clu­
Urmărind îndeaproape stadiul masă verde. Praşila I mecanică la riu, Căstău, Hărău, Ilia, Lăpuş-
de dezvoltare a cerealelor păioa- sfeclă au efectuat-o şi mecaniza­ nic şi altele. Iată de ce este nece­ măr de activităţi cultural-distrac- burile miniere din toate locali­
jse, la indicaţia cadrelor tehnice, torii din Ilia, Gurasada, Boz şi sar ca în toate fermele zootehnice tive. Redăm doar cîteva din ele. tăţile Văii Jiului au avut loc în
în cooperativele agricole s-a făcut Sălciva pe suprafeţe însemnate. să fie organizat păşunatul raţio­ Un însemnat număr de tineri au seara zilei de 1 Mai spectacole
plivitul chimic al buruienilor pe Un rezultat meritoriu au înregis­ nal, să fie strînse cu deosebită participat la Cupa tineretului des­ festive, ou pronunţat caracter e-
mai mult de 8 000 hectare. Odată trat cooperativele agricole din raza grijă toate resursele de nutreţuri făşurată la probele fotbal, tenis ducativ, consacrate Zilei muncii,
de masă, popice, handbal. De ase­
fruntaşilor în producţie. Pe sta­
cu finalizarea grabnică a acţiunii consiliului intercooperatist Orăştie, — respectiv recoltate trifolienele
respective pe terenurile unde se unde s-a reuşit să se termine pri­ şi realizate cantităţi cit mai mari menea, peste 70 de tineri de la dionul din Lupeni, s-a desfăşurat
mai poate intra cu tractoarele, nu ma praşilă mecanică la sfecla de de semisiloz în fiecare unitate a- I.M. Barza, U.U.M.R. Crişcior, un atractiv campionat de fotbal
se mai îngăduie nici o clipă de ră­ zahăr. Directorul S.M.A., ing. A- gricolă. grupul şcolar şi liceu au partici­ la care au participat echipe de
gaz la plivitul manual pe supra- lexandru Roşu, ne spunea că, tot­ Multitudinea lucrărilor aflate pe pat la o interesantă drumeţie la la exploatarea minieră, prepara-
; feţele cu grîu neerbicidat. O sla- odată, s-a realizat rebilonatul la agenda lucrătorilor ogoarelor im­ locul numit Caraci. La casa de ţie, din şcoli. La Vulcan, peste
cultură şi la clubul minier din
: bă preocupare faţă de soarta recol­ cartofi pe mai mult de 60 ha la pune organizare ireproşabilă a 200 de tineri din căminele mun­
tei s-a semnalat la C.A.P. Foit, C.A.P. Căstău, Beriu şi Sibişei. muncii în toate unităţile agricole, Gurabarza au avut loc seri cul- citoreşti şi din şcoli au luat par­
unde s-a tărăgănat nepermis er- Acţiunea de rebilonare s-a efec­ mobilizarea întregului potenţial de tural-distractive. Tinerii de la te la întreceri de atletism, tenis
bicidarea griului, iar acum nu se tuat, de asemenea, pe to*tă supra­ forţe şi mijloace existente pen­ I.T.A. Brad au organizat o sea­ de cîmp şi de masă.
mai poate intra cu tractorul în faţa cultivată cu cartofi la C.A.P. tru realizarea intr-un timp scurt ră culturală dedicată fruntaşilor Astfel de manifestări au avut
lan. Iată de ce este necesar să fie Cigmău, iar la cooperativele agri­ şi la parametri calitativi ridicaţi în producţie, la care au partici­ loc şi în celelalte localităţi din
organizat grabnic plivitul manual. cole din Ostrov şi Toteşti rebilo­ a fiecărei acţiuni. pat peste 80 de tineri. Tinerii de Valea Jiului.
într-o serie de cooperative agri­ natul s-a făcut pe cîte 70 ha.
cole a demarat şi prima praşilă Evitarea pierderilor din recoltă N. TÎRCOB
Organizarea „zilelor de producţie REPORTÂ3UL SÂPTĂMÎNI1 C a r a t e l e
*
record" — însemnată rezervă de sporire La Hunedoara-în corsskuctl©

a producţiei în toate unităţile economice 9 m e s e r i e i

A intrat în tradiţia oamenilor plică şi însemnatele depăşiri ob­ un nou carli@r d© locuinţe Printre produsele Fabricii de in­
muncii hunedoreni să întîmpine ţinute în aprilie de acest destoi­ » dustrie locală din Brad care se
zilele de sărbătoare cu fapte deo­ nic colectiv. De aproape 25 de ani se scrie social-culturale proprii care vor bucură de un mare interes din par­
sebite de muncă, cu realizări de La I.M. Hunedoara, zile record poemul în cărămidă, beton şi sti­ face din el un mic orăşel intr-un tea cetăţenilor se numără diferite­
prestigiu, pe măsura tradiţiei au fost în 25 aprilie pentru E.M. clă al Hunedoarei socialiste, al mare oraş. Va fi dotat cu spaţii le garnituri de mobilă. Aproximativ
muncitoreşti a judeţului. în a- Ghelar (282 tone minereu de fier oraşului oţelului, fontei, al oame­ comerciale însumînd peste 3 000 28 la sută din producţia fabricii
ceasta îşi are izvorul şi organi­ peste plan) şi în 26 aprilie pen­ nilor capabili de o mare dăruire. mp, două hectare de spaţii de joa­ este mobila. Iată de ce acestei sec­
zarea unor zile de producţie re­ tru secţia Teliuc (345 tone mine­ Simbioza verticalelor industriei cu că pentru copii, cinematograf, dis­ ţii i se acordă o mare atenţie din
cord, minunat prilej de valori­ reu peste prevederi). Cifrele sînt cele aie urbanisticii tinde, cu fie­ pensar, două creşe-grădiniţe, două partea conducerii fabricii. Am cău­
ficare a potenţialului tehnic şi semnificative şi s-au realizat prin care adaos, către perfecta armo­ şcoli cu cîte 24 săli de clasă. tat să cunoaştem pe unul dintre
uman al unităţilor noastre eco­ contribuţia brigăzilor lui Iorda- nie. începutul construirii unui nou aceia care dau viată schitelor sosi­
nomice, prielnică ocazie de am­ che Scînteie — 97 tone peste pla­ Un asemenea adaos i se face în cartier intr-un oraş nu mai este te de pe planşele proiectanţilor.
plificare a realizărilor obţinute nul zilei, Ioan Bodea — 61 tone, prezent municipiului care poartă de multă vreme un amănunt sen­ Inginerul şef al fabricii, tov. sloan
în istorica bătălie cu timpul pen­ Constantin Trifan — 75 tone, numele judeţului. La Hunedoara zaţional. Asemenea fapte au intrat Faur, ni l-a recomandat cu / stă­
tru îndeplinirea cincinalului îna­ Aristide Cpsma — 30 tone, a al­ a început construcţia noului car­ în zona obişnuitului, aşa că pre­ ruinţă pe Ion Poenaru, şef de ate­
inte de termen, de afirmare a tor brigăzi. tier de locuinţe „23 August". Cu darea pînă la 23 August a prime­ lier.
capacităţii de dăruire în muncă In ajunul zilei de 1 Mai, aceasta nevoia de locuinţe moder­ lor locuinţe din noul cartier hu- — Este unul dintre cadrele noas­
a zeci de mii de muncitori, teh­ 29 aprili^ a fost declarată zi ne a locuitorilor cetăţii de foc nedorean se va înscrie în această tre de bază. A trecut prin toate fa­
nicieni ' şi ingineri. record în producţie şi la T.C. va fi în cea mai mare parte sa­ notă. Asemenea începuturi sînt zele meseriei de tîmplar. Nu nu­
Ce au însemnat zilele de pro­ Deva, pe şantierele obiectivelor tisfăcută. Optzeci la sută din însă, de fiecare dată, dovada per­ mai că participă el însuşi la con­
ducţie record organizate în ju­ industriale şi pe cele de construc­ populaţia sa va locui, după darea fectului echilibru între dezvolta­ fecţionarea unor prototipuri de mo­
deţul nostru în ajunul sărbătorii ţie a locuinţelor. Şantierul nr. 1 în funcţiune a noului cartier, în rea industrială şi socială a locali­ bilă, dar este acela care vine cu
do la 1 Mai ? De la bun început a realizat o producţie suplimen­ case noi, case a căror vîrstă nu tăţilor, în final o dovadă a grijii propuneri concrete de îmbunătăţire
un fapt semnificativ. In ziua de tară de construcţii montaj în va­ ajunge la 25 de ani. Aici se vor pe care statul o poartă celor ce a executării unor operaţii, a calită­
26 aprilie colectivele de muncă loare de 23 000 lei, şantierul nr. muta în viitorii ani peste 3 400 construiesc o Românie modernă. ţii lucrărilor, a reducerii preţului
ale judeţului, mineri, siderurgişti, 2 — 48 000 lei, şantierul nr. 3 de familii de siderurgişti, con­ Hunedoara, oraşul care în 25 de de cost. E un meseriaş la curent cu
constructori, energeticieni, foresti­ I-Iaţeg — 1 000 lei ş.a.m.d., astfel structori, mineri ale căror nevoi ani şi-a înmulţit cu zece numărul noutăţile tehnice, care ii adaugi
eri,-au realizat peste sarcinile de că la nivelul trustului depăşirile de confort vor fi pe deplin sa­ locuitorilor, a avut, în toţi aceşti noi carate meseriei sale.
plan o producţie în valoare de de plan s-au cifrat la 78 000 lei. tisfăcute. ani, parte de multe asemenea do­ Discutăm cu Ion Poenaru, un om
peste două milioane lei. Notăm cîteva brigăzi de la şan­ Cartierul „23 August" nu va vezi. liniştit, cumpătat în tot ceea ce
Dacă facem o medie a realiză­ tierul nr. 2 care au cîştigat, în însemna însă numai cele 3 400 de face şi spune. Are o dorinţă arză­
rilor obţinute de economia jude­ această zi, întrecerea i zidarii din apartamente. El va avea dotări ION CiOCLEl toare să fie cit mai util, să facă
echipa
Bărbulescu,
Florea
lui
ţului pe luna aprilie, constatăm dulgherii lui Ioan Furdui, fierar- lucruri la care să privească cu mîn-
cu satisfacţie că depăşirile zilni­ drie, să producă plăcere oamenilor.
ce de plan se cifrează la 1,2 mi­ betonişlii lui Vasile Răduc şi dul- — Datorită calităţii mobilei noas­
lioane lei. Deci, în această lună gherii-montatori ai lui Mihai Bîn cornelul scriitoru’us tre, aspectului ei atractiv şi
Asner.
judeţul a furnizat economiei na­ In Valea Jiului, alte fapte meri­ funcţionalităţii sale, se caută mult
ţionale o producţie suplimentară torii. Minele Vulcan, Aninoasa. şi la export. In primul trimestru al
de 36 milioane lei. Dar media Lonea, Lupeni, Bărbăteni, cele­ LUTUL CARE CÎNTĂ acestui an, planul l-am depăşit la
realizărilor nu este atît de expre­ lalte exploatări miniere şi-au de­ export cu aproape 30 la sută. co­
sivă cit aceste două milioane rea­ păşit substanţial planul în zilele dată cu strădania noastră de a ne
lizate în ziua de 26 aprilie — zi de producţie record astfel că, a- realiza şi depăşi prevederile pla­
intr-adevăr de producţie record dunat tonă cu tonă, cărbunele Intrînd în atelierul de ceramică riml. Fiecare are alt glas, melodios, nului, cîţiva dintre meseriaşii ate­
ca sticla sau porţelanul cel mai fin...
pentru toate colectivele de mun­ peste plan realizat în luna apri­ al Casei pionierilor Deva, nu şti la lierului ne preocupăm de asimilarea
ce să priveşti mai întîi. Micii meş­
că. La C.S. Hunedoara s-a pro­ lie întrece cifra de 12 000 tone. teşugari modelează, din boţuri do — Vedeţi, lutul cîntă...
Aceasta, de fapt, o o dovadă
—
dus mai mult oţel, fontă şi la­ Ce denotă toate acestea ? In lut, adevărate minuni de frumuseţe. a calităţii muncii copiilor ! mă lă­ a două tipuri de mobilă : dormi­
minate decît în oricare altă zi, Iată-le pe surorile Li! ian a şi Car­ mureşte artistul ceramist Ioan Şeu, torul tip »Zarand“ şi camera com­
depăşirile de plan cuprinzînd, în primul rînd faptul că unităţile men Voiculescu. Cu degetele dau care conduce acest cerc. Numai lu­ binată „Brădeana". Sint convins că
medie, 2—3 procente. noastre privesc cu un deosebit formă şi relief unor căni. întreg a- tul bine lucrat şi bine ars poate se vor bucura de o apreciere foarte
simţ al responsabilităţii aspectul telierul este plin cu astfel de lu­ bună.
La laminorul de 800 mm, unde major al îndeplinirii cincinalului crări ale copiilor, adevărate creaţii, „cînta". Obiectele de lut modelate
de micii meşteri deveni sînt arse
iniţiativa „Fiecare schimb, în înainte de termen, • faptul că în inspirate de animale, de flori şi chiar în cuptorul construit de ei. Aflăm despre comunistul Ion Poe­
fiecare zi să lamineze cel puţin cinstea Zilei internaţionale a păsări, de personaje din basmele Cu acestea am fost prezenţi la naru că se apleacă cu multă dra­
goste şi pasiune asupra celor care
un lingou peste sarcinile de plan" muncii au făcut un nou pas im­ româneşti, de linia desenelor, în- cîteva tîrguri organizate cu prile­ sînt mai noi în meserie, îi ajută să
a cunoscut noi valenţe, s-au rea­ portant în înfăptuirea acestui 'de­ crustaţiilor în lemn sau ale cusă­ jul festivalurilor cultural-artistice cunoască arta lucrărilor de intarsie.
lizat peste planul zilei mai mult ziderat major. turilor naţionale din ţinutul Pădu- „Sarmis". Aşa ne-am putut construi Cu şefii de schimb Mihai Simedrea
un cuptor modern şi am cumpărat
renilor sau Ţara Haţegului. Unele
de 50 tone laminate. Oamenii Este o datorie de onoare pentru obiecte de lut amintesc de vechile pentru cerc două mori de preparat şi Nicolae Ştefan conlucrează în­
maistrului Ioăn Dragota au fost, fiecare colectiv de muncă, pen­ vase dacice şi romane descoperite glazuri, un electromotor etc. Cele deaproape. De multe ori în timpul
deci, la înălţime. Fapte asemănă­ tru fiecare organizaţie de partid pe teritoriul judeţului Hunedoara. învăţate aici le vor fi de mult fo­ programului, dar şi in afara lui,
toare s-au petrecut şi în celelal­ să organizeze astfel de zile re­ Altele par statui de eroi sau dom­ los în viaţă. Mulţi dintre ei vor rămîne împreună cu tînărul Faur
te secţii ale combinatului. Alegem cord nu numai cu prilejul unor niţe, dar cînd le iei în mînă vezi urma şcoli tehnice şi profesionale Adaş Ioan să lucreze ceva care să
unde vor deveni specialişti pentru
din mulţimea lor oţelăria electri­ sărbători, ci să facă din fiecare că sînt vaze pentru flori sau cupe întreprinderi do ceramică cum e ridice mai mult faima timplarilor
destinate a fi trofee pentru cîşti-
că unde depăşirea de plan a a- oră de activitate una de produc­ gătorii concursurilor cultural-artisti- „Porţelanul" şi „Refractara" din Al­ de la Fabrica de industrie locală
tins aproape 100 tone oţel. Am pu­ ţie mărită. Aceasta trebuie să fie ce, sau sportive... ba Iulia, se vor încadra la Ban- din Brad. Casetele, tăvile, tablou­
tea continua cu fiecare secţie. Dar deviza fiecărui colectiv, fiecărui Anica Cordoş, Radu Fărcaşu şi potoc. întreprinderea „Teracota" sau
„Marmura" Simeria. Alţii vor putea
considerăm mai de preţ urmă­ om al muncii, acum, cînd a mai Brita Ene mă lămuresc cum lucrea­ urma calea artei. Dintre foştii pio­ rile — executate prin intarsie —
toarea remarcă : La C.S. Hune­ rămas din acest ultim an al cin­ ză aceste obiecte. nieri, în prezent 15 sînt elevi Ia fac probitatea unei înalte măiestrii'
doara, fiecare, zi din ajunul săr- cinalului mai puţin de opt luni. — Priviţi aici ! îmi atrage aten­ Liceul de arte plastice din Deva... profesionale, care atrage şi incintă:
, bătorii de la 1 Mai a fost o zi ţia colega lor — Iulia Sdhrciber, a-
de producţie record. Aşa se ex­ ILIE COJOCARU tingînd cîteva ulcele de diferite mă- IRIMIE STRAUŢ S. CERBU