Page 18 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6 064 • MARŢI, 10 IUNIE 1975
eşterea productivităţii muncii—obiectiv Adunarea populară din comuna Boşorod cu prilejul
Istilor de ia S.IJJ. Simeria înminării diplomei de comună fruntaşă pe fără
Pornind de la sarcina ca, în ur nea tovarăşul Iosif Rădic, secre muncii devine un obiect central Sîmbătă, 7 iunie a.c., a avut loc produse animaliere de la gospodă
mătorul cincinal, întregul spor de tarul comitetului de partid. S-a a- al discuţiilor. Paralel, în criteriile la Boşorod o adunare populară riile populaţiei s-a realizat inte
producţie al întreprinderii meca similat, deja, confecţionarea su- întrecerii socialiste am introdus cetăţenească prilejuită de acorda gral. Faţă de angajamentul de 1,4
nice de material rulant din Sime porţilor cap arc tip U.I.C. şi a fost noi obiective ce concură nemijlo rea diplomei şi a premiului trei pe milioane lei lucrări edilitar-gospo
ria să fie realizat pe seama creş schimbat procesul tehnologic la cit la creşterea productivităţii. ţară comunei Boşorod, pentru re dăreşti s-au realizat lucrări în va
terii productivităţii muncii, comi confecţionarea agrafelor de sigu — Legat de aceste obiective — zultatele obţinute în realizarea loare de 1,1 milioane lei. Cetăţe
tetul de partid, comitetul oameni ranţe, acţiune care numai în sec arăta ing. Rudolf Veress, şeful bi sarcinilor economice, edilitare şi nii comunei s-au angajat să livre
lor muncii din întreprindere au în ţia a doua asigură un spor de roului de organizare — noi am sta social-culturale în întrecerea pe ze suplimentar la fondul de stat
tocmit încă la începutul acestui productivitate de 2 la sută şi o bilit termene şi responsabilităţi comune în 1974. 30 000 litri lapte, 5 000 kg carne,
an un minuţios plan de măsuri economie anuală de 4 000 kg me pentru rezolvarea acelor aspecte La adunarea populară au partici 20 000 kg cartofi®- 1 000 kg lînă,
menit să asigure modernizarea ba tal. care vor asigura în cincinalul ur pat tovarăşii Ioachim Moga, prim- 10 000 bucăţi ouă şi alte produse.
zei tehnice, utilizarea deplină a — Aş vrea să arăt — completea mător o continuă creştere a pro secretar al Comitetului judeţean In cadrul adunării au luat cu-
maşinilor, utilajelor şi a forţei de ză discuţia ing. Milian Drăgan, şe ductivităţii. La propunerea comu de partid, preşedintele Comitetului vîntul mai mulţi deputaţi şi cetă
muncă, să determine eliminarea ful serviciului programare şi ur niştilor din întreprindere am cu executiv al Consiliului popular ţeni care, mulţumind pentru pre
timpilor neproductivi, să mobili mărirea producţiei — că datorită prins în acest program construirea judeţean, Victor Moroianu, din miul acordat, s-au angajat să nu
zeze întregul colectiv de munci acestor măsuri, indicele de u- unui tunel electrostatic pentru partea Comisiei centrale pentru precupeţească nici un efort pen
tori, tehnicieni şi ingineri pentru tilizare a maşinilor şi utilajelor vopsirea vagoanelor, introducerea îndrumarea şi coordonarea între tru înfăptuirea politicii interne şi
înfăptuirea acestui deziderat ma la ■ repararea şi montarea vagoa sudurii automate la confecţionarea cerii între comune, Victor Coca, externe a partidului şi statului,
jor. nelor a crescut faţă de anul tre butoaielor pentru vagoanele cis secretarul Comitetului executiv al pentru traducerea în viaţă a hotă-
— Faţă de 1971, în 1980 vom cut cu 20 la sută şi cam în aceeaşi ternă etc. Toate aceste măsuri şi Consiliului popular judeţean. rîrilor adoptate de Congresul al
avea o productivitate a muncii cu proporţie s-a îmbunătăţit şi gra înfăptuiri (în primele 5 luni pro In cadrul adunării, tovarăşul Ie- Xl-lea al partidului.
55 la sută mai mare — preciza dul de folosire a timpului de lucru. ductivitatea muncii planificată a ronim Grecu, secretarul comitetu Luînd cuvîntul în cadrul adună
Iuliu Vernichescu, inginerul şef — Agitaţia vizuală, munca poli fost depăşită cu 2 la sută — n.n.) lui comunal de partid, primarul rii, tovarăşul Ioachim Moga a a-
al întreprinderii. La o astfel de tică ce o desfăşurăm în rîndul oglindesc că efortul întregului comunei, a prezentat o informa dresat comitetului comunal de
sarcină introducerea tehnologiilor muncitorilor noştri, adaugă tova nostru colectiv este axat pe ce re cu privire la rezultatele obţi partid, consiliului popular, comu
moderne, generalizarea celor exis răşul Iosif Rădic, sînt axate în pre rinţele majore ale economiei noas nute în 1974, modul cum s-au mo niştilor şi cetăţenilor comunei Bo
tente care au o eficienţă ridicată, zent pe popularizarea noilor o- tre, că răspunde prompt uneia din bilizat cetăţenii în frunte cu co şorod calde felicitări pentru primi
extinderea mecanizării şi automati biective ce stau în faţa întreprin tre cele mai mari sarcini cuprinse muniştii şi deputaţii, pentru fina rea acestei distincţii şi le-a urat
zării procesului de producţie se derii în direcţia creşterii produc în documentele celui de al Xl-lea lizarea sarcinilor pe acest an şi noi succese în activitatea viitoare.
impun cu deosebită acuitate. Din tivităţii muncii. La fiecare adu Congres al partidului. realizările înregistrate in primele Adunarea populară a adresat o
cele 81 de probleme cuprinse în nare de partid, din fiecare lună, 5 luni. A fost relevat faptul că telegramă Comitetului Central al
planul nostru ce vizează creşterea problema creşterii productivităţii ILIE COJOCARU sarcinile planului economic au fost P. C. R., tovarăşului Nicolae
productivităţii muncii mai mult îndeplinite şi depăşite şi că în 1974 Ceauşescu, secretarul general al
de 30 sînt de competenţa noastră. s-au executat din contribuţia în partidului, preşedintele Republicii,
Unele din acestea, datorită aten bani şi în muncă a cetăţenilor lu prin care exprimă bucuria şi sa
ţiei manifestate de comitetul de în atenţia studenţilor Universităţii serale de crări edilitar-gospodăreşti în va tisfacţia locuitorilor pentru diplo
partid şi comitetul oamenilor loare de 1,7 milioane lei iar prin ma şi premiul primit, hotărîrea lor
muncii, de comisia inginerilor şi marxism-leninism Deva şi a filialelor din municipii şi oraşe muncă patriotică lucrări de gospo nestrămutată ca, traducînd în via
tehnicienilor din întreprindere dărire şi înfrumuseţare în valoa ţă politica partidului, să-şi aducă
s-au şi înfăptuit prin eforturi pro Examenele de sfîrşit de an şi absolvire vor avea loc după urmă re de 1,4 milioane lei In primele 5 o contribuţie sporită la înflorirea
prii. S-a montat o presă pentru torul program : luni ale acestui an s-a realizat şi propăşirea patriei noastre, Re
strîngerea legăturilor de arc în ar- LA DEVA: 16 VI 1975 — Ştiinţa conducerii (anul I), 23 VI 1975 — planul la culturile agricole, iar publica Socialistă România.
curăria din secţia 'de reparat va Econmie politică (anul I), Construcţie de partid (anul I), Politica externă
lucrările de întreţinere se fac la
Adunarea s-a încheiat cu un fru
goane cisternă, s-a pus în func (anul I), Ateism (anul II), ştiinţa conducerii (anul II), 24 VI 1975— Eco timp şi în bune condiţiuni. Efecti mos program de recitări, cîntece şi
ţiune un laminor pentru fixarea nomie politică (anul II), Politică externă (anul II), Construcţie de partid vele de animale şi producţiile pla
inelelor de bandaje la roţi, s-a (anii I-II), 25 VI 1975 — Economie politică (anul III), Politică externă jocuri populare prezentat de for
executat containerizarea transpor (anul III), Sociologia religiei (anul I), Filozofia medicinei (anul I) ; nificate s-au realizat pe total co maţiile artistice ale căminului cul
LA PETROŞANI: 12 VI 1975 — Sociologia religiei (anul II). *13 VI
tului şpanului din secţii, s-a orga 1975 — Construcţie de partid (anul I), 17 VI 1675 — Politica externă mună şi în G.A.P., iar planul a- tural.
nizat un atelier de confecţii a se- (anii II-III) ; nual la contractări de animale şi N. BADIU
micuplărilor de aer etc. LA HUNEDOARA : 12 VI 1975 — Economie politică (anul II), Ed.
— La indicaţia comitetului de materialist-ştiinţifică (anul II), 1G VI 1975 — Istorie (anul III), 20 VI 1975
partid, preocupările comisiilor pe — Ed. materialist-ştiinţifică (anul I), 25 VI 1975 — Economie politică
domenii, în special ale celei eco (anul I), 2G VI 1975 — Economie politică (anul III), Istorie (anul I),
nomice, ale cadrelor tehnice din 27 VI 1975 — Ştiinţa conducerii (anul I), Construcţie de partid (anul I) ;
întreprindere sînt îndreptate spre LA BRAD : 2G VI 1975 — Filozofie (anul II), 27, VI 1975 — Construc
asimilarea confecţionării unor pie ţie de partid (anul II), 28 VI 1975 — Filozofie (anul II), 30 VI 1975 —
se şi subansamble care, pe lingă Ateism (anul I) ;
creşterea productivităţii muncii, LA ORAŞTIE : 13 VI 1975 — Politică externă (anul II).
vor asigura şi importante econo Examenele vor avea loc în sălile în care au fost ţinute cursurile în
mii de materii şi materiale — spu cepând cu orele 15.
el economie
RUBRICA TINERETULUI 9
IN ORAŞUL CĂLAN tice, precum şi a reperelor ce so
fabrică la noi pentru autoturisme,
In vederea încheierii în bune con-
iniţiativă, diversitate, eficienţă in organizarea activităţilor diţiuni a dezbaterilor finale în sis şi autocamioane. Ne preocupă, de a-
semenea, extinderea muncii în acord
temul învăţămîntului politioo-ideo- global Ia secţia mase plastice unde
logic şi economic de masă şi asigu se poate obţine o productivitate mai
rării unui nivel ridicat al acestora, mare Unele propuneri au fost fă
comitetul orăşenesc de partid a orga cute încă la dezbaterea temei, în
nizat, în cursul săptămînii trecute, cursul anului. Sînt convins însă că
Aria preocupărilor organelor şi lizat aspectele activităţii desfă morală ireproşabilă au largă au instruirea propagandiştilor de la toa mulţi cursanţi vor veni cu noi pro
puneri concrete.
te formele de învăţămînt. S-au sta
organizaţiilor de tineret din mu şurate în spiritul aplicării nor dienţă. Echipele uteciste de or bilit şi temele ce vor fi puse în dez La cursul condus de propagandis
dine şi disciplină — adevăraţi
nicipiul Hunedoara, pentru sus melor eticii şi echităţii socialiste, controlori la buna purtare — batere şi anume : „Creşterea rolului tul N. Filimon de la tîmplărie şi
turnătorie, se va acorda o mare a-
ţinerea unei activităţi politico-e- a apreciat munca organizaţiilor fac raiduri în localuri pentru de conducător al partidului în conduce tenţie legării tezelor teoretice cu
de tineret în acest sens. Această
rea activităţii economice" şi „Acti
ducative constante şi eficiente vi apreciere se datorează unor ini pistarea tinerilor pierde-vară sau vitatea ideologică a P.C.R.". Temele privire la creşterea, productivităţii
zează în principal acţiunile de ţiative şi acţiuni de eficienţă ale a celor porniţi pe panta decă au fost aduse la cunoştinţa cursan muncii şi căile ei de creştere şi re
atragere a uteciştilor la petrece comitetului municipal al U.T.C., derii alcoolice. Intenţionăm, în ţilor, li s-a reamintit bibliografia şi zultatele concrete obţinute în această
s-au organizat consultaţii. A fost
rea organizată şi raţională a tim mult apreciate de tineri. Mobi acelaşi scop, să iniţiem „Biroul întocmit un grafic de desfăşurare a privinţă. Se va insista asupra ne
cesităţii folosirii la întreaga capaci
pului liber. Concomitent, însă, lizaţi de această apreciere, ne juridic al tineretului", care să dezbaterilor pe organizaţii de partid tate a maşinilor şi utilajelor, a tim
sau chiar în cadrul acestor ma vom intensifica activitatea pen acorde consultaţii juridice tine şi la nivelul oraşului, precum şi to pului de lucru de către fiecare me
nifestări — ca de pildă în acţiu tru iniţierea altor acţiuni cum rilor, în orice problemă ce îi in varăşii care participă din partea seriaş.
nile „Clubului tineretului" de la ar fi organizarea la lacul Cinciş teresează, format tot din tineri comitetului orăşenesc de partid şi a
comitetelor de partid din unităţile
I.C.S.H., care organizează săptă- a unei baze turistice şi de agre jurişti. De asemenea, „Raportul economice. E.M. PETR1LA
mînal seri cultural-distractive, ment a tinerilor hunedoreni, cu utecist", în care tinerii informea „La mina noastră, convorbirile re
susţinute de formaţia proprie de amenajări sportive şi cultural-ar- ză organizaţia U.T.C. despre mo ÎNTREPRINDEREA chimica capitulative au început la G iunie,
muzică uşoară — sînt prezentate tistice. Popularizarea, la gazetele dul cum s-au achitat de sarci ORAŞTIE personal am condus aceste dezba
expuneri, conferinţe, simpozioane, de perete „Tineretul şi produc nile de producţie şi de organi teri în organizaţia de partid din sec
pe anumite teme de larg interes, ţia" şi „Reflector", a Decretului zaţie, ca şi despre felul cum îşi Discuţia pe care am avut-o cu pro torul doi — ne spune tovarăşul
Gheorghe I. Pavel, secretarul Comi
în conformitate cu opţiunile ti Consiliului de Stat cu privire la trăiesc viaţa în afara programu pagandiştii Ioan Marcu şi Nicolae tetului de partid de la E.M T'Jbla.
nerilor. Organizînd în marile u- stabilirea programului de funcţio lui de muncă, ’ se va generaliza Filimon de la I.C. Orăştie ne-a în Perioada de desfăşurare &'v.- stor
nităţi — C.S.H., I.C.S.H., I.M.H., nare a unităţilor comerciale şi şi intensifica. Toate acţiunile tărit convingerea că se fac intense dezbateri este pînă la 27 lunlţvşi ea
pregătiri pentru ca la convorbirile
F.I.L., cooperativa „Drum nou". de alimentaţie publică, a fost noastre vor viza în viitor tot mai recapitulative toţi cursanţii să se a fost pregătită cu răspundere’, din
Grupul şcolar siderurgic ş.a. — urmată de declanşarea unor noi energic aceste aspecte ale mun prezinte bine pregătiţi şi să partici timp. Cu o săptămînă în urmă a
orchestre proprii de muzică uşoa acţiuni în rîndurile tineretului cii de educaţie pentru însuşirea pe activ la dezbateri. avut loc, la mina noastră, instruirea
tuturor propagandiştilor din oraş,
ră, cu repertorii adecvate, orga vizînd educarea lor în scopul unui mod de viaţă materială şi — La cursul de economie pe care-I prilej cu care s-a făcut cunoscut
nizaţiile U.T.C. reuşesc să reţi trăirii unei vieţi materiale şi spirituală exemplar organizat, conduc — ne relata I. Iancu — par modul de desfăşurare a convorbiri
ticipă toţi comuniştii de la „tehnic".
nă atenţia şi preocuparea tineri spirituale raţional organizate, de raţional şi cu reale efecte ulte In dezbatere, la convorbirile recapi lor recapitulative. încă cu o lună şl
lor, oferindu-le un cadru orga explicare a urmărilor no rioare în creşterea unor cetăţeni tulative am insistat asupra temelor ceva în urmă, cursanţii au cunoscut
nizat, cu largi implicaţii şi efec cive ale consumului exage demni constructori ai socialismu IV şi V : „Politica economică a cele două teme ale convorbirilor re
te asupra întăririi prieteniei în rat de alcool, atît asupra propriei lui. P.C.R." şi „Creşterea rolului condu capitulative. Pe lîngă tema privind
creşterea rolului conducător al par
tre tinerii din diverse unităţi, de persoane, cît şi a familiei şi so ROMULUS DRAGOŞ cător al partidului în societatea so tidului, noi am considerat că e ne
diferite formaţiuni profesionale. cietăţii. întîlniri cu jurişti şi me cialistă multilateral dezvoltată". La cesar să dezbatem „Rolul organiza
Recenta plenară a comitetului dici, cu alte cadre de specialişti, prim-secretar al Comitetului tema a IV-a. în mod concret, în ca ţiei de partid în conducerea activi
municipal de partid, care a ana cu vîrstnici, oameni de o ţinută municipal Hunedoara al U.T.C. drul dezbaterilor, ne vom referi şi tăţii de utilizare deplină a capacită
la necesitatea îmbunătăţirii calităţii
matriţelor la Injectarea maselor plas- ţilor de producţie. în mobilizarea
tuturor angajaţilor Ia realizarea in
tegrală şi ritmică a indicatorilor e-
conomici şi îmbunătăţirea calităţii
producţiei", care ne va fi de un
Ceauşescu, întîlnirea cu membrii
(Urmare din pag. 1)
real sprijin în munca de fiecare zi".
s-a întîlnit cu preşedintele Leo- i Actualitatea coloniei române şi altele. La E.M. PetriLa au fost afişate gra
întreaga vizită' în Brazilia s-a
ficele de desfăşurare a convorbirilor
pold Sedar Senghor, cu primul caracterizat prin rezultate sub recapitulative. atît pentru învăţă
mântul de partid cît şi pentru în
stanţiale, deschizătoare de ample
ministru şi alţi membri ai guver orizonturi relaţiilor de colabo văţământul politic al U.T.C. şi eco
nului senegalez. firmare a principiilor noi de re programul deosebit de bogat şi nomic de masă. Sînt prevăzute aici
Vizita oficială de prietenie în laţii interstatale. Aşa cum sub rodnic al vizitei în Brazilia se rare şi prietenie româno-brazilie organizaţiile de bază, grupele sindica
Brazilia a debutat cu o foarte linia tovarăşul Nicolae Ceauşescu s cuvin a fi amintite alte momente ne, corespunzător intereselor de le pe sectoare şi schimburi, propa
gandistul, data şi ora la care au loc
călduroasă primire pe aeroportul „Slujind intereselor ambelor po deosebit de semnificative : oma progres ale ambelor popoare, ce dezbaterile, temele, precum şi cine
militar din Brasilia, unde solii poare, dezvoltarea colaborării giul exprimat preşedintelui Ro rinţelor cooperării internaţionale. răspunde de desfăşurarea acestora
poporului român au fost întîm- noastre va fi, totodată, o contri mâniei de Congresul Naţional şi După încheierea vizitei în Bra din partea biroului comitetului de
pinaţi cu multă cordialitate de buţie concretă la eforturile ge Tribunalul Suprem Federal ale zilia, în drum spre Statele Unite partid.
preşedintele Ernesto Geisel şi de nerale pentru promovarea unui Braziliei, conferinţa de presă a ale Mexicului, tovarăşul Nicolae
doamna Lucy Geisel. climat internaţional nou, bazat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu a făcut o escală în EXPUNERI
Convorbirile oficiale româno- pe încredere şi colaborare între vizita la Sao Paulo şi primirea Venezuela, unde a avut rodnice In zilele de 5—G Iunie, tovarăşii
braziliene, ceremonia semnării naţiuni". călduroasă de către muncitorii convorbiri cu preşedintele Carlos prof. dr. Marin Voiculescu şi prof.
dr. Dumitru Almaş, lectori ai C.C.
Declaraţiei solemne comune, pre Luările de cuvînt ale celor doi combinatului siderurgic „Cosipa", Andres Perez. al P.C.R., au ţinut în municipiile
cum şi a altor documente şi a preşedinţi cu prilejul semnării întîlnirea cu reprezentanţii cercu în prezent, preşedintele Nicolae Deva, Hunedoara şi Petroşani ex
unor însemnate acorduri, toastu Declaraţiei solemne comune au rilor economice şi de afaceri, Ceauşescu, însoţit de tovarăşa puneri pe temele : „Continuitatea
rile rostite cu prilejul dineului apreciat, pe bună dreptate, că omagiul adus de membrii condu Elena Ceauşescu, au început vi luptei pentru independenţă şi suve
zita oficială de prietenie în Me
oficial, alte manifestări care au v i z i t a preşedintelui Nicolae cerii asociaţiei „Prietenii Româ xic. Relatări cu privire la aceas ranitate în istoria poporului român"
şi „Idei social-politice în ţările eli
Ceauşescu, prin rezultatele ei
avut loc în capitala Braziliei au niei" şi ai societăţii culturale tă vizită vom publica în ediţia berate din jugul colonial". Expune
subliniat căile noi şi rodnice de deosebit de rodnice, constituie un „Brazilia — România", recepţia din numărul următor al ziarului rile au fost audiate de lectori, pro
extindere în continuare a cola moment istoric în dezvoltarea re în onoarea preşedintelui Nicolae pagandişti, activişti de partid şi do
borării româno-braziliene, de a- laţiilor româno-braziliene. Din Ceauşescu şi a tovarăşei Elena a „Actualităţii politice". stat, ai organizaţiilor de masă şi ob
şteşti, cadre didactice.