Page 19 - Drumul_socialismului_1975_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6 064 © MARŢI, 10 IUNIE 1975
Pag. 3

SOCIETATEA NE CERE
In lum

CODULUI
SA MUNCIM ŞI SÂ TRAlM
MUNCII
Şl VI
ÎN CHIP COMUNIST
COMUNIŞTILOR

Alexandru Popovici şi Nicolae Moţ. „Sfatul"
discută cele mai diverse cazuri : abateri de Conştiinţe şi ra" _ ca muncitor necalificat. S-a refnarcat de
la regulile de convieţuire in societate sau la început ca un om harnic, şi, după cîteva
în familie, încălcări ale ordinii şi disciplinei, luni doar, a făcut un curs de calificare la
locul de muncă. S-a calificat şi a lucrat
comuniste ale normelor de etică etc. Format din oa­ ! brăţări de a«r ca tăietor, şlefuitor, gaterist — unde era
meni cu prestigiu, cu bune cunoştinţe pe­
dagogice şi o mare experienţă de viaţă, cei nevoie ! — apoi i s-a dat în primire o echi­
pa de 38 oameni pe care să-i conducă. A
care fac parte din sfat au reuşit, în cazu­ fost primit în rîndurile membrilor de partid,
0 largă rază de rile de pînă acum, să influenţeze în bine „Munca este pentru fapt care l-a făcut să fie mai exigent cu
asupra conştiinţei cetăţenilor. „Sfatul" nu
sine şi cu ceilalţi.
aşteaptă numai întîlnirea de la sediu. Com­ — Nu vă e greu să lucraţi cu atiţia oa­
acţiune ponenţii săi merg în mijlocul oamenilor, mine totul" meni ? — l-am întrebat.
depistează „cazuri", stau de vorbă, intervin.
Răspunsul a venit simplu :
Soţii I. M. şi Dorina M. au avut unele N “- £ m s PUs de la început fiecăruia ce
Pentru cultivarea în rîndul tuturor cetă­ discuţii în familie. „Sfatul" a intervenit cu Cînd am păşit în imensa hală a între­ trebuie să facă, cum trebuie să se poarte.
ţenilor a principiilor eticii şi echităţii co­ multă grijă faţă de familia aflată în cum­ prinderii „Marmura" Simeria, dominată de Cei care au vrut şi vor să muncească ou
muniste, a dragostei faţă de localitatea in pănă. Lucrurile nu sînt destul de clare, zgomotul asurzitor al maşinilor de tăiat şi rămas la noi, alţii — care nu iubeau munca
care trăiesc, a respectului faţă de muncă dar se perseverează pentru ca „corabia cu lustruit marmura, aveam deja bine contu­ — au plecat. Dar nu ne pare rău. In echipa
şi regulile convieţuirii în societate, Comi­ doi pasageri" să-şi recapete plutirea lină, rat în minte chipul comunistului despre care mea am acum oameni foarte buni şi ne în­
tetul comunal de partid al comunei Crişcior, pe care a avut-o la începutul călătoriei. voiam să scriem. Ni-l recomandase, com- ţelegem foarte bine. Echipa noastră e me­
consiliul popular, acţionează prin diferite Cetăţeanca Rozalia St. a construit un zid pletînd cu fapte concrete, secretarul orga­ reu fruntaşă, pentru că fiecare om la locul
forme şi mijloace ale muncii politice de care însă a creat multe necazuri la aproa­ nizaţiei de partid a întreprinderii, tovarăşul său de muncă îşi face datoria cu conştiin­
masă. In ultima vreme a început să-şi facă pe 20 de familii : cind ploua mai mult, Adam Todor, iar maistrul pe schimb, Ion ciozitate.
tot mai simţită prezenţa „Sfatul omeniei riul ce curgea in apropiere inunda gospo­ Ţăpîrlan, îl caracterizase ca „foarte bun la — Da ! Ştiam că aveţi rezultate bune,
comunisteFormat din oameni cu mult dăriile multor oameni. Nici un om din toate, poate' lucra la orice maşină, e cel mai deşi aţi avut în ultimul timp numai co­
prestigiu în faţa cetăţenilor, exemple demne sat nu a putut să o lămurească pe cetă- bun om al schimbului". menzi pentru export, care comportă exigen­
da comportare în societate, familie şi la ţeancă să-şi refacă zidul. „Sfatul“ a reu­ • Ştiam deci cu ce fel de om vom sta de ţe deosebite. Cum vă „descurcaţi ?“
locurile lor de muncă, „Sfatul omeniei co­ şit. Acum, după aproape un an, zidul a vorbă. L-am privit o vreme de la distanţă — Ca prim răspuns : „foarte bine". Faptul
muniste" arc un larg „front" de acţiune : fost refăcut iar liniştea a fost redată tu­ cum lucra şi în acelaşi timp explica unor că lucrăm pentru export ne imprimă fie­
de la tinărul care calcă alături pină la ce­ turor vecinilor. ucenici ce trebuie să facă. Apoi ne-am a- căruia sentimente deosebite. Cînd ştii că
tăţeanul care dintr-o banală incăpăţînare propiat şi l-am rugat să se îndepărteze pu­ ceea ce trece prin mina ta ajunge într-o
intră intr-un conflict cu vecinul său. Cîte- Desigur, „Sfatul" e la începutul activităţii ţin de maşină ca să putem vorbi. Nu ne-am ţară străină, că acolo se va zice „românii
va lămuriri primim în această privinţă de sale. Loc pentru o activitate mai perseve­ mirat cînd omul din faţa noastră, Miluţă au lucrat bine", nu ţi-e indiferent.
la Ioan Başa, secretarul comitetului comu­ rentă, eficientă, există. Dăruirea, seriozita­ Antochi — simplu, îmbrăcat în salopetă şi — O întrebare : Ce este munca pentru
nal de partid, primarul comunei : tea, prestigiul pe care şi l-a creat deja cizme de cauciuc —, ne-a privit încruntat dumneavoastră ?
— Din ,,Sfatul omeniei comuniste" fac dau certitudinea că „Sfatul omeniei comu­ că-i întrerupeam munca, s-a scuzat că tre­ — Totul. Aici îmi dă satisfacţii deosebita,
parte Sebastian Dina, locţiitor al secretaru­ niste" va contribui în şi mai mare măsură buie MAI INTÎI să spună oamenilor ce au acasă — fac totul pentru copii — am 4, în­
lui comitetului comunal de partid, Miron la combaterea unor atitudini înapoiate, de de făcut şi abia apoi a venit să stăm de tre 10 şi 3 ani. Urmăresc cum merg copiii
Duşan, vicepreşedinte al biroului executiv comportare necorespunzătoare în familie şi vorbă. Şi am discutat mult ! Iţi făcea plăce­ cu şcoala şi cind avem timp colindăm dea­
al consiliului popular comunal, Constantin societate, la educarea cetăţenilor şi forma­ re să vorbeşti cu el, deşi despre sine evita lurile din jurul Devei. Mă bucur că am
Crăciunescu, secretar al consiliului, Lazăr rea unei atitudini înaintate faţă de muncă. mereu să vorbească. copii foarte buni, cuminţi şi harnici. Văd in
Fericeanu, preşedintele comisiei de judecată Moldovean de origine, din Vaslui, a ve­ ei oameni buni, muncitori, cumsecade.
a cetăţenilor, şi pensionarii Dionisie Pop, C. SANDU nit acum 12 ani şi s-a angajat'la „Marmu­ MIA VOICU
Viaţa raţională presupune autocontrol, cumpătare Urmările nefaste ale abuzului de alcool
Un „tată“ care nu munceşte, dar bee
Cum să ne trăim viata ? Această mîncare. Crudul adevăr demonstrea­ tă şi peste zi, oboseală, scăderea
întrebare apare din ce în ce mai ză contrariul — anume că, numai randamentului fizic şi intelectual,
frecvent. în prima fază, destul de scurtă şi sughiţuri, scăderea poftei de mîn­
îmi voi permite să reamintesc în aceasta, alcoolul în cantitate de care, transpiraţii, dureri de cap lânii soţiei si alocaţie copiilor
cele ce urmează cîteva idei despre pînă Ia 50 ml poate constitui în mai ales seara. în această fază nu » >
este prea tîrziu încă pentru aban­
modul de viaţă — prea bine cunos­ anumite condiţii un eupetic. La O casă cu o familie care are nedoara. Primul contact îl facem
cute, dar din păcate încă neapli­ consumuri mai mari şi pe stoma­ donarea practicii de a fuma. Con- cinci copii, de la 5 la 13 ani, te cu Nicolae Dumitraşcu, şeful sta­
cate de un mare număr de oameni cul gol, alcoolul produce inflamaţii tinuînd însă, se ajunge la leziuni face să crezi că freamătă de ve­ ţiei. Ne vorbeşte despre amîndoi
— capabile să influenţeze starea ale tubului digestiv, pe de altă organice adesea ireversibile. Se a- selia şi zburdălnicia copiilor. A- (şi I. H. lucrase aici dar, ca de
de sănătate, implicit longevitatea. parte cantitatea de alcool absorbită firmă pe drept cuvînt că fumatul şa e normal să fie. In aparta­ obicei, a plecat).
Tentaţiile din mediul înconjură­ produce mari perturbări în meta­ scurtează viaţa cu 8—10 ani. Sta­ mentul nr. 1 din blocul C 1-3 din — II cunosc şi pe soţul ei. Pă­
tor îl învăluie în zilele noastre pe bolismul zaharurilor, ceea ce se tisticile arată că frecvenţa îmbol­ Micro 6, Hunedoara, Ioan Hriţco cat că ajungînd în compania u-
om în general şi pe tînăr în special. resimte în primul rînd şi imediat năvirilor este mai mare şi la vîrstă locuieşte cu cei 5 copii ai săi şi nor prieteni dubioşi nu poate
mai tînără la fumători decît la ne­
asupra sistemului nervos. Se poate
Unele dintre aceste tentaţii sînt totuşi demonstra că băuturile au fumători. Dintre aparatele direct cu soţia. Titi are cinci ani iar să-şi revină. Paharul l-a făcut
estetice şi utile cum ar fi : vizio­ efecte favorabile cu respectarea ur­ afectate de fumat citez : sora lui mai mare este de 13 ani. să-şi piardă multe locuri de mun­
narea unui spectacol, lecturarea u- mătoarelor condiţii : să se foloseas­ — aparatul respirator — bronşi­ Nici ei, nici fraţii lor Ioan de 7 că. Şi suferă copiii, soţia lui.
nei cărţi, reviste, participarea la că o sticlă de bere sau 150—200 ml te cronice, fibroză pulmonară, em- ani, Lenuţa de 9 ani şi Olga de Despre ea ce să vă spun ? Năpă­
competiţii sportive, plimbarea în vin — ocazional, dar nu mai mult fizem pulmonar ; 11 ani — nu-şi trăiesc adevărata dită de atîtea necazuri şi greu­
parc etc. dar — şi din păcate nu de o dată pe săptămînă — şi nu­ — aparatul cardio-vascular — copilărie fericită, plină de voie tăţi, te miri cum rezistă. Vine
se poate fără acest cuvînt — sînt mai după mîncare. cardiopatie ischemică, cord pulmo­ bună ce o au ceilalţi copii ai ţă­ totuşi la lucru, pentru a-şi între­
şi tentaţii care stau „momeală" îm­ Dar dacă alcoolul a fost şi este nar cronic, flebită, trombangeită ; rii. Nu din vina lor. Tatăl lor, ţine copiii şi pe... bărbat Veniţi,
potriva sănătăţii sale şi din care folosit de cei cărora nu le convine cu puternică influenţă asupra du­ care altădată era un bărbat mun­ o găsim la punctul ei de lucru.
omul în general şi cel tînăr în spe­ să aibă „mens sana in corporo ratei medii de viaţă la fumători ; citor, adevărat „cap" de familie, Facem cunoştinţă cu o femeie tî­
cial se înfruptă cu lăcomie, igno- sano", cu TUTUNUL şi consumul — aparatul digestiv — ulcerul a căzut în patima beţiei. Şi, de nără — 31 de ani —, mamă a
rînd, de multe ori deliberat, con­ său lucrurile stau diferit. gastric şi duodenal ; atunci, copiii, soţia trăiesc în ne­ cinci copii. Suferinţa, lipsa omu­
secinţele. îşi iau obiceiul de a fuma de — cancerul cu localizări diferite: siguranţă. lui care ar trebui să fie mereu
Este cazul în special al consu­ regulă tinerii, atit băieţi cit şi fe­ digestiv, bronfio-pulmonar, întîlnit In 1961, cînd a venit cu soţia lîngă ea şi copiii lor, pare că nu
mului de alcool şi tutun. te, judecind — după limitata lor pu­ intr-un procent tot mai crescut la sa la Hunedoara, s-a angajat la au lăsat amprente prea adinei.
ALCOOLUL nu este şi nu va tere de pătrundere a fenomenului fumători ; laminorul de 750 mm. Patru ani In sufletul ei însă suferinţa e
putea fi niciodată altceva decît un — că fumind dau aerul de inde­ Acestea sînt doar cîteva afecţiuni, a fost un soţ bun, un muncitor mare.
toxic cu acţiune deprimantă, para­ pendenţă, maturitate, putere. De la care s-ar mai putea adăuga mul­ conştiincios. Apoi şi-a găsit „prie­ — Mereu am crezut că o să-şi
lizantă, narcotică. Pretinsele „obiş­ departe se vede falsitatea acestei te, dar neajunsul depăşeşte cu mult teni" care l-au ademenit pe dru­ revină, că o- să se lase de băut.
nuinţe" cu toxicul, declarate de unii păreri, ştiut fiind că practica de a cadrul individual, prin aceea că se mul prăpăstios al alcoolului. De Acum a venit a 3-a oară de la
Consumatori, încercînd astfel să fuma creează unele suferinţe — şi fumează de multe ori în spaţii în­ atunci, copiii şi soţia au dus-o dezalcoolizare. Nu mai bea. Dar
ignore public consecinţele pe care fumătorii nu le pot nega — mai chise în prezenţa nefumătorilor şi tot mai greu. După eîţiva ani cit l-o ţine nu ştiu !...
nu de puţine ori le resimt, duc în mult sau mai puţin grave la faza mai ales a copiilor, obligîndu-i şi buni la bluming, I. Hriţco, gă- — Copiilor, soţului şi dumitale
mod sigur la alcoolismul cronic de debut şi în mod cert grave în pe aceştia la scurtarea vieţii. Se sindu-şi mai mult timp pentru un
care, pe lingă numeroase şi grave stadiul avansat. impune deci reducerea fumatului pahar decît pentru familie, a în­ vă ajunge cîştigul realizat de
leziuni organice, conduce individul Dintre semnele de alarmă ale ta- la fumători şi determinarea tinere­ ceput să-şi schimbe locul de d-ta ?
la triste şi ireversibile aspecte ale bagismului voi aminti doar pe cele tului către preocupări sănătoase muncă. Şi-a permis între timp — Păi cum să ajungă la atîtea
degradării sale morale şi sociale. mai frecvent întîlnite cum sînt : cum ar fi : sportul, activităţi cul­ să-şi ia şi „concediu", cu de la suflete ? De ce credeţi dv. că am
Este total greşită părerea unora greaţă matinală, tuse chinuitoare turale etc. sine putere, să stea acasă, prin ajuns în datoriile pe care le am i
care consideră că „o ţuică — două", ce apare la început noaptea şi di­ Dr. TUDOR BULGAROV restaurant, iar soţia să-l întreţi­ 3 500 la chirie, 2 200 la cheltuieli
. luate înainte de masă, fac poftă de mineaţa, dar mai tîrziu se manifes­ medic primar Deva nă pe el şi pe copii. Alcoolul a comune şi 3 000 lei bani împru­
pus tot mai mult stăpînire pe el. mutaţi de la nişte binevoitori ca­
re cunosc cum trăiesc. De un ma­
Nici cura de dezalcoolizare nu re ajutor mi-ar fi fost alocaţia
Lacrimile mamei nu pol „spăla“ necinstea ţiului 1- a ajutat să scape de plăcerea de stat pentru copii. 900 lei e
nefastă a paharului.
Rezumate în cîteva cuvinte, a ajuns, ce a fost în stare să băgaţi", iar cînd nu mai avea 7 aprilie a.c. De la Şantierul I ceva pentru o familie ! Dar nu
i-am prea văzut. Cînd lucra, a-
faptele au fost acestea : In 29 a- facă tînărul Gheorghe Adămuţ, bani, lua din ai casei (tatăl e construcţii al I.C.S.H., lui I. vea mereu absenţe nemotivate.
prilie, tinărul Ghcorghe Adămuţ, care la cei 26 de ani ai săi nu e pensionar de boală, mama nu lu­ Hriţco i se desface contractul de Şi atunci i se tăia şi alocaţia.
muncitor la lotul 11 al şantieru­ nimic, nu are nici o calificare. crează) sau vindea lucruri de muncă. Din cauza beţiei absenta Bea el, sufeream noi, cei de a-
lui nr. 1 T.C. Deva, cere o învo­ Şcoala a abandonat-o după clasa prin casă. Acum mama plînge i nemotivat de la serviciu. Familia casă.
ire de cîteva zile pentru înmor- a şasea din cauza unor „prieteni", „Am avea mare nevoie de spriji­ e din nou lipsită de banii pe Iată, mama celor cinci copii nu
mîntarea mamei, apoi, sub acelaşi munca nu i-a plăcut şi nu-i pla­ nul lui, noi sîntem bătrîni şi bol­ care trebuia să-i aducă acasă so­ descurajează, din retribuţia ei
pretext, împrumută bani de la şe­ ce. A lucrat în multe locuri, dar navi amîndoi. Nu ştim ce să ne ţul, tatăl copiilor. caută să-şi ţină familia în timp
ful de echipă şi de la alţi colegi. nicăieri nu s-a legat de meserie, mai facem cu el. Prietenii l-au Şeful şantierului I construcţii ce „stîlpul" casei e gata să se
In 5 mai revine la lucru, po­ de tovarăşii de muncă. Şi-a fă­ stricat, prietenii şi băutura. De­ spunea că, la fiecare chenzină, prăbuşească sub „valul" alcoolu­
vesteşte colegilor cu lux de amă­ cut prieteni în afară, prieteni de geaba îi spuneam că nu face bi­ 2— 3 zile nu venea la lucru. Era lui.
nunte şi., cu lacrimi în ochi ce­ pahar, de chefuri. La îndemnul ne, că de noi nu asculta". prezent însă în localuri. Stînd de vorbă cu A. H., cu
remonia inmormîntării mamei şi-i acestora, a minţit, a furat, a fă­ O mamă plinge I Plînge că ve­ L-am căutat acasă, în Micro 6. vecinii ei şi alţii, ne puneam în­
•înduioşează pe toţi cu durerea sa. cut multe necazuri părinţilor săi de năruindu-se visurile sale de-o O fetiţă ne-a deschis uşa aparta­ trebarea : Oare I. Hriţco va gă­
Mai lucrează pînă în ziua cînd ia bătrîni şi bolnavi. viaţă, că vede cum copilul cres­ mentului. Locuinţa purta ampren­ si puterea să-şi revină de pe
banii şi-apoi dispare, nu mai vi­ Am stat de vorbă cu muncitorii cut cu trudă, ajuns la vîrsta cînd ta nemiloasă, jenantă, a lipsei ce­ drumul prăpăstios pe care l-a a-
ne la lucru. îngrijorat, şeful de din echipa unde a lucrat ultima ar trebui să-i ajute, le întoarce lor trebuincioase într-o casă. pucat ? Un început l-a făcut. II
echipă îl caută acasă. Aici, stu­ dată. Aceştia au avut multă răb­ spatele, dă mina cu necinstea. I. H. nu era acasă. Cînd am ieşit va continua ?
poare 1 Uşa i-o deschide chiar dare, multă bunăvoinţă, au încer­ Gheorghe Adămuţ e acum la din locuinţa sa, vecinii ne pri­ Sîntem convinşi că şi de aceas­
mama „decedată" ! Totul fusese o cat să-i deschidă ochii, să-i arate un ceas de cumpănă. Trebuie a- veau şi ei jenaţi. Ne-au vorbit tă dată Consiliul popular munici­
minciună sfruntată. Tinărul ple­ unde-1 vor duce „prietenii" şi jutat. Cei din jurul său, cei ca- pal Hunedoara va acorda spriji­
case între timp şi de-acasă. De- paharul. Bunăvoinţei lor însă, re-1 cunosc, sînt datori să inter­ cu milă despre cei cinci copii ca­ nul cuvenit „corăbiei" oare nu­
atunci, din 15 mai, n-a mai dat G. A. l-a răspuns întorcîndu-le vină în numele societăţii noastre re n-au prea cunoscut ce-i dra­ mără alături de cei doi pasageri,
ochi cu părinţii. Unii binevoitori spatele şi plecînd de pe şantier. drepte, care nu admite compro­ gostea de tată, grija părintească şi cinci viitori cetăţeni, care tre­
vin însă şi le spun că îl văd me­ Cu părinţii s-a purtat la fel de misuri, în numele demnităţii, în a acelui care e tatăl lor. buie să crească sănătoşi fizic dar
reu pe la „Cafe-bar“ sau „Broasca urît Cînd îi făceau vreo obser­ numele mamei care plînge... Cine e mama copiilor ? O cău­
verde" în tovărăşii dubioase. vaţie, îi repezea cu : „Nu vă in­ tăm la locul ei de muncă : C.F.U., şi moral.
Acestea sînt faptele. Iată unde teresează ce fac eu" sau „Nu vă DOINA COJOCARU staţia nr. 5, Bluming, a C.S. Hu- SABIN CERBU