Page 2 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6063 • MARŢI, 3 IUNIE 1975
ZS2
în învăfămîntui polilGo-fdeofogfc şl economic de masă
Sărbătorirea Zi iei copilului
Sub arcul de lumina al acestui în
Exigenţă sporită faţă de nivelul şi ceput de vară ne-am- sărbătorit copiii, joc do porumbei, ne-au făcut să vibrăm
lata
noi"
„La
tablou
in
românescului
fericirea, bucuria noastră de flecare zi.
Le-am făcut daruri, l-am strins la piept şi să culegem zimbetele ghiduşe de sub
de
la
„Fetelor
Căpilna".
pălărioarele
conţinutul dezbaterilor pînă la ultima temă cu dragostea aceea caldă pe care numai Am aplaudat din inimă talentul, ritmul,
un părinte o poate încerca. Iar ei, mu
stingăcia,
drăgălăşenia
la
de
copiilor
gurii, vlăstarele vieţii, nădejdea■ şt lu
mina noastră, ne-au pregătit poezioare, grădiniţele nr. 6, 7, cea de aplicaţie
Acum, cînd ne apropiem de în Potrivit structurii temei, prima mele şi modalităţile înfăptuirii a- ci atona şi jocuri ca să ne facă mal pedagogică, da la căminele nr. 2, 4, 6,
cheierea anului de studiu în învă- problemă pusă în discuţie — con cestui rol etc. plină bucuria sărbătorii lor. Copiii din ne-am aplaudat fiii şi fiicele care, do
ţămintul de partid, comitetul de tribuţiile teoretice ale P.C.R. la C' sider ca pozitiv, de asemenea, grădiniţele şi căminele Devei ne-au che ziua lor, au înmănuncheat in cint şl
jac. tabloul neasemuit al copilăriei fe
partid din Combinatul siderurgic dezvoltarea gîndirii social-politice faptul că in ambele cursuri s-a mat in sala „Arta" să ne dăruiască. ricite.
Hunedoara îşi amplifică preocupă contemporane — a stîrnit pe bună realizat o legătură strînsă între ce în joc de lumini şl culori, montajul lite- LUCIA LIC1U
rile, sprijină mai susţinut comite dreptate un viu interes, realizîxr- rinţele conţinute de documentele rar-muzical-coregrafic „Copiii, florile pa
tele de partid şi birourile organi du-se- o dezbatere vie; convingă de partid şi activitatea concretă a triei". Şi „florile" au răsărit pe scenă, ® „Mlădiţele partidului" a fost In
oferlndu-ne un spectacol, care ne-a în
zaţiilor de bază în conducerea sis toare. O bună parte din partici organizaţiilor de bază respective, a seninat chipurile, umplindu-ne Inimile de titulat recitalul organizat pentru
tematică a dezbaterilor, în finali panţii la discuţii au dat o înaltă comuniştilor la locurile lor de bucurie. De la tabloul coral — unde fie .copiii din oraşul Deva, iar la casa
zarea în condiţii bune a acestei apreciere efortului făcut de partid, muncă, în societate şi familie. To care cravată prinsă in jurul gitului era pionierilor s-a deschis expoziţia
importante activităţi. Membrii bi varăşii Ioan Vasile, Gh. Oniga, T. un simbol al tricolorului stindardului ro „Prietenii noştri", cuprinzînd schim
buri de corespondenţe, timbre şl
roului, ai comitetului de partid pe personal de secretarul general al Urdl şi alţii, de pildă, au subliniat mânesc de la statuarele grupuri de reviste cu copiii din ţară. La şcoa
combinat participă cu regularitate partidului, t o v a r ă ş u l Nicolae necesitatea ca birourile organizaţi recitatori, pînă la dansurile tematice la generală nr. 4 a avut loc un
la activitatea cursurilor, ajută pro Ceauşescu, pe plan teoretic pentru ilor de bază să manifeste mai mul sau cele populare, fotul a fost încărcat' program artistic realizat in limbile
dăruit
de
Ne-au
frumos.
şt
gingăşie
pagandiştii şi cursanţii în clarifi clarificarea unor probleme ale con tă preocupare- pentru alegerea ce copiii o adevărată suită de ţarina, ha- străine învăţate în şcoală. (Eugenia
carea unor probleme, se înscriu or strucţiei socialismului şi comunis lor mai importante probleme pen fegane, biroiţe, au adus solia păcii in Grecu),
ganic în munca de însuşire temei mului în România, pentru elabora tru analize, să realizeze o repar
nică a tezaurului de teze şi orien rea direcţiilor de acţiune, a strate tizare mai judicioasă a- sarcinilor
tări ce le conţin documentele Con giei şi tacticii făuririi societăţii so pe membrii de partid, în funcţie de
gresului al Xl-lea al partidului. cialiste multilateral dezvoltate, pre aptitudinile şi capacităţile fiecăruia,
Aceasta este doar o formă a aju cum şi a unor probleme importan precum şi în concordanţă cu. cerin
torului pe care îl acordăm cursu te ce confruntă omenirea contem ţele şi exigenţele actuale.
rilor de partid, o formă care se porană.
dovedeşte însă eficientă. Unii cursanţi, printre care tova O bună parte a dezbaterilor s-au
Recent, am participat la dezba răşii Ioan Cînda,. I. Mureşan, au oprit, firesc, asupra programului,
terea temei „Activitatea ideologică făcut apel la direcţii concrete în elaborat de Plenara din noiembrie
şi munca politieo-educativă desfă care partidul nostru şi-a manifes 1971 cu privire la activitatea de
şurată de P.C.R.“ în cursurile din tat cu pregnanţă gîndirea profund formare a omului nou, înarmat cu
cunoaşterea profundă a materialis
schimbul B al laminorului de 800 marxistă, dialectică, originală, a-
mm (propagandist tovarăşul Ioan bordînd problemele fundamentale mului dialectic şi istoric, a cuceri
rilor ştiinţei şi tehnicii mondiale,,
Diaconu) şi din schimbul C al la ale marxism-leninismului în strînsă
minorului de 600 mm (propagandist concordanţă cu condiţiile social- capabil să se dedice cu toate re
tovarăşul Cornel Todea). istorice ale României. Cu ajutorul sorturile morale şi de voinţă edi
ficării societăţii socialiste multila
Trebuie să remarc încă de la în propagandiştilor, în ambele cursuri
ceput faptul că ambele dezbateri a fost reliefată contribuţia parti teral dezvoltate. Cursanţii au fă
cut apoi referiri la ampla activitate
s-au ridicat la un bun nivel, ideologică desfăşurată de partid,
cursanţii dovedind nu numai un dului nostru la abordarea unor
real interes pentru tema pusă în probleme de mare însemnătate şi la promovarea principiilor şi nor
discuţie, dar şi o bună cunoaştere actualitate, cum sînt generalul şi melor eticii şi echităţii socialiste,
la rolul literaturii şi artei şi pro
a obiectivului muncii ample de e- particularul în construcţia so
ducaţie marxist-Ieninistă desfăşura cialistă, adîncirea democraţiei în movarea umanismului socialist în
tă de partid, precum şi a formelor procesul făuririi societăţii socialis această importantă activitate pen
tru formarea,omului nou.
şi mijloacelor prin care se desfă te dezvoltate, rolul statului şi na
şoară această profundă operă de ţiunii în etapa actuală şi într-o ION CATANĂ
formare a omului nou, omul socie perspectivă istorică mai largă, ro responsabil cu munca de Intr-una din secţiile moderne, dotată cu războaie de mare produc
tăţii socialiste multilateral dezvol lul conducător al partidului în con propaqandă în comitetul de partid tivitate, a noii Ţesătorii de mătase din Deva.
tate. strucţia socialistă şi comunistă, for al C.S. Hunedoara Foto : VIRGIL ONOIU
foca politică de masă Concursui gazetelor de perete La Casa da cultură a sindicatelor din Petroşani
in sprijinul producţiei Mai multă mobilitate si
OBIECTIVE CONCRETE, MOBILIZATOARE 9 ikţkni educative permanente in sprijinul
La I.C.S. Hunedoara se desfăşoară o susţinută operativitate la încadrarea
muncă politică de masă în sprijinul realizării rit unei vieţi raţional organizate
mice a sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate
în întrecere. In competiţie In cadrul larg al acţiunilor edu negative cauzate de consumul exa
— Comuniştii, agitatori activi, mereu prezenţi cative pe care le desfăşoară Casa gerat de alcool — toate fac parte
lingă oameni, desfăşoară o permanentă activitate de cultură a sindicatelor din Petro din repertoriul satiric al brigăzii.
de mobilizare a constructorilor La ridicarea noilor Pentru actualul stadiu al concursului judeţean şani în rîndul tineretului, al tutu Totodată, profilînd de organizarea
obiective industriale şi social-culturale — ne spu al gazetelor de perete, E.M. Teliuc se aliniază cu ror oamenilor muncii, un loc dis în fiecare săptămînă a „Joii tine
nea tovarăşul Gheorghe Ordeanu, secretar al Co prea puţine şanse de bună reprezentare. Asta nu tinct îl ocupă activitatea în spriji retului", iniţiem în asemenea oca
mitetului de partid al I.C.S.H. Printre obiectivele numai pentru motivul că gazeta „Minerul" din nul unei vieţi materiale şi spiritu zii unele expuneri, dialoguri, şi in
ale raţional organizate, de combate
importante ale muncii politice de masă se numără holul sediului administrativ, care se vrea repre re a abuzului în folosirea alcoolului, acest sens aş dori să menţionez co
grija pentru ca fiecare formaţie de lucru să-şi zentativă, altfel fastuoasă, prezentabilă, a rămas de explicare a consecinţelor aces laborarea noastră cu alţi factori
realizeze ritmic planul, să asigure o înaltă cali cu ediţia la numărul festiv consacrat zilei de 9 tuia atît pentru Individ cit şl pen interesaţi — comitetul municipal al
U.T.C., judecătoria, procuratura.
tate a lucrărilor, să elimine complet risipa de ma Mai. Din discuţiile cu unul dintre membrii colec tru familie şi societate. Pentru a Publicarea Decretului Consiliului
teriale, să generalizeze experienţa şi metodele îna tivului de redacţie, Gligor Trif, aflăm că „în ge evidenţia această preocupare am de Stat al Republicii Socialiste
intate. Recent, la şantierul II, L. Valcher, secreta neral gazeta avea o activitate bună, constantă, dar avut o convorbire cu tovarăşul România cu privire ia stabilirea
rul comitetului de partid, şantierul II montaj, şi după transferarea responsabilului colectivului la Gheorghe Negraru, instructor la programului de funcţionare a uni
Casa de cultură a sindicatelor din
şeful de lot, Ludovic Modvischi, au purtat o efi altă secţie, a fost puţin neglijată această muncă". Petroşani. tăţilor comerciale şi de alimentaţie
cientă discuţie cu toţi şefii de echipă şi maiş Mai aflăm însă că nu s.-a făcut încă instruirea colec — Casa noastră de cultură — ne-a publică, grija. acordată permanent
trii privind mobilizarea tuturor forţelor în ve tivului de redacţie cu prezentarea criteriilor de relatat interlocutorul — desfăşoa de partidul şi statul nostru educării
derea realizării, în primul semestru al acestui concurs în ediţia curentă. Aşa ne-am explicat ră o activitate cultural-educativă sănătoase a tineretului într-o at
an, a 55 la sută din planul anual de investiţii. cum gazeta de perete de la secţia I'n-are nume, ce cuprinde o gamă largă de do mosferă civilizată, demnă, pentru
S-a insistat îndeosebi asupra necesităţii îmbună n-are colţ satiric, iar ca ultime noutăţi prezintă menii. In cadrul acesteia, ţinînd formarea tinerilor în spiritul res
tăţirii organizării muncii şi a aprovizionării teh- articolele „întîmpinarea zilei de 1 Mai", „însem seama de faptul că societatea are pectului faţă de normele civilizaţiei
nevoie de oameni viguroşi, săpă-
njf'o-materiale. nătatea istorică a Congresului al Xl-lea al P.C.R." toşi fizic şi moral, apţi să răspun socialiste, ne determină pe noi, ac
tiviştii culturali, să facem mai mult
Tot în sprijinul realizării acestui obiectiv, a (articol din decembrie anul trecut) şi altul, pe dă cerinţelor orînduirii noastre so în această direcţie, să organizăm o
fost organizat un simpozion pe tema „Metode noi marginea unor concluzii ale controlului organizat cialiste, se organizează cu regulari mai bună activitate a tinerilor în
în cofrarea şi turnarea betoanelor la construcţii de I.S.T.P.M. în martie curent ! Dealtfel, această tate cicluri de conferinţe pe teme timpul liber, care să completeze
din Codul principiilor şi normelor
le social-culturale" la care au participat şefii de gazetă nu-şi trăieşte viaţa şi din cauză că, fiind vieţii şi muncii comuniştilor, ale e- pregătirea lor moral-politică, edu
şantiere, de la serviciul C.T.C., de la atelierul organ al două organizaţii de partid din secţie, este ticii şi echităţii socialiste, precum cativă şi destinderea civilizată. In
central de proiectare, unii şefi de lot, maiştri, şefi patronată doar de una singură. şl în sprijinul unei vieţi personale acest sens ne gîndim să organizăm
acţiuni ale brigăzii ştiinţifice, dia
de formaţii de dulgheri şi fierari-betonişti. Dacă n-ar fi sumar şi oarecum facil expediată, temeinic organizate, raţional trăite. loguri directe cu tineretul, cu mun
prin bileţele conţinînd scurte apeluri, ediţia a Vl-a In ciclul „Statul medicului", căutăm
IN FATA graficelor a gazetei de perete „Minerul" (tot „Minerul" ? !) să explicăm tinerilor, tuturor par citorii, pe problemele consecinţelor
în cadrul întreprinderii miniere Barza se folo de la secţia a Il-a ar sluji unei idei generoase. ticipanţilor, consecinţele nefaste ale consumului exagerat de alcool, dis
cuţii asupra căilor de apărare a
alcoolului asupra psihicului şi fizi
seşte cu bune rezultate metoda discutării în faţa Consacrată îndemnului „Să reducem sterilul vizi cului, asupra familiei şi societăţii. sănătăţii, fotoexpoziţii documentare
graficelor a modului în care unele formaţii de bil cu 1 la sută faţă de admis !“, ediţia nu este Dar să dau cîteva exemple concre adecvate acestor teme, prezentări do
lucru îşi realizează sarcinile de plan. suficient de mobilizatoare prin afişarea bileţelelor te de teme prezentate publicului : cărţi,, filme, diafilme şi diapozitive*
— Acestea au mult răsunet în rîndul minerilor cu apeluri, gen : „Ce am produs azi? Dar ce ca „Alcoolul — efecte primare şi secun un accent deosebit punînd pe spri
fiindcă au un caracter foarte concret, la obiect litate am dat ?“, „Reducînd sterilul vizibil ajutăm dare", „Dacă nu mă întîlneam cu...“, jinirea tinerilor, să se integreze în
tr-o activitate socială utilă, să-şl
„Ciroza — cancerul ficatului şi al
— susţinea tovarăşul Nicolae Pantea, secretarul preparatorii la ridicarea conţinutului în concen coolul", „Duşmanul de moarte al ra petreacă timpul liber făcînd sport,
Comitetului de partid al I.M. Barza. tratul de fier" ş.a. Poate măcar cu un articol care ţiunii" ş.a. activitate artistică, turism şi alte
La sectorul II Musariu, asemenea discuţii în să vizeze un aspect concret, menţinînd alături şi Un rol deosebit în combaterea u- activităţi sociale utile Iul şl şcetc-
faţa graficelor sînt permanente. Membri ai co apeluri mobilizatqare, cu adresă precisă, gazeta nor cazuri concrete D are brigada tăţii.
mitetului de partid pe sector, tovarăşi din con s-ar dovedi mai eficientă. artistică de agitaţie. Cu mijloace
ducerea sectorului, şefi de echipe şi alţi comu Discuţia cu tovarăşul Corneliu Duca, membru în le specifice acestui gen artistic,
nişti din formaţiile de lucru cum sînt Andron comitetul de partid cu munca de propagandă, a critica îndreptată împotriva abate
Ju’nea, Costache Teghel şi Pavel Jigăreanu vor evidenţiat şi alte lipsuri în activitatea gazetelor rilor de la normele vieţii rareori Vă răspundem
îşi greşeşte ţinta. O asemenea te
besc minerilor despre metodele echipelor care au de perete de la I.M. Hunedoara, dar şi unele dis mă, ca cea a combaterii abuzului
obţinut cele mai bune rezultate în întrecere, de ponibilităţi existente pentru reorganizarea, unde de alcool, nu lipseşte din progra la întrebare
spre măsurile ce trebuie luate în formaţiile de e cazul, a colectivelor de redacţie, pentru îmbu mele pe care le dăm cu brigada
lucru în care se manifestă neajunsuri în organi nătăţirea în ansamblu a acestei munci, noastră. Absenţele nemotivate, ne- i
zarea muncii şi aprovizionarea cu materiale sau respectarea 'normelor de tehnica ION MOŞ — Nucşoara. In confor
vagonete. NICOLAE STANCIU securităţii, acoidentele, alte aspecte mitate cu prevederile H.C.M. nr.
1149/1968, persoanele încadrate în
muncă ce au o activitate continuă
în sudură electrică şi autogenă, ex
Altamirano şi a primit pe tova clusiv sudura prin puncte şi cap la
(Urmare din pag. 1) răşul Jivko Jivkov, membru în cap, beneficiază de un concediu su
Biroul Politic al C.C. al Partidu plimentar de odihnă de 3 zile lu
Sîmbătâ a avut loc în Capita crătoare anual.
lă şedinţa Comitetului Politic lui Comunist Bulgar, vicepreşe ISTRAlE POPESCU — Petrila.
dinte al Consiliului de Miniştri
Executiv al C.C. al P.C.R., prezi alR.P. Bulgaria; viceprim-minis- Alocaţia,, de stat pentru copii se
dată de t o v a r ă ş u l Nicolae în continuare, în cadrul şe siile permanente de resort ale acordă în raport cu retribuţia tari
fară, cu numărul copiilor aflaţi in
Ceauşescu, în care au fost exa dinţei, au fost analizate şi re Marii Adunări Naţionale. şi de trul şi ministrul afacerilor externe întreţinerea familiei şi cu mediul
minate rezultatele vizitelor ofi zolvate unele probleme ale ac Consiliul Legislativ. In continuare al Israelului; înaltul comisar al (urban sau rural) în care domicili
ciale întreprinse în ţara noastră tivităţii de investiţii şi ale par au fost rezolvate unele probleme O.N.U. pentru refugiaţi ; minis ază beneficiarul. Dacă aveţi o re
de delegaţia de partid şi guver ticipării României la schimburi ale activităţii curente. trul resurselor naturale şi ape tribuţie tarifară lunară între 1301
Democratice
al
Republicii
lor
namentală a R.P.D. Coreene, con le economice, tehnico-ştiinţifice P r e ş e d i n t e l e NICOLAE —2 000 lei şi aveţi 4 copii în vîrstă
dusă de tovarăşul Kim Ir Sen, şi culturale internaţionale. Au CEAUŞESCU a adresat un im Somalia ; ministrul comerţului mai mică de 16 âni, aveţi dreptul
la 590 lei lunar alocaţie de stat.
secretarul general al Comitetului portant mesaj participanţilor la din Republica Coasta de Fildeş ; GHEORGHE CADAR — Hunedoa
Central al Partidului Muncii din fost luate în dezbatere şi apro profesorul universitar italian ra. Intrucît nu aveţi o vechime in
Coreea, preşedintele Republicii bate unele acţiuni în domeniul colocviul Interparlamentar „Un Carlo Salinari ; un grup de zia muncă de cel puţin 25 ani lucraţi
nou sistem de relaţii economice
Populare Democrate Coreene şi activităţii ideologice şi cultural- internaţionale", ale cărui lucrări rişti brazilieni ; ministrul poşte în locuri de muncă încadrate în
a preşedintelui Consiliului de educative desfăşurate de partidul lor şi telecomunicaţiilor din R.P. grupa a ni-a, nu puteţi fi încadrat
Miniştri al Greciei, Constantin nostru. se desfăşoară la Bucureşti. Joi Chineză ; regizorul sovietic Iuri în muncă pentru a cumula pensia
Karamanlis. Comitetul Politic Vineri a avut loc şedinţa Con seara; t o v a r ă ş u l Nicolae Ozerov. cu retribuţia lunară pe timp de 4
luni intr-un an calendaristic.
Executiv a dat o înaltă aprecie siliului de Stat, prezidată de to Ceauşescu s-a întîlnit cu partici Primul ministru al Guvernului IOAN IOANAŞ şi NICOLAE NICA
re rezultatelor deosebit de fruc varăşul Nicolae Ceauşescu, pre panţii la colocviu, în onoarea că Republicii Socialiste România, — Almaşu Mic. Paza obştească în
tuoase ale acestor vizite, convor şedintele Republicii Socialiste rora a oferit o recepţie la Pala Manea Mănescu, a efectuat în comune şi sate se asigură prin ro
taţie de către bărbaţii în vîrstă do
birilor oficiale şi documentelor România. Consiliul de Stat a dez tul Consiliului de Stat. zilele de 30 şi 31 mai 1975 o vi 18—65 ani. Numai adunarea locuito
zită de prietenie în Republica
în cursul săptămînii care s-a
semnate, subliniind sarcina mi bătut şi adoptat un număr în încheiat, t o v a r ă ş u l NICOLAE Populară Bulgaria, la invitaţia rilor poate aproba exceptarea do
la executarea pazei a anumitor per
nisterelor de a acţiona pentru a semnat de decrete şi a ratificat CEAUŞESCU s-a întîlnit cu se preşedintelui Consiliului de Mi soane care au motive temeinic
numeroase tratate internaţionale.
asigura aplicarea în viaţă a în Toate decretele au fost, în prea cretarul general al C.C. al Parti niştri al Republicii Populare Bul justificate.
garia, Stanko Todorov.
S. G. — Hunedoara. Răspunsul la
ţelegerilor convenite. labil, avizate favorabil de comi dului Socialist din Chile, Carlos cele solicitate este afirmativ.