Page 20 - Drumul_socialismului_1975_06

fag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N

...... ............................. .................... .......... ......................... - —--------------------------
CINCINALUL ACTUAL & mm CINCINALUL VIITOR

ÎNAINTE de termeni ţ w PREGĂTIT TEMEINIC!

- ' î

Tribuna experienţei colectivelor fruntaşe în două cooperative agricole ve

t
Pregătirile şi deschiderile miniere— Preocupări şi rezultate
pentru asigurarea bazei
suportul ritmicităţii în extracţia cărbunelui
Cooperativa agricolă din Boşo- Boşorod, deşi
rod se numără printre unităţile suprafaţa deşt:
care îşi îndeplinesc exemplar sar- rajelor ce rev
Dacă am judeca ritmicitatea ob­ prinse sarcini pentru organizaţiile cinile de plan în sectorul zoo- mal este mai
ţinută de colectivul minei Uricani de partid şi tineret în special pen­ tehnic. Preocuparea cooperatori- bazei furajer'
in extracţia cărbunelui, în corela­ tru vitalizarea iniţiativei valoroase lor, în frunte cu comitetul de semne de înti
ţie cu modul în care s-au înfăptuit a lui Constantin Grădinaru. După partid, consiliul popular comunal siliului de coi
programele de pregătiri şi deschi­ cum se ştie, acest destoinic şef de şi consiliul de conducere al C.A.P. ie C.A.P., T
deri miniere, am ajunge la conclu­ brigadă a chemat la întrecere toa­ pentru creşterea eficienţei activi- mărturisit că
zia că este vorba despre un raport te brigăzile ce lucrează la pregă­ tăţii fermei de animale se oglin- resurse să prt
direct proporţional. In perioadele tiri şi deschideri sub deviza ca deşte în avansul de peste o lună cantităţile de
cînd lucrările de pregătiri şi des­ „Fiecare brigadă să realizeze lu­ cîştigat la producţia de lapte Cum stau ins;
chideri s-au desfăşurat într-un nar cel' puţin 100 ml de avansa­ marfă, în livrarea suplimentară tate ? Confrur
ritm susţinut, fără dificultăţi, şi re". O bună vreme iniţiativa era a 10 tone carne. Care este secre- cu datele inse
producţia de cărbune a cu­ popularizată cu regularitate, sus­ tul acestui succes ? rajeră "ţigse i
noscut, de asemenea, o rit­ ţinută de toţi minerii noştri. Apoi — Nu este vorba de nici un se- bine valorifica
micitate constantă, fapt ce a acest aspect s-a neglijat. Efectul Aspectul modern — de neînchipuit pînă în anii socialismului — creţ — ne-a spus preşedintele u- registra, dacă
dus la depăşiri substanţiale ale pla­ este cel arătat : nu toate brigăzile al incintei minei Lonca. nităţii, Ioan Fulea. Trebuie să un deficit de
nului de extracţie. Un fapt eloc­ mai au trează în minte valoarea fii un bun gbspodar, să-ţi cunoşti deosebi la su
vent il oferă atît situaţia anului iniţiativei. Iată de ce comitetul de toate resursele şi cum să le fo- ‘ — Nu ştiu i
trecut cit şi prima parte a acestui partid a hotărît să reînnoiască agi­ loseşti mai chibzuit. Se ştie, nu nu mai ajung
ah. Referitor la activitatea din pri­ taţia vizuală, emisiunile de la sta= J. de astăzi, că asigurarea bazei fu- furaje ca în a
mele 5 luni din acest an trebuie să ţia de radioficare, în direcţia ex­ Fiecare produs, la înalte performanţe calitative rajere este factorul cheie care cheltuit mai î
arătăm că acoperirea a mai mult plicării căilor prin care fiecare condiţionează creşterea efective- pentru procur;
de i)0 la sută din angajamentul a- brigadă se poate încadra în cerin­ lor şi a producţiei animaliere. De firma contai
nual la extracţia de cărbune se da­ ţele iniţiativei. pe 100 ha cultivate cu nutreţuri Onescu.
torează ritmului bun atins în pri­ In ce priveşte lucrările de des­ 0 necesitate acută: Sarcini concrete şi 700 ha fînaţuri naturale de p lingă fa
e
mele două — trei luni la lucrările chideri, pornind de la faptul că deal asigurăm, fără procurări din jj partid şi c
0
de pregătiri şi deschideri miniere. mina noastră trebuie să pună în afară, hrana necesară pentru 570 re a j C.A.P.
Dar luna iunie nu a început spec­ valoare un nou zăcămînt de căr­ pentru factorii ce coordonează producţia bovine şi 3 500 ovine. Strîngem i i ă uri
n c 0 m S
taculos în activitatea noastră şi bune cocsificabil, cel de la I-Iobi- de pe cimp tot ceea ce poate fi deficitul, lasă
asta pentru că în bună măsură au ceni, am luat cîteva măsuri cu folosit ca furaj. parea pentru :
apărut cîteva cauze obiective dar scopul de a da în exploatare noua Discuţie cu ing. GHEORGHE RESIGA, inspector şef la Inspectoratul — Prepararea nutreţurilor sub deri a res
şi exigenţa noastră a scăzut în ce rezervă la termenul planificat. In judeţean pentru controlul calităţii produselor formă de siloz (circa 650 tone —• existente. Aşa
priveşte lucrările de deschideri şi acest sens acţiunile noastre se des­ n.n.) este o preocupare de căpe- s-a cosit trifo
pregătiri. Analizînd cu simţ rea­ făşoară pe două fronturi. Unul — ■tenie pentru noi — a reluat ideea hectare din
list această situaţie, bazîndu-ne pe la galeria direcţională spre vest la — Numai în primele 4 luni ale unele confecţii metalice, mobilier inginerul şef, Gheorghe Boldea. In privinţa i
experienţa anterioară, iată ce vă orizontul 500 şi altul la efectua­ anului, întreprinderile din judeţul şi alte produse. Pînă acum, de la prima coasă a tele spunea c
Astfel de situaţii sînt create da­
nostru au acumulat 291 refuzuri de
putem spune. rea puţului 5 unde am ajuns deja calitate Ia diferite produse în su­ torită nesupravegherii atente a trifoiului am făcut aproape 200 ceva, dar nu
La lucrările de deschideri înre­ mă de circa 8 milioane lei. Unde funcţionării maşinilor de injecţie, tone semisiloz in amestec cu fin şim“ (!). Iată
gistrăm în prezent un minus faţă la o adîncime de peste 20 m. Pa­ consideraţi că se localizează defi­ uzurii matriţelor şi neexecuţiei rămas din anul trecut. Deci şi de a privi sc
de plan de circa 600 ml, iar la ralel, împreună cu specialiştii din cienţele unei atari situaţii şi cine debavurării pentru produsele I.C. asigurarea unei rezerve de nulre- şi a producţi
pregătiri 250 ml. Dacă în cazul des­ cadrul centralei cărbunelui, căutăm sînt factorii răspunzători ? Orăştie, depozitării şi tăierii negli­ ţuri de la un an la altul este o dent, interven
chiderilor, n-au putut atinge vite­ să perfecţionăm o nouă tehnolo­ — La E.M. Deva, gradul de umi­ jente a lemnului pentru unităţile problemă căreia îi acordăm ma- miletului de
I.F.E.T.-ului, şi aşa mai departe. Mo­
zele de înaintare planificate din gie de lucru care să „împace" res ditate la concentratul de pirită este tivul unor astfel de fenomene se ximă atenţie. De asemenea, fura- ului popular i
cauza unor degajări de gaz metan, tricţiile de muncă impuse de de­ de regulă cu 3—4 procente mai localizează în neritmicitatea aprovi­ jele grosiere se administrează mână pentru
mare decît cel prevăzut în clauze­
la lucrările de pregătiri cauzele ne gajările de gaz metan cu metodele le contractuale, iar la I.M. Barza zionării tehnico-materiale, nerespec­ numai în stare preparată, avînd rea C.A.P. V
construită o nouă bucătărie fu- problemelor ci
aparţin şi constau în nemobiliza- de exploatare prin puşcare cu în­ la concentratul de magnetită cu un tarea tehnologiilor de fabricaţie şi
rea suficientă a tuturor brigăzilor. cărcătură mare. procent. Din acest motiv au fost efectuarea unui control superficial rajeră, pe care o vom dota cu o în sectorul r
tocătoare
de
mare capacitate, mult decît
Iată cum se explică faptul că în Sîntem convinşi că ansamblul refuzate importante, cantităţi de pe faze sau operaţii. In cazul in­
dustriei locale şi dotarea cu apa­
Ne-a intrat în obişnuinţă ca ba- Aşteptăm ca
timp ce brigăzile lui Simion Bu- acestor măsuri, munca politică şi concentrat, fapt care a necesitat, rate de măsură şi control lasă de za furajeră s-o asigurăm din vre- organelor Corr
desigur, alte cheltuieli pentru reoon-
descu, Ioan Nichiţelea, Aurel Şo- educativă pe care o vom canaliza diţionare. Cauza principală constă în dorit, aşa că abaterile de ia norme­ me, la nivelul necesarului. Nu materializeze
şoi, Constantin Grădinaru şi mulţi în direcţia intensificării ritmurilor nerespectarea tehnologiei de dese­ le calitative ale produselor apare aşteptăm să ne găsească perioa- pierderi a tu
alţii şi-au depăşit sarcinile cu la lucrările de deschideri şi pre care a concentratelor, a slabei exi­ ca o consecinţă directă a acestui da de stabulaţie descoperiţi la nutreţuri şi
150—380 mc, alte brigăzi înregis­ gătiri ne va permite să raportăm genţe ce se acordă în faza de pre­ fapt. vreun sortiment. lui la toate s
Desigur vinovate se fac în spe­
trează substanţiale ^rămîneri în îndeplinirea angajamentului anual parare a minereului. cial conducerile unităţilor care, în In contrast cu situaţia de la
urmă. înainte de termen, să dăm peste Aspecte similare apar şi la între­ goană după cantitate, neglijează
Din acest motiv, am trecut de plan mai mult de 6 000 tone căr­ prinderea chimică Orăştie, în ca­ calitatea producţiei.
curînd la întocmirea unui program bune. zul unor produse din material — Exigenţele actualului cincinal,
plastic în special la instalaţiile sa­
de recuperare şi sperăm că lucră­ nitare. la unităţile I.F.E.T. Deva ale celui viitor sînt incompatibile
cu aceste fenomene.
rile de pregătiri vor reveni la li­ MILUŢĂ RUGINĂ pentru lemnul de mină şi frizele
— Intr-adevăr. Iată de ce consi­
nia de plutire cel mai tîrziu la fi­ secretarul comitetului de partid, pentru parchet, ia „Vidra" Orăştie der necesar ca respectarea Legii
nele semestrului. In afară de mă­ ing. CAROL SCHRETER în cazul hainelor de relon pentru calităţii să devină un deziderat
suri tehnice, în program sînt cu­ directorul E.M. Uricani producţia internă, la fabricile de pentru fiecare unitate. Mă refer la
industrie locală din judeţ pentru
făptui că, în multe locuri, se prac­
tică încă stabilirea responsabilităţii
numai pentru organele C.T.C. şi
nu şi pentru şefii de secţii, maiştrii
Pe platforma Chiseaua: Jg^^gjg p^ga^ utilajele BQ şi şefii de echipă. Aici cred că stă
o reală rezervă în direcţia îmbu­
nătăţirii calităţii produselor noas­
tre. In alt punct de vedere, tre­
buie nominalizate mai precis şi
îngrămădesc şi, totuşi, coordonarea şchioapătă„. domenii de pe lingă comitetele oa­
pe
sarcinile,
comisiilor
atribuţiile
menilor muncii astfel ca actul tra­
gerii la răspundere să fie foarte
Lucrările de construcţii-montaj ceastă situaţie ? Că pe parcurs sistenţa tehnică a furnizorilor concret. Oricum, inspectoratul nos­
de pe şantierul Fabricii de ci­ măsurile şi orientările date cu respectivi. tru depune şi va depune în conţi
ment şi var Chi.şcădaga au, în prilejul numeroaselor analize fă­ In luna mai, însă, activitatea nuare eforturi în direcţia normali­
prezent, cea mai mare arie de cute sînt neglijate, că fiecare sau pe platformă nu s-a ridicat la ni­ zării situaţiei existente, pentru creş­
extindere. De la fcariera de cal­ aproape fiecare executant vizează velul acestor cerinţe. Oricare ar terea competitivităţii produselor hu
car Crăciuneşti şi pînă la cap­ mai mult planul valoric, că be­ fi motivele invocate, obiective nedorene şi pe piaţa internă aşa
tarea de apă industrială de pe neficiarul, îndeosebi serviciul său sau subiective, meteorologice sau cum această competitivitate e recu­
malul Mureşului, peste tot sînt de investiţii (a cărui activitate de disciplină, nu se poate con­ noscută pe plan extern în cazul a
numeroase produse
eco­
specifice
repartizate efective. Şi nu se poa­ va trebui să fie serios examina­ cepe ca din 13 unităţi şi subuni­ nomiei judeţului.
te spune că o lucrare sau alta tă) nu exercită cu suficientă tăţi — 11, inclusiv echipele de mon­
nu este importantă şi, deci, mai competenţă şi fermitate rolul de taj ale beneficiarului, să nu-şi re­ Discuţie consemnată de Oţelăriile hunedorenc loc de împlinire profes
poite fi amînată. Termenul de coordonator al eforturilor şi con­ alizeze integral sarcinile pe luna C. ILIESCU derurgişti. Foto :
punere în funcţiune a primei li­ lucrării dintre unităţile şi sub­ trecută. Cu rămîneri serioase în
nii de fabricaţie — noiembrie unităţile ce activează pe plat­ urmă au încheiat luna mai şan­
a.c. — actualizează absolut toate formă. tierele si loturile T.M.U.Ch. Bucu­
reşti, I.M.I.A., G.S.C.F. Deva, întreţinerea culturilor y SCHIMB
I.R.E. Deva, T.C.I. Cluj şi altele. PENTRU
i iŢţtVo PRODUCŢIEI cu totul deosebită pe platforma INIŢIAT
Luna iunie solicită o activitate
de la Chişcădaga. In 5 luni, da­ (Urmare din pag. 1) şabilă a muncii, folosirea din plin C. S.
torită lipsurilor din luna mai, s-a a timpului bun de lucru In cîmp,
termenele obiectivelor mari sau La începutul lunii mai, cu pri­ realizat numai 44,3 la sută din a întregului potenţial de forţe şi In zilele i
mici din care se compune fabri­ lejul unei analize comune efec­ cute stropiri manuale cu vermore- mijloace existente. la C.S. Hun
ca. tuate de biroul Comitetului mu­ planul anual, pe total investiţie, lele şi prăf-uiri. un schimb i
„Pulsul" activităţii pe acest gi­ nicipal de partid Deva şi comi­ şi 43,1 la sută din cel de con- La întreţinerea culturilor efor­ LA STRÎNGEREA FURAJELOR — cunoaşterii
strucţii-montaj. Pentru a intra
gantic şantier poate fi rezumat, tetul de partid de pe platformă, în cadenţa alertă cerută de res­ turi susţinute se cer şi din par­ ţiativelor va
tui siderurg
în linii generale, la următoarele : s-a subliniat, pe bună dreptate, pectarea termenului de punere tea lucrătorilor din întreprinderile MAXIMĂ OPERATIVITATE derl din Inc
— sarcinile de plan pe total că „realizarea planului de inves­ agricole de stat. In fermele aces­ constructoar
investiţie s-au depăşit cu 9,2 la tiţii pe trimestrul II este hotă- în funcţiune trebuie ca fiecare tor unităţi s-au efectuat cî.te două Organizată mai bine decît în anii La acest si
om de pe platformă să aibă asi­
i
sută în primele 5 luni din acest rîtoare pentru punerea în func­ gurat frontul său de lucru, să praşile mecanice pe întreaga su­ precedenţi, acţiunea de stringere — orga" —'t
an ; ţiune la termenul planificat a cunoască —• prin intermediul prafaţă cultivată cu cartofi, dar se şi conservare a furajelor se află telor din m
— valoric, constructorilor nu li primei linii de fabricaţie, impu- constată unele restanţe la prăşitul la loc de frunte pe agenda lucră­ ţii de inaş
se pot imputa nerealizări ; nînd tuturor factorilor, în spe­ muncii politice — cînd este pre­ porumbului, unde prima lucrare torilor ogoarelor. Datorită utili­ Consiliul jui
Consiliul m
văzut să fie terminată execuţia
— stocul de utilaje nu a scă­ cial unităţilor Ministerului Con­ obiectivului la care lucrează (sau mecanică mai trebuie făcută pe' zării judicioase a timpului. favo­ lor Huncdo:
zut, în tot acest răstimp, sub strucţiilor Industriale, eforturi cit este de întîrziată), ca la fie­ circa 400 hectare. De asemenea, rabil din luna mai, cît şi folosirii dicalului de
6 000 tone ; deosebite, cu atît mai mult cu care operativă să se analizeze praşila a doua mecanică nu s-a cu randament sporit a mijloacelor ticipat repr
— cu toată această extindere cit trebuie să asigure fronturi cum se îndeplinesc angajamen­ realizat nici pe 10 la sută din su­ mecanice de recoltat şi însilozat, treprlnderi !
s-a reuşit ca pînă acum să fie
re au avut
în spaţiu, unii executanţi, înde­ de lucru şi pentru ceilalţi an­ tele luate şi măsurile stabilite şi prafaţa stabilită. conservate sub formă de siloz şi pe viu inii
osebi montorii, reclamă de la o treprenori de specialitate". In­ să se impulsioneze concret mer­ Obţinerea unor recolte sporite semisiloz, In cooperativele agricole de prestigiu
lună la alta perpetuarea lipsei tr-adevăr, pînă la punerea în sul recuperărilor. pe toate suprafeţele şi la toate şi întreprinderile de stat, peste de oţel pes
de fronturi de lucru (şantierul funcţiune a primei linii mai sînt Tonul respectării de către fie­ culturile — obiectiv hotărîtor pen­ i2 000 tone nutreţuri. Sînt însă combustibil
T.M.U.Ch. Bucureşti, de pildă, a numai 6 luni şi în acest răstimp care a cuvîntului dat, a ceea ce tru înfăptuirea angajamentelor a- reale posibilităţi ca rezultatele să O.S.M. II) ş:
ga cantitate
reclamat beneficiarului că în a- trebuie depuse maximum de e- s-a stabilit trebuie să-l dea or­ sumate în întrecere — necesită ca fie mult amplificate, resursele de electrică eci
prilie şl mai n-a putut monta forturi, trebuie asigurate fronturi ganizaţiile de partid. Ele deţin ţia blumlng
peste 1 200 tone de utilaje din de lucru — la termene foarte conducerea şi răspunderea poli­ organizaţiile de partid din unită­ furaje existente permiţînd să fie In urma :
cauza lipsei fronturilor de lucru). precise — şi pentru montajul u- tică I ţile agricole, conducerile acestora însilozate cantităţi mult mai mari perienţă, ce
Ce se poate desprinde din a- nor aparaturi din import cu a- I. MiRZA şi cadrele tehnice să asigure în de trifoliene, ierburi şi fînuri în nedorene v
alte întrepr
permanenţă o organizare irepro­ fiecare unitate agricolă. constructoar