Page 3 - Drumul_socialismului_1975_06

DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 6063 « MARŢI, 3 IUNIE 1975 Pag. 3

şi

In consens cu economico- ale judeţului

Invăiţămintului de toate gradele ii revine ţitor. Inspectoratul şcolar judeţean, împreu­ la anul I seral să se dubleze .pînă în 1980, creative a elevilor. Se vor dezvolta cercu­
nn rol de seamă în pregătirea .tinerei ge­ nă cu. consiliile pqpuluTe municipale., orăşe­ urmînd ca Inspectoratul şcolar judeţean să rile de specialitate pentru elevi, lectora­
neraţii, a cadrelor calificate,în strînsă core­ neşti şi comunale, vor analiza această pro­ nominalizeze unităţile liceale în cadrul că­ tele pentru cadrele didactice şi părinţi, se
ctare cu nevoile economiei, ştiinţei şi cul­ blemă şi vor stabili măsuri privind mări­ rora vor funcţiona aceste clase. va constitui un sistem organizat de dezba­
turii. ŞppriitdiHşi continuu eficienţa, el tre­ rea spaţiului de şcolarizare, acolo unde este teri cu cadrele didactice şi elevii anilor su­
buie să se integreze tot mai organic cu necesar, şi şcolarizarea copiilor în localită­ PERFECŢIONAREA ŞI MODERNIZAREA periori asupra problemelor politice şi teo­
viaţa, cu producţia. Transpunerea in viaţă ţile unde numărul acestora este sub limita CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂMÎNTULUI, LEGAREA retice de actualitate.
a sarcinilor “trasate şcolii de Congresul al ■admisă.
•Xl-lea al partidului,' de «către tovarăşul LUI DE PRACTICĂ, DE CERINŢELE
•Nicolae Ceauşescu, se înfăptuieşte şi în ju­ o -In domeniul învăţămintului gimnazial, ECONOMICO-.SOCIALE ÎNCADRAREA UNITĂŢILOR DE INVĂŢĂMÎNT
deţul Hunedoara pe fondul dezvoltării ac­ organele şi organizaţiile de partid, condu­
cerile şcolilor vor asigura mai buna orga­
centuate econom'ico-sociăle, al realizărilor © Elementul esenţial în «evoluţia şcolii CU CADRE DIDACTICE, DEZVOLTAREA
importante obţinute în dezvoltarea învăţă- nizare a reţelei şcolilor generale cu clasele hunedorene în cincinalul următor este per­ CAPACITĂŢII DE ŞCOLARIZARE IN JUDEŢ
mîntului de toate gradele. V—VIII, îmbunătăţirea în corrtin-uare a pre­ fecţionarea procesului instructiv-educativ,
şi
elevilor
întărirea
caracterului
gătirii
Analizînd problematica majoră pe care o ■îmbunătăţirea calitativă a întregii activităţi, © Mutaţiile ce au loc în structura şi con­
ridică Responsabila muncă de instruire şi aplicativ al învăţămintului. Evoluţia efec­ a muncii de educaţie -comunistă a elevilor. ţinutul învăţămîntului aduc schimbări im­
educare a tinerei generaţii, plenara Comi­ tivelor de elevi în .perioada viitorului cin­ In acest scop, comitetele -de partid muni­ portante şi in «dinamica şi necesarul «de ca-
tetului judeţean de partid, ce a -avut loc cinal relevă necesitatea comasării unor şcoli cipale, orăşeneşti şi comunale, Inspectoratul «dre didactice.
la începutul •săfrt&ndnii trecute, a relevat că, în unităţi mai bine dotate şi cu o funcţio­ şcolar şi conducerile şcolilor vor pune ac­ • Cadrele didactice vor fi cuprinse în
acţionînd pe linia hotărîrii Plenarei C;C. nalitate măi mare.
al P;C,R. din iunie 1373, a documentelor © (Pinînd «seama «de structura «economică a centul pe legarea organică a învăţămîntu- formele învăţămîntului ideologic, la cursu­
lui cu producţia, pe însuşirea de către elevi
rile de informare ştiinţifică, în sistemul de
celui de-a’l «Xl-lea Congres al partidului, a judeţului, de necesităţile de forţă de m-uncă, obţinere a gradelor prin organizarea unor
indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu comitetele municipale, orăşeneşti şi comu­ a realizărilor ştiinţei «contemporane, a poli­ cicluri de lecţii şi consultaţii. Se va con­
privind continua .dezvoltare şi .perfecţionare nale, Inspectoratul şcolar judeţean, consi­ ticii şi ideologiei .partidului. în anii 1976—
a învăţămîntului, şcoala Kunedor.eană a ob­ 1980, întregul învăţămînt hunedorean va îi tinua perfecţionarea cadrelor didactice care
predau ştiinţele sociale şi alte discipline prin
ţinut îmbunătăţiri 'substanţiale in «conţinutul liile populare vor -asigura cuprinderea tu­ aşezat pe predarea în laboratoare, cabinete,
acestui amplu .proces de pregătire. Organi­ turor .absolvenţilor şcolilor generale în ateliere productive, astfel incit fiecare uni­ sistemul cursurilor politice şi metodice. Se
zaţiile de partid din şcoli, cadrele didactice treapta I de -liceu, vor’ lua măsuri eficiente tate şcolară să aibă o «bază didactică dez­ va intensifica colaborarea cu institutele de
învăţămînt superior şi unităţile economice
şi-au axat, în mod deosebit, preocupările pentru întărirea caracterului formativ şi a voltată.
■ pe legarea învăţămîntului de producţie, pe legăturii învăţămîntului liceal cu produc­ în direcţia stimulării’ muncii de cercetare
intensificarea activităţii de pregătire .a e- ţia. In perioada .cincinalului, cea mai mare • «Inspectoratul «şcolar judeţean, cu spri- şi de integrare a şcolii cu producţia.
levilor în consens cu cerinţele desprinse © In raport cu creşterea numărului de
din documentele de partid. S-au făcut efor­ elevi şi cu modificările survenite în reţeaua
turi notabile pentru întărirea .caracterului şcolară, organele şi organizaţiile de partid,
aplicativ al învăţămîntului, prin aşezarea consiliile populare şi Inspectoratul şcolar
procesului de predare pe cabinete, labo­ judeţean vor lua -măsuri pentru dezvoltarea
ratoare şi ateliere şcolare. Reţeaua şcolară Din lucrările plenarei corespunzătoare a spaţiilor de şcolarizare,
dispune în prezent de 530 laboratoare şi de practică productivă, de cazare şi masă.
cabinete — din care 153 sînt cabinete ide -Potrivit sarcinilor prevăzute pentru cinci­
ştiinţe sociale —, de 416 ateliere, organizate Comitetului judeţean de partid nalul viitor, în această perioadă se vor a-
pe 12 profile, care au realizat pe primele dăuga la actuala zestre a învăţămîntului din
două trimestre ale acestui an şcolar o pro­ judeţ încă 2 585 locuri în grădiniţe, 423 săli
ducţie în valoare de peste 3 milioane lei. de clasă, 2 412 locuri în internate, 800 locuri
In mediul rural, unităţile de «învăţămînt or­ în ateliere, 200 locuri în cantine, 9 săli de
ganizează practica elevilor :pe loturi şcolare gimnastică. Pentru a asigura condiţii de
care însumează suprafaţa de 62 ha. cazare pentru şcolarizarea tuturor elevilor,
In cincinalul viitor, învăţămîntul hune- parte a absolvenţilor clasei a VlII^a vor jinul comitetelor municipale, orăşeneşti şi ca urmare a comasării şcolilor «generale de
dorean va trebui să parcurgă o .nouă şi im­ fi cuprinşi în licee de specialitate, procen­ comunale de partid, al consiliilor populare 8 ani la centrele de comună, se va construi
portantă etapă de perfecţionare calitativă, tul crescînd în 1979—1980 la 74 la «sută din şi întreprinderilor «care patronează şcolile, un mare număr de locuri în internatele din
atît din punct de vedere al procesului in- totalul absolvenţilor. Se vor -.constitui filia­ va definitiva, pînă la 1 august 1975, progra­ mediul «rural. Consiliile .populare muni­
le ale liceelor cu treapta I în 'toate locali­
structiv-educativ, al formării tineretului şco­ tăţile propuse să devină centre urbane. -Efor­ cipale, orăşeneşti şi comunale vor asi­
lar, cit şi din punct de vedere ăl structurii tul va fi -concentrat spre perfecţionarea înr mul de amenajare şi -dotare a laboratoare­ gura amenajarea de semiinternate, astfel
incit să fie cuprinşi cit mai mulţi copii în
şi reţelei şcolare, tn această perioadă, pu­ tregului proces de învăţămînt în şcolile de lor, cabinetelor şi atelierelor şcolare, de­ sistemul de pregătire organizată a
nerea în funcţiune a unor noi obiective in­ 10 ani, astfel incit acestea să poată asigura taliat pe ani şi categorii de şcoli, pînă în lecţiilor şi de odihnă după «orele
dustriale în judeţ va necesita peste 27 000 pregătirea unitară, de cultură generală şi 1980. «Incepînd cu anul şcolar >1975—1976, în de curs. O atenţie deosebită se va a-
muncitori calificaţi ce urmează a fi pregă­ profesională a elevilor în «concordanţă cu oraşe şi municipii se va trece la crearea corda extinderii spaţiului pentru instruirea
tiţi prin diverse forme de şcolarizare. Se cerinţele economiei, ca absolvenţii să se unor ateliere interşcolare cu profil indus­ tehnico-productivă. In acest scop, comite­
impune calificarea unui mare număr de an­ poată «încadra în unităţile economice. tele municipale de partid şi consiliile popu­
gajaţi existenţi în unităţile socialiste, pre­ e Acţionînd pentru înfăptuirea sarcinilor trial, organizate pe principiile funcţionării lare din municipiile Deva, Petroşani şi Hu­
cum şi completarea studiilor cetăţenilor din stabilite de Congresul al Xl-lea al partidu­ întreprinderilor. Inspectoratul şcolar jude­ nedoara, din oraşele şi comunele unde se
judeţ care au şcoala generală incompletă. lui, se vor lua măsuri de .pregătire a con­ ţean, împreună cu «întreprinderile industria­ construiesc ateliere vor lua măsuri pentru
Ţtinînd .seama de aceste cerinţe, de ho- diţiilor de generalizare a celei de-a doua le patronatoare vor asigura buna dotare realizarea la timp şi buna dotare tehnică
trepte de liceu, după anul 1980. Odată cu
tărîr.ile stabilite de Congresul al Xl-lea .al «întărirea bazei didactice existente şi per­ «tehnică a «atelierelor şcolare, aprovizionarea a atelierelor prevăzute în plan, asigurarea
partidului, plenara Comitetului judeţean de fecţionarea activităţii de învăţămînt, se va lor «cu materii prime şi materiale necesare lor cu personal de îndrumare specializat.
partid a aprobat programul de dezvoltare extinde numărul şcolilor din judeţ care vor producţiei.
a învăţămîntului în judeţul Hunedoara pen­ putea şcolariza, după 1980, elevi în treapta © în instruirea tehriico-productivă în do­
tru viitorul cincinal, .ale cărui «direcţii prin­ a Il-a de .liceu. .Prin aceasta se vor asigura Participanţii la plenară au dezbătut în
cipale sînt :•=- condiţiile necesare cuprinderii în treapta a meniul agricol, comitetele comunale de spirit critic şi autocritic modul în care
partid şi consiliile populare comunale vor
Il-a de liceu a tuturor absolvenţilor din muncesc organizaţiile de partid din şcoli,
CUPRINDEREA POPULAŢIE! ŞCOLARE ÎN .prima treaptă, ceea ce marchează un mo­ asigura atribuirea pentru şcoli a unor loturi cadrele didactice, au cerut conducerilor uni­
UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÎNT Şl ment important în traducerea în viaţă a pentru organizarea muncilor agricole. In­ tăţilor economice patronatoare să-şi onoreze
directivelor «date de Congresul al Xl-lea. spectoratul şcolar judeţean, împreună cu cu răspundere comunistă sarcinile ce le re­
PERFECŢIONAREA REŢELEI ŞCOLARE vin privind dotarea atelierelor şcoală, spri­
o în învăţămîntul profesional se va asi­ Direcţia generală pentru agricultură, indus­ jinul tehnic ce trebuie acordat. Apreciind
® Organele şi «organizaţiile de partid, con­ gura .extinderea activităţii la cele li grupuri tria alimentară şi ape, vor sprijini şcolile
siliile populare «şi Inspectoratul şcolar vor şcolare -existente, precum şi crearea de noi din mediul rural să-şi organizeze activita­ principalele prevederi ale programului de
3ua măsuri pentru cuprinderea unui număr unităţi, astfel incit, la sfîrşitul cincinalului dezvoltare a -învăţămîntului general, liceal
cit mai mare de copii preşcolari (3—5 ani) 1976—1980 se vor -putea şcolariza circa tea pe loturile şcolare, pe principiul micro- şi profesional al judeţului Hunedoara în pe­
rioada viitorului cincinal, plenara Comitetu­
în grădiniţe, astfel incit pînă :în 1980 să se 3 000 elevi, ceea ce reprezintă aproximativ îermelor şi al «microcooperativelor agricole lui judeţean de partid a hotărît ca, pînă la
ajungă la cel puţin 87 la sută total -cuprin­ 49 la sută din absolvenţii primei trepte de de producţie. 1 august a.c., comitetele de partid munici­
dere pe judeţ şi .90 la sută cuprindere a «liceu. Principala atenţie se va acorda per­ © !B.erioada 1976—1980 trebuie să constituie pale, orăşeneşti şi comunale să analizeze
«copiilor din mediul urban. Pentru a «reali­ fecţionării activităţii şcolilor profesionale, o etapă importantă în formarea profilului modul în care s-a desfăşurat învăţămintul
za aceste procente este necesar ca în peri­ întăririi cu «cadre de specalilate, dezvoltării moral-spiritual al tineretului şcolar, în -edu- de stat în anul şcolar 1974—-1975 să facă cu­
oada viitorului -cincinal să fie cuprinşi în bazei didactice a atelierelor. noscut programul de dezvoltare a acestuia
In localităţile respective pentru perioada vi­
grădiniţe peste 4 800 de copii, dintre care © Avind în vedere că în judeţ mai exis­ -carea lui «comunistă. Cea mai mare atenţie
3 200 în -grădiniţe cu program «prelungit. tă încă adulţi cu şcoala generală .incomple­ se va acorda însuşirii documentelor Con­ itorului cincinal, stabilind măsuri concrete
privind buna pregătire a activităţii şcolare.
Pentru aceasta, numărul de grădiniţe va gresului al X3-:lea al partidului, a princi­
trebui să crească cu 40 unităţi. tă, comitetele de partid municipale, orăşe­ piilor morale cuprinse în Codul eticii şi Plenara a apreciat că mutaţiile ce se vor
neşti şi «comunale, sindicatele şi organizaţii­ produce în tabloul «general al şcolii hunedo­
« Organele şi organizaţiile de partid, con­ le N.T:C. vor intensifica munca politică pen­ echităţii socialiste, ridicării gradului de pre- rene în viitorul cincinal se .ancorează sirius
siliile populare, Inspectoratul şcolar jude­ tru .cuprinderea acestora în învăţămintul fă­ .gătire Ideologică şi educării ateist-ştiinţifice în viaţa ec.onomico-socială a judeţului, avind
ţean şi conducerile şcolilor vor asigura .îm­ ră frecvenţă. Inspectoratul şcolar judeţean a cadrelor didactice şi elevilor. Se va ur­ un pronunţat caracter formativ şi practic-
bunătăţirea, în continuare, a învăţămîntului va «stabili şcolile generale în care se vor mări perfecţionarea studiului ştiinţelor so­ aplicativ, ridicînd la nivelul cerinţelor con­
. primar, crearea bazei materiale necesare constitui noi secţii pentru învăţămîntul fără temporane rolul şcolii în «instruirea şi e-
bunei funcţionări a şcolilor cu clasele I—IV. -frecvenţă. în învăţămîntul liceal seral vor ciale, a informărilor politice, a activităţii ducarea tinerei generaţii, potrivit sarcinilor
In perioada cincinalului următor efectivele fi cuprinşi anual 2 000—3 500 muncitorNelevi. organizaţiilor de partid, U.T.C. şi pionieri trasate de documentele celui de-al Xl-lea
Congres, de secretarul general al partidului.
de elevi din ciclul primar vor creşte sim­ Aceasta face necesar ca numărul claselor din şcoli, a vieţii cultural-artistice şi re-
A
in preajma încheierii anului şcolar
i
ACCENT SPORIT PE MEDITAŢII VlII-a facem o pregătire specia­ mestrului I, la clasele a Vil-a, a-
ŞI CONSULTAŢII lă, în raport de opţiunile elevilor eeastă latură a muncii .noastre a PREMIERA TEATRALA POEZIE PATRIOTICA
pentru treapta I a liceelor de spe­ fost, oarecum, neglijată. Simţin- Intîlnirea dc lucru a membrilor
In a doua decadă a «lunii mai, cialitate. La clasa a X-a am orga­ du-se acest neajuns, am organizat şe­ După „Menajera" fie Alexandru cenaclului „Radu Stanca" din Că-
Comitetul comunal de partid Ilia nizat şi ore de testare pentru me­ dinţe comune ale elevilor şi pă­ Sever, „Doi pe un balansoar" de lan, ce a avut loc săptămînă tre­
VV. Gibson, „Plicul" de Liviu Re-
a analizat activitatea de instruire seriile în care s-au pregătit în rinţilor lor cu profesorii, pe obiec­ breanu şi „George Dandin" de cută, a fost consacrată creaţiilor
şi educare desfăşurată în liceul şcoală, pentru a-i putea încadra,in te. Dezbaterile din aceste întîlniri, Moiiere, piese care au văzut lu­ cu caracter patriotic, dedicate
nostru, preocuparea pentru moder­ producţie. Pentru anii IV de liceu, măsurile propuse, aplicarea lor minile rampei în această stagiu­ figurii celui care a realizat pri­
ma unire politică a ţărilor româ­
nizarea predării, pentru legarea tot ale căror cursuri s-au încheiat, or­ consecventă, ne dau satisfacţii. A- ne, Teatrul de stat „Valea Jiu­ ne — Mihai Viteazul. Au citit a-
mai strînsă a învăţămîntului de ceastă legătură cu părinţii e şi .mai lui" din Petroşani va prezenta în preciate creaţii poetice Liana Iu­
curînd premiera „Femeia mării"
practică, dezbatere care a consti­ ganizăm, de trei ori pe săptămînă, strînsă acum, cînd organizăm ore de Henrilt Ibsen. In regia lui Mar­ lian. Mircea Troşan, Margareta
tuit pentru toate cadrele didac­ ore de consultaţii la obiectele pen­ speciale de meditaţii, consultaţii, cel Şoma vor evolua cunoscuţii De ale şi Cornel Crăciuncscu.
tice din şcoală imbold pentru îm­ tru care se pregătesc în vederea unde dascălii au un real sprijin în actori Elisabeta Belba, Dumitru
susţinerii examenului de bacalau­
bunătăţirea muncii la clasă, pentru reat, iar în. cadrul semiinternatului ei. Dealtfel, avem un colectiv de Drăcea, Florin Plaur, Paulina Co- METODOLOGIA CORALĂ
încheierea cu rezultate bune a cadre didactice tînăr, entuziast, dreanu. Alexandru Codreanu, Mă­
ria Junghietu şi Mircea Zabalon.
actualului an de învăţămînt. Fără sş fac, zilnic, pregătiri pentru ele­ care în aceste zile este prezent în Şl TEHNICA DIRIJORALĂ
vii ciclului gimnazial. Ne stră­
a slăbi munca la ciclul primar, duim pentru că vrem ca sfîrşitul şcoală cîte 2-3 ore în plus pen­ SIMPOZION Profesorii de muzică, dirijor»
unde trimestrul II s-a încheiat cu tru a veni în sprijinul elevilor. In formaţiilor corale din judeţ au
o promovabilitate de sută la sută, anului şcolar să ne aducă satis­ trimestrul TI, elevii claselor I—IV Un marc număr de tineri mun­ avut o întîlnire de lucru, organi­
ateiiţia cadrelor didactice s-a în­ facţii si nouă, şi elevilor. (Prof. au promovat cu toţii, pe şcoală am citori de la I.C.S. Hunedoara au zată de Inspectoratul şcolar Ju­
dir. TRAI AN CRIŞAN, Liceul Ilia).
participat zilele trecute la simpo­
dreptat, mai ales, spre intensifica­ înregistrat un procent de 92 la zionul „375 de ani de la prima deţean şl Comitetul judeţean pen­
rea pregătirii — prin consultaţii, sută. Dorim şi ne dăm silinţa ca la unire politică a ţărilor române" tru cultură şl educaţie socialistă.
meditaţii şi semiinternat — a ele­ LEGĂTURĂ CU PĂRINŢII clasele a VlII-a să nu avem nici un susţinut de către profesorii Auri­ In cadrul acesteia, sub îndruma­
vilor din clasele gimnaziale şi li­ Ne-am dat nu o dată seama că corigent De fapt, .întreaga noas­ ca Nuţă şi Silviu Ştefanovici. Sim­ rea compozitorului Mircea Neagu,
ceale. Aici,'în trimestrul II promo- munca de instrucţie şi educaţie tră luptă este pentru promovabili­ pozionul a fost urmat de un re­ au avut loc dezbateri privind me­
cital de poezie patriotică şi un
vabilitatea a fost de 87 şi, res­ cîştigă în eficienţă atunci cînd tate, pentru reducerea mediocrită­ spectacol de muzică populară şi todologia corală şi aplicaţii de
pectiv, 89 la sută. Am accentuat uşoară. tehnică dirijorală.
meditaţiile la clasele terminale — între şcoală «şi părinţi există o bună ţii. (Prof. dir. SAVETA GlîOZA,
a VlII-a şi a X-a. Ea clasa a conlucrare. In prima parte a tri- Şcoala generală nr. 6 Lupeni).