Page 33 - Drumul_socialismului_1975_06

DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6065 ® MARŢI, 17 IUNIE 1975 Pag. 3

Ferma zootehnică—mode! de organizare, producţie şi eficientă

a cooperativelor

La însilozări-un ritm mai accelerat! Cu chibzuinţă şi spirit gospodăresc

O acţiune prioritară pe agenda de tasarea cît mai bună a nutreţu­
cooperatorilor şi a mecanizatorilor lui, în care scop trebuie folosite De la un an la altul efectivele de pe acum iernatul animalelor ? librate pentru toate speciile şi ca­
o constituie conservarea nutreţuri­ tractoare grele. de animale şi producţia acestora Se ştie bine că nu se poate con­ tegoriile de animale. Fireşte, gro­
lor la umiditate scăzută, sub for­ Situaţia însilozării furajelor în au sporit, ceea ce a pus în faţa cepe obţinerea unor producţii spo­ sierele se vor administra numai în
mă de siloz sau serriisiloz. Amelio­ cooperativele agricole pe consilii conducerii C. A. P. Simeria sar­ rite de-lapte fără-a avea asigurate stare tocată -şi în-- amestec cu alte
rarea vremii a permis ca în ulti­ cina de a găsi soluţii pentru a nutreţuri suculente în cantităţi co­ sortimente, astfel încît să fie con­
mele zile să crească simţitor rit­ intercpoperatiste, la data de 16 iu­ asigura o bază furajeră corespun­ respunzătoare. De aceea-, - s-a pro- sumate -integral.- Faptul că se asi­
mul de lucru şi realizările la în- nie a.c., în procente, se prezenta zătoare, în. situaţia cînd suprafe­ ■pus ajungerea la cel puţin gură din - resurse ■ proprii- nece­
silozări. Posibilităţile nu au fost astfel : ţele destinate producerii nutreţu­ 2 000 tone furaje din sortimentul sarul de furaje, cu excepţia unei
însă nici pe departe epuizate ; rilor au rămas aproape aceleaşi. respectiv. Acţiunea a .demarat-şi părţi din concentrate, influenţează
printr-o mai temeinică organizare Evident, problema, care s-a pus cu se găseşte în plină desfăşurare. favorabil, şi preţul-de cost,-laptele
a muncii şi folosirea utilajelor la tărie în. faţa unităţii a fost aceea S-a- stabilit ea de la- prima coasă fiind produs cu -cheltuieli mai re-
întreaga capacitate viteza de lu­ Consiliul Realizat de a gospodări, cu maximă chib­ de trifoliene şă se însiîozeze in-a- duse-decît cele planificate.
cru zilnică poate creşte cu cel pu­ zuinţă fiecare metru pătrat de pă- mestec cu paie. de. orz circa 800 Acordînd zi de zi atenţie bunei
ţin 20—30 de procente. mînt destinat , bazei furajere, de tone furaje. Pînă acum este rea­ organizări- a întregii - activităţi în
Din datele centralizate la Direc­ Dobra 86,9 a cultiva acele, plante care .să lizat mai mult de. 50 la siită din -cadrul fermei. zootehnice,-unitatea
ţia agricolă judeţeană reiese că permită obţinerea unor. . cantităţi plan şi acţiunea continuă, Tracto­ va îndeplini în bune condiţii sar-
pînă. acum cooperativele agricole Orăşiie 45;2 cît mai mari de proteine la hectar. riştii Aron Braşoveanu, Marin Cio- -cinile-ce-i—revin-îh- aeest sector, îşi
Ca o .reflectare directă a preo­
au însilozat peşte 13 000 tone nu­ cupării. pentru dezvoltarea, secto­ cănescu şi, Clemente Morar şe stră­ va spori contribuţia la formarea
treţuri, cu realizări mai bune pre- duiesc, sub supravegherea .specia­ fondului centralizat de - produse a-
zentîndu-se unităţile din raza con­ Brad 44,6 rului zootehnic amintim, că faţă. de liştilor din unitate, . să respecte groalimentare- al statului.
siliilor intercooperatiste Dobra, 620 bovine şi 750 ovine cît este întocmai tehnologiile de lucru sta­ Fără îndoială că la. C.A.P. Si­
prevăzut să deţină unitatea în. pro­
Orăştie, Brad şi Ilia. Merită în­ Ilia 44,5 prietate obştească la sfîrşitul anului, bilite pentru a obţine un furaj de meria s-au obţinut unele rezulta­
deosebi evidenţiată grija manifes­ sint realizate 638 bovine şi .1024 c a l i t a t e . T o t pentru .însilozare te bune în -ceea ce priveşte asi­
tată de conducerea cooperativei Simeria 43J2 ovine. Efectivul matcă la bovine este însăminţată o suprafaţă ,,jde gurarea bazei furajere. Cu toate
agricole din Rapoltu Mare, unde — 406 capete — este,.de asemenea, 20 ha , cu porumb. De asemenea, acestea, ceea ce- s-a- realizat- -pînă
s-au însilozat aproape 800 tone Deva 40,6 îndeplinit integral. Rezultate, „dem­ se dispune , şi de alte resurse, cum în- prezent- este- departe- de a
nutreţuri. ne de evidenţiat s-au înregistrat sînt coletele de sfeclă de zahăr, mulţumi.- Consiliul de conducere
ierburi diferite, borhotul de sfeclă
Cu rezultate mult sub posibili­ Toteşti 28,9 şi la producţie. Cantitatea de lapte şi altele. al cooperativei - nu acţionează cu
tăţi se prezintă însă cooperativele marfă livrată la zi este mai mare suficientă consecvenţă şi- pe mă­
sura- posibilităţilor pentru mobi­
agricole din cadrul consiliilor in­ Călan 19,2 cu peste 15 000 litri faţă . de pre­ In ceea ce priveşte grosierele,
;
tercooperatiste Hunedoara, Geoa- vederile' graficelor. In ..prima deca­ există un excedent cu care se va lizarea tuturor cooperatorilor la
lucru, pentru - asigurarea în cele
giu, Haţeg şi Călan, unde cadrele dă a lunii iunie a.c. producţia mar­ compensa deficitul de la fibroase, mai bune condiţiuni a bazei fura­
tehnice nu s-au preocupat să apli­ Geoagiu 18,9 fă a depăşit 21 000 .litri,. revenind deoarece nu se dispune de fina-
ce în practică tehnologiile reco­ peste 12 litri în medi.e .pe. o . vacă ţuri naturale. jere.
mandate în privinţa însilozării. Haţeg io,6 aflată. în lactaţie. Aceste rezultate Pe păşuni , s-au aplicat o serie , Este inadmisibil ca şi la aceas-
Este adevărat că s-au făcut sim­ sînt rodul eforturilor depuse, sub de lucrări de îmbunătăţire, con- .tă oră suprafeţe. întinse, de furaje
ţite şi unele defecţiuni la utila­ Hunedoara 3 conducerea organizaţiei , de. partid, stînd în fertilizări şi curăţiri, fapt să fie perecoltate, - în ■ mod deose­
jele de recoltat, iar remedierea lor pentru valorificarea eficientă . a ce permite ca în perioada de pă- bit pe marginile tarlalelor. Situa­
s-a tărăgănat. Iată de ce şi în potenţialului de producţie al uni- şunat să fie suficientă masă ver­ ţia existentă, impune., din partea
faţa conducerilor S.M.A. se pune . taţii,, pentru îndeplinirea irepro­ de pentru a nu mai fi nevoie de consiliului, de conducere al coo­
cu acuitate sarcina . de a urmări Este de aşteptat ca. în următoa- şabilă a obiectivelor ce. îi. .re.vin suplimentarea raţiilor. In perioada perativei,. a . 'preşedintelui şi ingi­
îndeaproape randamentul pe fieca­ rele zile ritmul de lucru la însi- din programul judeţean, de dezvol­ cînd se va resimţi, totuşi, lipsa a- nerului şef al unităţii luarea unor
re formaţie de lucru organizată lozări să fie mult intensificat, ţi- tare a zootehniei şi a angajamen­ cestora, animalele vor fi păşunate măsuri -energice şi eficiente, me­
pentru însilozări. nînd seama că nu peste multă vre­ tului asumat în întrecere ca răs­ pe,cele 50 ha semănate cu porumb nite să-contribuie în-cel mai scurt
Pe lingă recoltarea operativă şi me o parţe din utilaje vor fi con­ puns la chemarea adresată de co­ în cultură succesivă.. timp la îmbunătăţirea situaţiei
introducerea furajelor la .umidita­ operatorii din Izbiceni-Olt. Din calculele făcute rezultă -că din această unitate.
tea corespunzătoare în siloz,, suc­ centrate la recoltarea cerealelor Ce s-a făcut practic şi ce se pe perioada . de stabulaţie se vor Strîngerea furajelor nu poate fi
cesul acţiunii depinde hotărîtor şi păioase. mai face pentru a pregăti temeinic asigura raţii de producţie echi­ lăsată de azi pe mîine.
t,r' ’ “ se ?
99
de pe aeum!

Bunii gospodari pregătesc de ’pe cu o serioasă -restanţă - la produc­
11
acum „cămara pentru iernatul, a- ţia de lapte marfă datorită lipsei
nimalelor. Ace.st deziderat îşi gă­ de furaje în iarna trecută. Din
seşte materializare într-o serie de neajunsurile care au existat nu
-unităţi agricole cooperatiste. Prin- s-au tras, însă învăţămintele cu­
..tre-ele -trăgînd--învăţăminte ..din venite. Economistul fermei, Helga
r
neajunsurile manifestate în anii Gregă, ne 'relată că s-au însilozat
5
..precedenţi,- C.AJ .. Cris tur-„şi.. Ba- măi-puţin-de- 400- tone’iurăje- din
tiz-se-detaşează- privind--însiloza-rea 800.:eîte prevede graficul perioadei.
furajelor rezultate-din prima: -coa­ -Posibilităţi-- de- impulsionare- a rit-
să- Şeful fermei .-zootehnice. -de la -mului- la -îrisilozări -ar exista, dar
C-A.P. Cristur, ing. Ioan Popa,, ne -nu sosiseră încă - utilajele pe- care
-spunea că- unitatea are însilozate -le -aşteaptă - ferma. -Desfăşurarea
peste 500..tone-trifoliene. Lucrarea -acţiunii-, este lăsată la latitudinea
s-a făcut în.bune condiţii,, calitatea mecanizatorilor,- -Intr-o - asemenea
nutreţului, .obţinut fiind, foarte..bu­ -situaţie, -intervenţia operativă a
nă.. Inginerul, preşedintele C.A.P., conducerii-I.A.S. este mai mult de-
Ioan. .Eeter,. - şi ..brigadierul- Pavel cît necesară.
Enrca au .organizat şi urmărit cu O parte din producţia,„de furaje
.deosebită., atenţie.... fluxul acţiunii a C.A.P. Nădă'şţia de Jos a fost
La C.A.P. Geoagiu sc face tasarea silozului cu tractorul
Foto : VIRGIL ONOIU realizate de mecanizatorii. Demian caiamitată. Cu atît măi muiţ se
Arpad, ::.Zoltan Mathe, . .Gheorghe simţea nevoia de, a mpbiliza , toate
în comunele Brănişca şi Veţel Doru, „Ion :Herban,.. .Trandafir. Su­ forţele la strîngerea resurselor de
nutreţuri care au mai;pămas. Pre­
pa, Alexandru :Szabo,.„. ajutaţi. de
cooperatorii. Fabiatt F.rancisc, .Ion şedintele unităţii; Viorica S-tynciu,
Ilieşi,-losif. Fiirca. P.urecu, Ral An­ nu ne-a-putut oferi date conclu­
Se impun acţiuni hotârîte pentru realizarea ton, Pal . Wilia.m: şi. Ştefan Lovasz, dente .-'referitoare ; .la ce., cantităţi
Şeful fermei aprecia, faptul că sînt
de;--nu'ţreţvtri,- se vor obţine din
;
premise..ca, „ştrîngînd.'toate resur­ -producţie proprie ăi , ce ,'procurări
sele deonptreţuri. existente) coope­
din afară , şi din ce . .surse se vor
programului de dezvoltare a zootehniei rativa -agricolă: . -.din Cristyr să-şi -faee. De. asemenea, conşiliui înter-
poată- asigura din ^producţie. pro­ cooperaţist a cerut - doar- situaţii...
Pornind de la datele existente realizarea producţiilor planificate dau, formarea ioturilor de viţele prie furajele, „necesare, astfel în- ---Preşedintele- e-.A.P.' 'Hărău,- Ion
cţt.j.să fierecyperată.' resta.nţa, de
la consiliile populare din comune­ se datoreşte - faptului că nu s-a de reproducţie în scopul asigu­ livrare la producţia- de- lapte-înre­ Malea, şi inginerul -şef, Apdrei Di-
mă,-se--arătau -optimişti, deloc în­
;
le Brănişca., şi Veţel, unităţi, terir realizat efectivul matcă în prima rării sporirii, efectivelor- din pră- gistrată ca urmare a lipseL.deanu- grijoraţi că pînă acum nu. s-au în-
torial-adminisţratîve .vecine şl cu parte a anului, precum şi pentru silă proprie., şi nu din cumpărări. treţuri în perioada de stabulaţie
posibilităţi asemănătoare, .se. con­ că nu s-a asigurat o hrană co­ O atenţie deosebită trebuie dată - trecută. -Un salt ho’tărîţor s-a făcut -silozat nici 4.00 • - tone furaje din
-peste 1-100. orevâzute în plan.. De­
stată, pe lingă, unele rezultate po­ respunzătoare — raţii de produc­ asigurării ■ bazei furajere la nive şi la C.A.P) Batiz, „unde. :s-<a insi- oarece unitatea dispune de resurse
r
zitive, în zootehnie însemnate ră- ţie şi nu de întreţinere. Numai Iul prevăzut în balanţe. In timp -lo.zat o cantitate apreciabilă de îfjeă nefolosite -se cere ca optimis­
mlneri în urmă la unele specii de G.A.P Boz .şi Brănişca au cum­ ce C.A.P... din-. „comuna Rrănişca • furaje la.prima.coasă. u mul - să fie îpsoţiţ de fapte.- La
animale, atît.în ce priveşte efec­ părat -în iarnă furaje în valoare nu ţnşilozat ipînă. acum aproape -In- contrast , cu situaţia. amintită, fel, cooperativa agricolă din Strei-
tivele, cit şi producţiile de carne de 250 mii lei, bani cu care se 5.00„.tone de. furaje, .în. cele..._.diţi sînt-,o-serie de. cooperative-agricole Săcel,:. cu . toate că nu-i - -prisosesc
-
şi lapte, faţă de nivelurile care puţeau cumpăra 50 vaci. -comuna -Veţel --mu - -ş-a - însilozajţ şi ferme de stat în care se. acţio­ -furajele, .a oprit.la. jumătate-,- din
trebuie atinse, la sfîrşitul anului. —In ce priveşte - contractările şi nici un--kilogram, -mai—ales -cp , nează- anevoios,t. foarte.-anevoios motive, .de neînţeles, însilozarea
In comuna Veţel,. efectivele, sînt livrările de animale -şi produse C.A.P. Leşnic are un.. minus faţă : pentru , valorificarea deplină-a. tu­ trifolienelor.........- - ----
mai mici faţă de plan cu 106 ca­ .animaliere de la . gospodăriile de balanţă: de: 400 .tone nutreţuri. ; turor!.. rezervelor -. de.i. asigurare a - Pjnă -l-a -ÎQceputul acestei . săp-
Există ţ posibilităţi.y ca:_ \ ştrîngînd
pete la total bovine şi cu .115 la populaţiei, dacă comuna .Brănişca „toate „furajele,., ex.işten.to.„„şi „mă- ‘: furajeior:-necesare...Da C.A-R- Bă- tămîni- însil-ozarea. a -rămas, într-o
vg.ci-juniijci ..în- .C.A.P., iar în gos­ şi-a - realizat sarcinile anuale,---nu :cia (inginer..şef,. Lucia Olaru,: şe­ şer-ie--de.Cooperative agricole, doar
podăriile populaţiei -r-.,cu 502; ROr-cî acelaşi -lucru se- poate ■ spune- des­ rind. suprafeţele- cu- culturi- -suc- ful .fermei zootehnice;-Mircea But- -in -faza-.ide intenţii; Aşa--se prezin-
şi . 1517 oi. . La Brănişca. minusul pre -comuna Veţel, unde contrac­ oesive —r-iporumb--pentru siloz- -f-J .deanu). nu sînt asigurate decit 220 tă-şi.tuaţia -la G.A.P, -Bîrcea-- Mică,
:
este. de. 95 capete da toţâl bovine tările sînt- mai- mici -faţă de plan toate unităţile- şă„-şi -asigure nu î tone suculente- din - peste-1 400 ■ ne­ Hăşdat, Toţia, Streisîngeorgiu.
şi .212 la vaci-juninci.. .în j, C.A.P. cu 9 căpete -lâ '--taurine, 22-- la numai-, necesarul, „de ...i.care- ;au ude- .j - Există realmente posibilităţi ca
cesare. Acoperirea--integrală -a-mi­
şi de -. ,745 „ 'Rorcf la gospodăriile -porcine,- 616 hl lapte de vacă şi voie, , ci şi un excedent. D.er.a.şe;- ţ nusului - ridică probleme, ca dealt­ In fiecare cooperativă agricolă şi
populaţiei. Efectivul, de. ovine. este 26 hl lapte de oi. .menea,; trebuie sţăbiljte: ,.măs.urj ,. fel -şi- sorţimen-ţul -.de,-fînuri, -unde fermă de stat să,.se asigure can-
realizat şi depăşit în- ambele sec.- . Situaţia, este 'departe &e,..a ..„fi pe saţe_ pentru ca. fiecare,. gos{* j deficitul ceste - de -peşte 200 ;,tone. ■ tităţi. sporite de ţiut-reţuri, care să
-toare. Aceste nerealizări au im satisfăcătoare.. .Aceasta impune podar ..şă _ crească, fn funcţie de ! Conducerea unităţii- mizează -pe u- fie conservate sub formă de siloz
fluenţat îndeplinirea planului de comitetelor cpmunâie . ,de , parţid, posibilităţi,:, un.;: număr..:.sporit..^de ■: nele - soluţii de- provizorat;.-.fără a şi . semisiloz.-. Preşedinţii,- cadrele
livrări la fondul de stat de către consiliilor .populare.„luarea...... ţie .animale,., pr.ecum .şi pentru „creş- • interveni- energic de pe -acum cu ■tehnice -şi:. consiliile, populare co­
ferea producţiei de AînUEi ^natuj--*
iP.A.P. la lapte şi carne. In 5 măsuri, pentru realizarea efecti­ ..rale şi iarbă, :. J>rin fertilizări „"şi acţiuni -.care să dea- certitudinea munale- trebuie . însă să- privească
luni C.ÂiP. Leşnic. şi Veţel aii velor, la.- ţoate speciile, .creşterea executarea ;,lucţ,ărilor ,de îmbună­ că - într-adevăr-- - balanţa - furajeră cu-toată răspunderea -acţiunea de
stpîn'gere- şi depozitare a nutreţu­
:
livrat numai 420, hl, lapte . ..faţă potenţialului de 'producţie prin tăţiri funciare pe păşuni şi fine­ este bine echilibrată la toate sor­ rilor. Acum, cînd este ce recolta I
timentele.
de 1900 hl cit.-prevăd : contractele îmbunătăţirea raselor, 'lotizarea
pe acest ah. iar C.A.P. Brănişca şi furajarea vacilqr în funcţie de ţe- ui aud»., Ferma' agricolă de stat din Că­ N. TiRCOB
şi Boz 306 hl faţă de 2400 hl. Ne- producţia de lapte pe care o N. BADIU I lan, a I.A.S. Haţeg, se prezintă