Page 34 - Drumul_socialismului_1975_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR.

li
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR supren

ÎNAINTE DE TERMEN! a £

Tinerii reci
rlnid marea
Tribuna experienţei colectiveior fruntaşe 0 necesitate acută pe şantierele judeţului o emoţie fir
poarta centre
vor pleca la
fost repartdz»
Creşterea producţiei de piese turnate, prelungirea Montarea grabnică serviciul mii
drapelului, s
vitejiei ostăş
duratei de funcţionare a furnalelor- drapelul ţări
de a învăţa
apăra patria
obiective majore ale comuniştilor de la I.V. Călan a stocului de utilaje io-r.
Ou aceeaşi
venit şi s-a\
contingentele
Au trecut mai bine de 5 luni din diţii, constructorii de la I.C.S. Hu­ mat ca lupt
Actualul cincinal, dar mai ales torului cincinal, am trecut încă mai bine, mai eficient. Alături de acest ultim an al cincinalului şi nedoara, echipele proprii de mon- rora dragost
cel viitor, pun în faţa siderur­ de pe acum la asimilarea unor iniţiativă, propagandiştii, activul modul In care s-a înfăptuit pro­ tori ale beneficiarului trebuie să şi partid le-
giei româneşti sarcini deosebit de noi piese de mare complexitate, gazetei de perete, agitatorii în­ gramul de investiţii al judeţului depună toate eforturile ca probele Sn marşul g
mobilizatoare, atît în ce priveşte fapt care va determina în conti­ treprinderii au desfăşurat o mobi­
creşterea cantitativă a producţiei nuare creşterea aportului între­ lizatoare muncă politică în rindul demonstrează cu pregnanţă hotă- tehnologice să înceapă încă în a- spre aliniam
ceastă lună. Şi la Chtşcădaga se
rîrea constructorilor şi beneficiari­
şeşti. Intotdf
de metal cit şi în ce priveşte ri­ prinderii noastre la valorificarea muncitorilor, fiind prezenţi cu în­ lor de a finaliza tn bune condiţii impune.cu acuitate grăbirea ritmu­ prezent la c
dicarea parametrilor calitativi şi superioară, eficientă, a metalului. demnuri, dar şi cu soluţii pentru mobilizatorul program de investiţii lui la montaj. Vremea prielnică, Sînteţi con
de eficienţă ai acestuia. In acest Un al doilea obiectiv l-am sta­ rezolvarea cit mai promptă a tu­
larg context, colectivul întreprin­ bilit pentru secţia noastră de fur­ turor aspectelor ce au apărut. pe care II avem de înfăptuit. Du­ rezolvarea unor aspecte legate de deplinirii cii
derii noastre a iniţiat şi continuă nale şi el se referă la mobilizarea Cele două obiective de care am pă 5 luni, judeţul Hunedoara ra­ repartizarea volumului de montaj termen. Ştim
pe executanţi specializaţi poate rea voastră
să iniţieze măsuri de o deosebită colectivelor de furnalişti în vede­ vorbit constituie o bună expe­ portează o depăşire de 31,4 mili­
actualitate şi importanţă, menite rea prelungirii duratei de funcţio­ rienţă dobîndită de colectivul nos­ oane lei a planului de investiţii, facilita recuperarea răminerilor în in cazărmi i
urmă, poate determina un ritm construcţiei
să conducă la perfecţionarea acti­ nare a agregatelor. Efectul măsu­ tru şi ea, desigur, poate fi pre­ fapt care denotă că sarcinile şi mai vioi de execuţie a staţiilor de dorinţa sinet
vităţii productive, să valorifice rilor luate a permis ca reparaţia luată şi de alte întreprinderi simi­ angajamentele asumate pentru pri­
rezervele de care dispunem în ve­ capitală a furnalului nr. 2 să nu lare : de secţiile furnale de la mul semestru al anului au bune concasare din carierele de calcar ca luptate*.
derea creşterii rolului siderurgiei se execute în 1972, ci in decem­ C.S. Hunedoara, în cazul prelungi­ condiţii de înfăptuire. şi argilă, a benzilor transportoare, patriei.
din Călan la rezolvarea unor pro­ brie ’74 — ianuarie ’75, fără ca în rii duratei de funcţionare a furna­ Cu toate acestea, o situaţie ne­ a silozurilor de elincher şi făină. In unttăţili
blematici majore cu care se con­ această perioadă să se execute lelor ; de turnătoriile ce activează corespunzătoare se înregistrează la Dar, aici, beneficiarul trebuie să partizaţi, sui
fruntă economia naţională. vreo modificare în planul de pro­ In diverse întreprinderi din j.udet activitatea de construcţii-montaj, aibă în vedere şi contractarea unor de luptă ;■—
In urma unor analize temeinice ducţie. Utilizarea deplină a volu­ în cazul creşterii producţiei de unde există însemnate rămîneri utilaje care condiţionează punerea tejiei şi ^lo
făcute de comitetul de partid şi mului util al furnalelor, execuţia piese de schimb turnate din sub plan. Cauzele unei atari si­ în funcţiune a fabricii. Volumul
comitetul oamenilor muncii, cu unei reparaţii capitale temeinice au fontă. tuaţii se localizează în ritmul mai de 1,7 milioane lei utilaje necon­
participarea tuturor muncitorilor permis ca în perioada 1971—1975 Nu ne gîndim că a.m ajuns oa­ lent în care s-a trecut la monta­ tractate II considerăm prea în­
noştri, am ajuns la concluzia că să realizăm peste nivelul planifi­ recum la un final de drum. Do­ semnat, avînd în vedere că terme­ Pe marc
eforturile proprii pot şi trebuie în­ cat mai mult de 37 680 tone fontă rinţa noastră, 'a comuniştilor de rea utilajelor sosite pe şantiere, nul de punere în funcţiune a pri­
dreptate spre rezolvarea a două de calitate superioară. In acest la I.V. Călan, este de a ridica în nerezolvarea operativă a unor mei linii de ciment nu este prea
mari şi importante obiective. Pri­ timp, volumul util al furnalelor a mai sus ştacheta realizărilor, de aspecte ce ţin de achiziţionarea, îndepărtat.
mul este creşterea producţiei de crescut cu 6,71 la sută, iar consu­ a perfecţiona şi amplifica valoa­ transportul şi punerea lor în ma­ Cazuri similare, dar fără îndo­ Gospsd
piese turnate din fontă necesare mul de cocs metalurgic a fost re­ rea experienţei dobîndite. Posi­ noperă. Iată cum se explică fap­ ială nu de asemenea proporţii, se
industriei constructoare de ma­ dus cu 8,59 kg pe tona de fontă. bilităţi avem — faptele din prime­ tul că la ora actuală pe şantie­ întîlnesc şi la noua fabrică de o-
şini, metalurgiei în general, fapt Materializarea cu succes a celor le 5 luni ale anului demonstrează rele judeţului se află în stoc un xigen şi electrofiltrele oţelăriilor
ce are ca efect lărgirea cooperării două mari obiective este rodul acest lucru. Mai trebuie ca şl pe important volum de utilaje, din de la C.S. Hunedoara, In cazul clici'
„Victoriei" cu alte unităţi din ţa­ muncii pline de abnegaţie desfă­ viitor, noi toţi, cu sprijinul masei care o bună parte avînd depăşite dezvoltării şi modernizării prepa-
ră, cum sînt I.M. Cugir, „Strungul" şurate de comuniştii noştri, de largi de comunişti, de oameni ai 'termenele normate de staţionare. raţiei Lupeni şi a altor obiective.
Arad, I.M.U.A. Bucureşti et.c. ceilalţi muncitori care, mobilizaţi muncii din întreprindere, să găsim Numeroase utilaje nemontate se Este de datoria constructorilor, Femeii car
Mărirea capacităţilor productive de organizaţiile de partid', au făcut noi modalităţi, noi forme de am­ localizează pe şantierul Fabricii redacţie îi ti
în sectorul de turnătorie, perfec­ din acestea un scop al întregii plificare a rezultatelor celor două de ciment şi var de la Chişcă- mentorilor şi beneficiarilor, a or­ semnul unei
ţionarea tehnologiilor de turnare, lor activităţi. Oameni cum sînt obiective oare, fără îndoială, vor daga, la C.S. Hunedoara, la Cen­ ganizaţiilor de partid de pe şan­ voase. E trt
îmbunătăţirea structurii de perso­ şefii de echipă Iulian Sîrbu, De- rămîne şi în viitor un fir director trala cărbunelui Petroşani, la alte tiere să analizeze realist situaţiile cu greu re
ivite, să ia măsuri pentru o grab­
nal în turnătorii, calificarea în zideriu Enei, Ioan Beraru de la în activitatea noastră. obiective şi unităţi. O situaţie cu nică redresare. In acest cadru, re- printre susp
meseria de turnător a numeroşi turnătorie, şeful de atelier Nico- IOAN M. POPA totul aparte prezintă noul laminor vitalizarea activităţii echipelor s-o la Deva
tineri au asigurat de la an la an lae Pilly şi maiştrii Emil Valner secretarul de sirenă de la Hunedoara, unde, proprii de montori ale beneficiari­ fapt drumul
o creştere simţitoare a producţiei şi Traian Bisorcâ, de la furnale, comitetului de partid datorită nemontării la timp a u- lor constituie un element forte, un de mai bine
de piese de schimb pentru meta­ au fost printre primii care au nor utilaje, termenul de punere sprijin de mare preţ pentru con­ un proces ;
lurgie. Comparativ cu primul an îmbrăţişat propunerile comitetului Ing. DUMITRU BUCUR In funcţiune a cunoscut amînâri structori, o garanţie sigură a reu­ ninţă să nu
al cincinalului, procentul de creş­ oamenilor muncii, ale comisiei teh­ directorul întreprinderii succesive. Avînd în vedere faptul şitei. la calendele
tere al acestei producţii este de nicienilor şi inginerilor în legătu­ „Victoria" Călan că în prezent sînt create con- nu chiar dir
285 la sută, fapt care a determi­ ră cu cele două obiective. Totodată, atenţia trebuie îndrep­ decala.
nat ca planul cincinal la poziţia In materializarea acestor preve­ tată pentru punerea în funcţiune In 1967,
„piese de schimb pentru industria deri, un rol deosebit l-a avut ini­ a celor 18 obiective ale judeţului Adaş şi toai
metalurgică" să fie îndeplinit încă ţiativa noastră muncitorească „De cu termene depăşite, pregătirii te­ înţelegere c
la finele anului trecut şi deci să vorbă cu conştiinţa". Discuţiile meinice, în bune condiţiuni, a pla­ vindea •— si
realizăm pînă în prezent o produc­ zilnice despre „cît şi cum ai pro­ nului de investiţii din anul viitor. rul actului
ţie suplimentară în valoare de dus astăzi, cît de eficient ?“ s-au Terminarea încheierii documenta­ lui II. o i
peste 53,8 milioane lei. soldat cu crearea unei opinii de ţiilor In vederea atacării La timp din propriet
Avînd în vedere sarcinile vii­ masă în lupta pentru mai mult, a noilor obiective, întocmirea mi­ diţionat de
nuţioasă a planurilor de aprovi­ ta să munci
zionare cu maşini, utilaje, mate­ şi să aibă g
întreţinerea culturilor rii si materiale trebuie să fie o- Dealtfel, ul
» biectivul central al beneficiarilor va întocmi
şi constructorilor din judeţ.
(Urmare din pag. 1) biliseră de sîmbătă seara sarcini care ii lasă
şi responsabilităţi precise, nu s-a Sînt reale posibilităţi pentru ca proprietate,
acţionat cu toate forţele la cosi­ acest an să fie încheiat cu reali­ ceastă cont
obligaţiile, lăsind culturile să se tul furajelor cultivate. „De mîine zări bune în domeniul investiţiilor, respectului
îmburuieneze excesiv. Iată cîţiva ne apucăm cu toate forţele de re­ să se creeze condiţii favorabile cui întreţini
dintre aceştia i Romulus Cărăban, coltarea trifoiului — ne-a asigurat demarării optime a planului din bătrânica s-
Loan Ciochendea, Lina Cranciova, preşedintele C.A.P.... Acest „de anul viitor. Totul depinde de gra­ nită şi une
Ion Culda, Aurel Rusan, Nicolae mîine" este pronunţat cam des de dul de mobilizare în aceste zile a pe la vecin
Murgu, Lucraţia Crainic, Nicolae către unii factori de conducere forţelor de pe şantiere, modul cerut şi a t
Albu, Petru Oprea. Fireşte, aces­ din comună. Este timpul să se în care organele şi organizaţiile tamentului.
tora li s-au aplicat sancţiunile înţeleagă că în aceste zile nu e- de partid vor impulsiona activita­ mereu bătrî
prevăzute de lege pentru aseme­ xistă lucrări mai importante în tea la fiecare obiectiv în parte. actul pe ca
nea cazuri. Este însă de neînţeles agricultură decît întreţinerea cul­ re-1 credea
cum aceşti oameni aşteaptă ca alt­ turilor şi asigurarea furajelor. Stă în puterea noastră, a tuturor, ind carte)
cineva să muncească pentru ei, să Duminică s-a acţionat cu efici­ să ne aducem o contribuţie de vînzare-curr
producă, iar lor să li se dea tot enţă la prăşitul porumbului, com­ seamă pentru înfăptuirea la ter­ Iancu era
ce au nevoie pentru consum. Ase­ baterea gîndacului din Colorado, Unul din giganţii energetici de La C.E.T. Mintta-Deva, a cărui pro­ men şi de calitate a întregului din casa r
menea atitudini sînt străine spi­ cositul trifoiului şi lucernei şi în ducţie reprezintă 2,5 la sută din energia electrică realizată de întreaga plan de investiţii 1 Şi astfel
ritului de muncă rodnică şi res­ C.A.P. Vaidei, Pişchinţi şi Ro- ţară. Foto : VrRG-IL ONOIU C. ILIESCU cuiască
ponsabilă manifestat de ceilalţi moşel din raza consiliului inter- curţi
cooperatori şi ele trebuie să fie cooperatist Geoagiu. plinit şi depăşit planul, reuşind să slab şi băbr
combătute cu toată tăria. Asigu­ Unele semne de întrebare se ri­ recupereze din rămînerea în urmă o parte de
rări am primit, dar trebuie fapte l dică însă în legătură cu sprijinul prind. In t
Am căutat să aflăm şi alte as­ şi îndrumarea activităţilor de se­ SE 2 PRODUCŢIEI aproape jumătate de milion •—■ ne — care art
pecte privind stadiul 'lucrărilor a- zon din C.A.P. din partea Direc­ spune ing. Adrian Marcu, şeful lo­
gricole de sezon în C.A.P. Geoa- ţiei generale agricole, Uniunii ju­ tului. Luna iunie o vom consacra indi vizi-une
giu. La locurile unde se desfăşu­ deţene a cooperativelor agricole recuperării altor lucrări astfel ca,
rau acţiuni nu erau însă de găsit de producţie ca şi din partea con­ „Metronomul" a avut eficienţă. Pe cel mai tîrziu în octombrie, con­
nici preşedintele unităţii. Aurel siliului intercooperatist. Prezenţa structorul să nu mai aibă rămîneri Pe uri
Pera, nici inginerul şef, Alexandri­ unor specialişti, repartizaţi cu în urmă.
na Ciornei. Dealtfel, ni s-a spus sarcini concrete în cooperativele şantierul fabricii de bere lucrurile au Ing. Dorin Pisoiu, directorul în­
că prezenţa lor în cîmp lasă u- agricole, se face prea puţin sim­ treprinderii pentru bere Haţeg, a-
neori de dorit, în organizarea ţită. De exemplu, inginerul şef al precia cu acest prilej că şi ceilalţi
muncii făcîndu-şi loc destule nea­ Consiliului intercooperatist Geoa­ intrat în normal constructori, nu doar lotul Şantie­ 51
junsuri. Se pune fireşte întreba­ giu, Ioan Făgădaru, a fost prea rului 3 al T.C.I. Timişoara, îşi fac repa
rea > ce alte preocupări mai im­ puţin văzut prin C.A.P. Vaidei, mai bine datoria. Este vorba de
portante de sezon au preşedintele Revenim pe şantierul Fa­ ea şi în zilele anterioare depăşiri formaţiile Şantierului 2 instalaţii
deşi aici ar trebui să se simtă
şi inginerul şef ? bricii de bere din Haţeg cu in­ considerabile ale sarcinilor ce le-au al aceluiaşi trust, ale T.I.L.I. Bucu­
sprijinul său, această unitate fi- tenţia de a urmări modul cum fost încredinţate. reşti, „Electromontaj" Sibiu fete. In aneho'
Unele întîrzieri la praşilă s-au indu-i repartizată în răspundere mai sus, e
De fapt, din punct de vedere al
semnalat şi la C.A.P. Aurel Vlai- directă. s-au rezolvat promisiunile făcute Punctînd ca obiect de rezolvat beneficiarului treburile au intrat de folosire
de beneficiar şi constructor în an­
cu. Printre cooperatorii întîrziaţi Aspectele prezentate evidenţiază asigurarea necesarului de cadre în-tr-un ritm normal, planul de in­ locativ pro|
cu lucrările de întreţinere se află necesitatea ca atît consiliile popu­ cheta noastră anterioară. „Metro­ tehnice pentru coordonarea activi­ vestiţii avînd bune condiţii de re­ nicipiul De'
Nicolae Ploaie, Beniamin Cărăguţ, lare comunale Geoagiu şi Romos, nomul" constată de la început că tăţii de construcţii-montaj. „Metro­ alizare. durile ce î
Viorel Văidean, Octavian Blaga şi cît şi conducerile C.A.P., cadrele acel „Avem posibilităţi şi vom fa­ nomul producţiei" din 13 mai sub­ — Articolele apărute pe margi­ mitetului e
Ion Bucur. Este oare cazul să le tehnice şi tovarăşii de la consi­ ce totul pentru recuperarea rămî- linia că aportul maiştrilor, colabo­ nea situaţiei de pe acest şantier, popular nn
reamintim că lucrările agricole liul intercooperatist să depună e- nerilor în urmă" devine pe zi ce rarea acestora cu forţele benefi­ măsurile luate de comitetul orăşe­ tovarăşului
nu se execută atunci cînd vrea forturi şi mai mari pentru mobi­ trece realitate. în ziua prezenţei ciarului pot „suporta" încă destule nesc de partid au facilitat îmbună­ Galea :
fiecare, ci ele trebuie făcute la lizarea tuturor forţelor şi mijloa­ noastre pe şantier la secţia do fer­ îmbunătăţiri. Constatăm de data tăţirea situaţiei — ne declară to­ „Consider
timpul optim şi de calitate pen­ celor existente la întreţinerea cul­ mentaţie, la magaziile pentru de­ aceasta că sugestia făcută a găsit varăşul Nicolae Zamora, secreta­ lui intr-o
tru a realiza producţii cît mai turilor şi recoltarea urgentă a fu­ pozitarea utilajelor, la secţia de teren fertil şi că maistrul Nicolae rul Comitetului orăşenesc de partid modului cu
mari 7 rajelor. Se impune, de asemenea, germinare se lucra intens, deşi Herman, care a început cu oa­ Haţeg. Avem convingerea că fabri­ fondul loca
După ploile care au căzut, la ca la C.A.P. Geoagiu şi Aurel timpul capricios din ultima peri­ menii săi glisarea la casa maşini­ ca va fi finalizată la termen, că a fost opo
C.A.P. Romos, cîţiva zeci de coo­ Vlaicu să se intensifice lucrările oadă a creat vizibile greutăţi con­ lor, ing. Nicolae Antonie şi mais­ va intra în funcţiune la termenul te cu norm
peratori au ieşit la praşila porum­ de scurgere a apelor de pe tere­ structorilor. Echipele dulgherilor trul Gheorghe Corneanu care cu prevăzut. cialiste.
bului. Tractoriştii Ion Giurgiu şi nurile unde acestea băltesc, pre­ Dumitru Secreieru şi Graţian Pe- echipele lor se află în avans la Este şi raţionamentul pentru ca­ Pornind i
Herman Ţel au finalizat praşila cum şi pregătirile pentru re- tric, fierar-betonistului Ioan Far- secţia de fermentaţie, respectiv îm- re „Metronomul producţiei" a fost in ziar, an
a doua mecanică pe toată suprafa- însămînţarea suprafeţelor pe care caş, zidarului Ioan Sandu, lăcătu­ buteliere, au creat o nouă atmo­ mai des prezent pe acest şantier, meritul fon
ta._ Tn schimb, la recoltarea tri­ culturile au fost compromise. şului Tuliu Simon, întregite ca nu­ sferă de lucru, dealtfel vizibilă pe dar şi un motiv de a urmări amplă acţi
foiului, a celorlalte furaje se ac­ măr, cunoscătoare (de data aceas­ şantier. în continuare modul cum se des­
ţionează încă destul de încet. Du­ GH. PAVEL ta) ale planului zilnic ce-J au de în­ — Urmare a acestor măsuri, în făşoară activitatea aici. tuaţiei fiect
tate de sti
minică, de exemplu, deşi se sta­ N. TiRCGB deplinit, au raportat la finele zilei luna mai lotul nostru şi-a înde­ IUE COJOCARU S ararea se •