Page 48 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 48
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6066 ® MARŢI, 24 IUNIE 1975
CONVORBIRI RECflPITOLAmE t'H ÎMVATftMÎMTUL DE PARTID
Rolul stimulator al propagandistului
Recent, în organizaţia de bază cut ca cei ce au luat cuvîntul — înţelepciunii colective a partidu
a secţiei eazangerie de la I.M.M.R. Gheorghe Bătrîna, Ion Tămăşloni, lui a fost elaborarea Programului
Simeria s-a desfăşurat convorbi Petru Crăciun, Nicolae Găman, partidului — document de însem
rea recapitulativă a închiderii în- Miron Pepenar, Gheorghe Negrea, nătate excepţională teoretică şi
văţămîntului de partid. Dezbate Traian I-rimie — să parcurgă te practică, prefigurînd; pe baza a-
rea a avut ca temă activitatea meinic tema abordată, accentuînd nalizei ştiinţifice a realităţii şi
ideologică a partidului nostru. principalele ei laturi. cunoaşterii legilor obiective, pro
Dintre toate aspectele ce s-ar S-au făcut largi referiri la în cesele sociale ce vor avea loc în
putea comenta în legătură cu des semnătatea activităţii* ideologice. viitoarele decenii în patria noas
făşurarea dezbaterii amintite, ne Activitatea politico-educativă a tră, formulînd aprecieri, conclu
oprim doar asupra modului în partidului constituie pentru orga zii şi criterii privind atitudinea
care propagandistul a condus dez nele şi organizaţiile de partid un partidului nostru faţă de evoluţia
baterile. Felul în care propagan mijloc principal de mobilizare a vieţii internaţionale, faţă de pro Ziarul nostru a consemnat la timpul potrivit Intrarea în funcţiu
distul Mircea Iordan s-a prezen forţelor creatoare ale colectivelor blemele complexe ale dezvoltării ne a abatorului de la Bălata, din cadrul Complexului avicol Mintia.
tat în faţa cursanţilor a fost în- de oameni ai muncii la realizarea mondiale. Acest fapt se vede zi de zi şi in magazinele alimentare unde gospo
tr-adevăr de natură să stimuleze operei constructive de o am Efortul de a fi accesibil în dinele găsesc pui proaspeţi, producţia noului abator.
In imagine, aspect dintr-o bală a abatorului.
discuţiile. Ne referim mai ales ploare fără precedent în istoria transmiterea cunoştinţelor al pro Foto : V. ONOIU
la calitatea şi conţinutul expune ţării noastre, operă configurată pagandistului Mircea Iordan, e-
rii, la claritatea ideilor, la măies de măreţele obiective formulate fortul de a da explicaţii clare,
tria propagandistului în a apela de Congresul al Xl-lea al parti completări, la nivelul de înţele
la cunoştinţele cursanţilor. Mircea dului. v gere corespunzător pregătirii ge ctmp, la executarea lucrărilor
Iordan le-a oferit sugestii, analogii, Alţi participanţi la dezbatere nerale a cursanţilor au avut un
tncurajîndu-i să vorbească, acor- s-au referit la importanţa Pro rezultat pozitiv în închegarea dis
rftndu-le reale „puncte de spri gramului partidului. Aşezînd la cuţiilor, în participarea la dezba agricole de sezon, toate forţele satului!
jin*, ceea ce a determinat încre temelia politicii sale concepţia re teri. Pregătirea pentru fiecare
derea cursanţilor în puterea lor voluţionară a proletariatului de (Urmare din pag. 1) Brănişoa. Participarea la muncă
de a clarifica problemele. spre lume şi viaţă — materialis dezbatere a propagandistului, se nu-i un act benevol, ci o datorie,
Totodată, am consemnat şi jus mul dialectic şi istoric —, parti riozitatea cu care abordează fie executarea lucrărilor de întreţi o obligaţie statutară, legală. Con
teţea selectării problemelor de că dul a desfăşurat şi desfăşoară în care aspect al temei în discuţie nere. In această privinţă situaţia ducerile unităţilor trebuie să-i facă
tre propagandist (locul şi rolul ac aceşti ani o intensă şi multilate duc nemijlocit la atingerea scopu nu se prezintă mai bine nici în să înţeleagă şi pe aceşti coope
tivităţii teoretice a partidului, rală activitate de elaborare teo lui învăţâmîntului i însuşirea de C.A.P. din cadrul Consiliului in ratori că lucrările .agricole nu se
funcţia activităţii ideologice, Pro retică a problemelor dezvoltării către cursanţi a principalelor o- tercooperatist Dobra. precum şi fac cînd şi cum vrea fiecare,
gramul partidului ş-a.), cu alte societăţii noastre socialiste, de biective ale politicii partidului, for la fermele I.A.S. Mintia. Acţiu după bunul lor plac. Ele se fac
cuvinte, aducerea în prim-planul fundamentare principială a liniei marea gîndirii social-politice, e- nile ce se întreprind sînt spora atunci cînd stabilesc specialiştii
dezbaterii a acelor probleme care politice generale, a strategiei şi ducarea comportamentului lor ge dice şi la ele nu participă decît din unităţi şi în conformitate cu
au cea mai mare însemnătate pen tacticii în etapa actuală şi în neral, profesional şi social. foarte puţini cooperatori. tehnologia prevăzută pentru fie
tru specificul colectivului respec perspectivă. Rolul acestei bogate întreţinerea culturilor — lucra care cultură. Din păcate nu peste
tiv. Climatul din dezbatere a fă-1 activităţi, expresia experienţei şi C. DROZD re de importanţă hotărîtoare în tot se stabileşte, pe bază de gra
sporirea producţiei agricole — es fic, cînd trebuie să înceapă şi să
te, în multe cooperative, rămasă se termine o praşilă sau alta.
’lazeteie de perete în concurs în urmă. Mulţi dau vina pe ploaie Trebuie întronată ordine şi disci
plină în organizarea muncii şl
şi caută să-şi ascundă propriile
lor carenţe în organizarea şl pla executarea lucrărilor agricole.
nificarea muncii, în mobilizarea Bine s-a procedat la C.A.P. Gura
EDIŢIE SPECIALĂ CONTRASTE şi folosirea forţelor la executarea sada unde celor care au refuzat
Deţinătoarea primului loc pe judeţ la concursul La secţia a Il-a vagoane-marfă de la I.M.M.R. lucrărilor de întreţinere. La să execute lucrările de întreţinere
gazetelor de perete din anul trecut, gazeta „Mi Simeria, {ntîlnim două gazete de perete bine rea C.A.P. Zam prăşi la a Il-a s-a fă a culturilor li s-a retras dreptul
nerul*, de la E.M. Petrila, .nu îşi dezminte renu- lizate şi concepute ! „Laurul* şi „Ghimpele*. Pri cut numai pe jumătate din supra la lot în folosinţă personală, le-au
mele cîştigat. Cu fiecare ediţie, ea este prezentă ma are rolul să popularizeze fapte pozitive, frun faţa cultivată cu porumb. Or, aşa fost imputate lucrările, iar supra
cu cele mai „la zi* probleme ale muncii mineri taşi şi evidenţiaţi în producţie, cealaltă aspectele cum cooperatorii din brigada a H-a, feţele respective au fost reparti
lor. Ultimul număr al gazetei a fost ediţie spe negative din unitate. „Laurul* conţinea ia data satul Cerbia, condusă de Dorina zate şi prăşite de alţi cooperatori,
cială s „Peste toţ, în exploatarea noastră, ordine vizitei noastre un reuşit portret al maistrului Balmt, au terminat praşila a Il-a nelăsîndu-le să se compromită.
şi discipjlină 1*. Articolele ediţiei — „Prin ordine Aurel Moga, care a ieşit recent la pensie (Lucra la toate culturile, puteau încheia In C.A.P. din cadrul Consiliului
şi disciplină, la rezultate superioare* (Gh. Pavel, rea aparţine pictorului Victor Mihăilescu din Si- această lucrare şi cooperatorii din intercooperatist Dobra — cu ex
secretarul comitetului de partid pe mină), „Încăl mşria). In textul care însoţeşte portretul, cineva brigada I Zam, condusă de Anto cepţia C.A.P. Lăpuşnic unde mai
carea normelor de tehnica securităţii este tot in a scris cuvinte emoţionante despre semnificaţia nie Burza. Aceasta denotă că bri bine de 200 cooperatori, sfidînd
disciplină I* (Ioan Maria, maistru aeraj), „Toate evenimentului, despre profilul moral şi profesio gadierul respectiv nu justifică în norii ameninţători de ploaie şi
forţele pentru lichidarea răminerii în urmă* (Pe nal al acestui meşter. crederea acordată şi Indemnizaţia terenul moale, lucrau de zor la
tru Colda, secretarul organizaţiei de bază nr. 2), pe care o primeşte din partea sta executarea praşilei a Il-a — în
„Indisciplina n-are loc în brigada noastră !“ (Eu In schimb, la Staţia C.F.R. Simeria, la gazeta tului. La C.A.P. Săleiva, unitate celelalte unităţi am întîlnit la
gen Voicu, şef de brigadă la formaţia care a ex de perete „Feroviarul* avem ocazia să lecturăm vecină şi care are o suprafaţă muncă în cîmp foarte puţini oa
tras peste sarcinile de plan mai mult de 5 300 'articole scrise în lunile martie şi aprilie, lungi dublă faţă de Zam ocupată ,cu meni. Aşa se şi explică de ce
tone cărbune) — scrise la obiect sînt întregite şi plictisitoare, pe care ne îndoim să le fi citit culturi prăşitoare, lucrările de în C.A.P. din comuna Lăpugiu, care
de un grafic al absenţelor nemotivate. In gene alţii, în afară de autorii lor. treţinere sînt mult avansate. Pre ;au suprafeţe mici cultivate cu
ric, graficul demonstrează pierderile cauzate de şedintele acestei unităţi, Gh. Cri- porumb, n-au început încă praşi
absenţele nemotivate. UN PIC PE DOS... şan, şi inginerul şef Mihai Nichi- la a Il-a. In această situaţie sînt
ta subliniau că pentru a se pu C.A.P. Fintoag, Lăsau, Teiu, Oha
ABSENŢĂ NEJUSTIFICATĂ... Gazeta de perete „Comerţ modern* de la I..C.S. tea lucra cu majoritatea forţelor ba din comuna Lăpugiu, Răduleşti
produse alimentare din Hunedoara. trăieşte o la întreţinerea culturilor, au or şi Roşcani, din comuna Dobra.
C.A.P. Hăşdat mu va fi prezentă la... scadenţa soartă suficient de vitregă. Oricît ar vrea cineva ganizat o echipă specială, dotată La întreţinerea culturilor tre
actualei etape a concursului judeţean al gazete să citească articolele afişate sus, nu reuşeşte. cu toate utilajele necesare care, buie folosite toate forţele manuale
lor de perete pentru singurul motiv că organizaţia Pentru că a fost amplasată într-un colţ întune pe baza îndrumărilor date de şi mecanice, atelajele C.A.P. 'Pra
de partid a cooperativei nu dispune de un astfel cos şi, pe deasupra, s-a scăpat din vedere să se conducerea C.A.P., munceşte la şila a Il-a manuală trebuie înche
de organ de propagandă şi agitaţie. .Reţinem însă doteze cu o... scară de zugrav. Faptul că la „Col săparea şanţurilor .şi canalelor iată cit mai repede posibil în toa
că la începutul lunii iunie tovarăşul Ioan Ungur, ţul satiric* sînt puse articolele ce îndeamnă la pentru eliminarea apei de pe te te unităţile. Din datele existente
locţiitorul secretarului organizaţiei de partid, dă- eforturi pentru realizarea planului, iar adevăratul renurile unde aceasta bălteşte. Ar la Direcţia generală agricolă a
de asigurări, în urma consultărilor avute cu alţi lor loc e gol, nu-i o mare catastrofă. Dacă ar fi fi bine dacă s-ar proceda în acest judeţului, executarea praşilei a
factori de răspundere din unitate, că „la data de fost puse la locul lor,, rămînea gol colţul satiric. ■fel şi în alte unităţi. H-a mecanice în C.A.P. pe consi
10 iunie vom avea .în mod precis o gazetă de pe „Cum şi aşa nu pot fi citite — s-or fi judecat au In unele cooperative mai sînt lii intereooperatiste, la porumb (P),
rete nouă, aşa cum prevăd normele şi criteriile torii -T- merge şi pe de-a-ndoaselea“. cooperatori, e drept puţini la nu cartofi (C) şi sfeclă (S), în pro
de concurs. Dispunem de materialele şi resursele In vecini, la I.C.S. mărfuri industriale, colţul măr, care refuză să prăşească cente, se prezintă astfel :
locale pentru confecţionarea gazetei. Tot atunci, satiric al gazetei n-a apucat încă să găzduiască culturile ce le-au fost repartizate
Jn cadrul adunării generale de partid, vom or vreo satiră. Dar aici — e drept, se vede mai bine sau tărăgănează de la o zi la Consiliul P C S
ganiza colectivul de redacţie şi vom da drumul — nu se pun invers articolele. Cele serioase au alta executarea praşilei. Aseme Orăştie 99 ion 100
primei ediţii*. Pe 19 iunie, curioşi să semnalăm locul lor, iar colţul satiric e gol. De cînd îl ştim. nea exemple negative sînt Simion Simeria 95 100 100
ultimele noutăţi la gazeta de perete a C.A.P. Hăş Ce bine trebuie să se simtă colectivul de redac Dehel, Maria Burza, Victor Sorin- Călan 99 98 X
dat, am constatat totala ei absenţă şi am fost asi ţie al gazetei, cînd într-o asemenea reţea întinsă ca, Adrian Buţ, Cos.tea Crăciun, Geoagiu .97 100 100
guraţi că în adunarea generală nici nu s-a dis şi diversă totul merge ca pe roate. Nu mai este Moise Nicula — C.A.P. Gurasada; Haţeg 98 95 X
cutat despre aşa ceva. .ce critica, ce îndrepta... Ioviţă Bujoran, Ion Săraru, Toleşti 91 98 X
Gheorghe Dehelean, Iosif Căceu Brad 88 100 X
şi Dominica Haneş — C.A.P. Do Deva 85 93 100
Aeli m I a t © a polii I să C.A.P. Teiu ; Mihai Dane — Ilia 86 66 86
Î
i® t bra ; Stela şi Matei Jibotean — Hunedoara 76 100 X
49 83
59
C.A.P. Uia.; Traian Rus şi Măriţi
Dobra
Dane — CA.P. Boz î Loghin Ma x) Nu are în cultură plan
nea şi Victoria Căta — C.A.P. respectivă.
privind realizarea şi exploatarea şedinţa Comitetului Politic Execu
complexului hidrotehnic Turnu- tiv al C-C. al P.C.R., prezidată de
joase. Convorbirile s-au desfăşurat Măgurcle — Nicopol, pe fluviul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
munist Român, preşedintele Repu la recdtarea şi
Sntr-o atmosferă tovărăşească,, de Dunărea* ; „Acordul de colaborare secretar general al Partidului Co ftirajeler-acţiuni
caldă prietenie, de deplină înţele economică, tehnică şi ştiinţifică pe
gere şi stimă reciprocă. termen lung" şi „Acordul între Re blicii Socialiste România. In cadrul
Ceauşescu a prezentat o informare energice pentru lichidarea
In cursul vizitei înalţilor soli ai publica Socialistă România şi Re şedinţei, t o v a r ă ş u l Nicolae in urmă
poporului bulgar, tovarăşii Nicolae publica Populară Bulgaria pentru
Ceauşescu şi Todor Jivkov au fost transportul de energie electrică cu privire la vizitele de prietenie
oaspeţii muncitorilor din mai mul din U.R.S.S. în Republica Popu în Republica Federativă a Braziliei Acţiunea de recoltare şi conser Toteşt-i, planul la -însilozări este
te întreprinderi bucureştene, pre lară Bulgaria, prin Republica So şi Statele Unite Mexicane, întîlni vare a furajelor nu se desfăşoa realizat între 3 şi 32 la sută, iar
cum şi în mari unităţi industriale cialistă România*. în prezenţa to rile şi convorbirile avute cu pre ră într-un ritm satisfăcător în în cele din consiliile intercoope-
din judeţele Braşov, Argeş, Galaţi varăşilor Nicolae Ceauşescu şi şedinţele Republicii Venezuela, toate unităţile agricole socialiste. ratiste ' Orăştie, Simeria, Deva,
şi Brăila. De-a lungul tuturor tra 'Todor Jivkov, în cadrul aceleiaşi Carlos Andres Peres,, preşedintele Tărăgănarea este motivată, în li Brad şi Ilia, intre 45—54 la sută.
seelor străbătute, mii şi mii de oa solemnităţi au fost semnate şi alte Republicii Senegal, Leopoid Sen nele cooperative agricole, prin a- Numai consiliul intercooperatist
meni ai muncii au salutat cu deo documente de o deosebită însem ghor, preşedintele Statelor Unite bundenţa ploilor. Ne întrebăm i Dobra şi-a realizat planul de 3n-
sebită căldură pe cei doi conducă nătate. ale Americii, Gerald Ford, şi pre oare la C.A.P Dobra, Lăpuşnic, silozări. Dar şi aici sînt coope
tori de partid şi de stat, expri- Dintre evenimentele politice ale mierul Marii Britanii, Harold Wil- Ilia, Gurasada, Sîrbi, Boz, Rapol- rative, ca cele din Roşcani, Fin
mîndu-şi satisfacţia şi sprijinul de săptămînii care s-a încheiat, con son. De asemenea, au fost prezen tu Mare, Simeria, Orăştie, unde toag, Ohaba, Lăsău, Holdea, care
plin pentru dezvoltarea în conti semnăm, de asemenea s vibrantul tate rezultatele vizitelor în Româ s-au însilozat cantităţi însemnate au mari rămîneri în urmă.
nuare a colaborării multilaterale, Mesaj adresat de tovarăşul nia ale preşedintelui Portugaliei, de furaje, a plouat mai puţin ca In multe cooperative, datorită
a cooperării frăţeşti dintre România NICOLAE CEAUŞESCU, secretar Francisco da Costa Gomes, şi a la T.urdaş, Bretea Mureşană, Roş întîrzierii recoltării lucernei şi
şi Bulgaria pe drumul rodnic al general al Partidului Comunist tovarăşului Todor Jivkov, prim-se- cani, Romos, Strei, Veţel, trifoiului, s-a pierdut deja o coa
socialismului, înţelegerii şi păcii. Român, preşedintele Republicii So cretar ’ al Comitetului Central al Leşnic, Sîlvaş, Foit, unde lu să de nutreţ. Cine suportă aceas
Ultima zi a vizitei delegaţiei de cialisto România, Conferinţei Mon Partidului Comunist Bulgar, pre crările de însilozare sînt mult tă pagubă ?
partid şi guvernamentale a Repu diale a Anului Internaţional al şedinţele -Consiliului de Stat al rămase în urmă ? Condiţiile Tendinţa de a araî-na lucrările
blicii Populare Bulgaria, în frunte Femeii! scrisoarea Comitetului Republicii Populare Bulgaria. In de lucru au fost aceleaşi. de azi pe mîine se manifestă şi
cu tovarăşul Todor Jivkov, a pri Politic Executiv al C.C. al P.C.R. legătură ou rezultatele vizitelor a Preocuparea şi răspunderea orga în ce priveşte recoltarea fînaţuri-
lejuit un vibrant miting al prie adresată tovarăşului Ştefan Voitcc, fost adoptată o •hotărîre, pe care nizaţiilor de partid, conducerilor lor naturale, motîvîndu-se fără nici
teniei frăţeşti româno-bulgare, ca cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 presa centrală a publicat-o, în nu C.A.P. şi S.M.A., specialiştilor au un temei că acestea n-au ajuns
şi solemnitatea semnării unor do de ani ţ primirea de către tova merele de duminică, 22 iunie a.c. fost diferite. In timp ce unii au încă la maturitate. La C.A.P. Do
cumente de o excepţională valoa răşul NICOLAE CEAUŞESCU, se Ieri, posturile noastre de radio trecut la materializarea sarcini bra, a fost organizată o formaţie
re, care încununează convorbirile cretar general al Partidului Comu şi televiziune au transmis ceremo lor din .plan in acest domeniu, de lucru specială care munceşte
dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu nist Român, preşedintele Republi nia sosirii preşedintelui Republicii alţii Ie tărăgănează nejustificat. la cositul, strînsul, transportul şi
şi Todor Jivkov i „Declaraţia co cii, a preşedintelui Partidului Re Gaboneze, ALBERT BERNARD Aceasta şi din esCuză că atît co depozitarea finului de pe cele 182
mună cu privire la vizita oficială voluţionar Instituţional din Mexic, BONGO, împreună cu doamna Jo- mitetele comunale de partid, con ba cît .are cooperativa. Astfel
de prietenie a delegaţiei de partid Jesus Reyes Ileroles, a ministru sephine Bongo, care, la invitaţia siliile populare, eît şi Direcţia s-a reuşit să se cbsească mai bine
şi guvernamentale « Republicii lui de stat al Republicii Centra- preşedintelui Republicii Socialiste generală pentru agricultură nu-i de 50 ha cu fînaţuri. Acest exem
Populare Bulgaria în Republica fricane, Ange Patasse, a delegaţiei România, NICOLAE CEAUŞESCU, trag .cu toată .seriozitatea la răs plu poate fi urmat şi de alte
Socialistă România* ! „Acordul în Uniunii Democratice a Poporului şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, pundere. In cooperativele din C.A.P. Finul este bun de coasă şl
tre Republica Socialistă România Finlandez — S.K.D.L. efectuează o’ vizită oficială de prie consiliile intereooperatiste Hune trebuie să se treacă peste tot ia
şi Republica Populară Bulgaria Sîmbătă, 21 iunie a.c., a avut loc tenie în ţara noastră. doara, Haţeg, Geoagiu, Călan şi recoltarea lui.