Page 5 - Drumul_socialismului_1975_06

6063 9 MARŢI, 3 IUNIE 1975 Pag. 5
(
f

CINCINALUL ACTUAL £ TSfes CINCINALUL VIITOR

ţi ÎNAINTE de termeni 1 ţjf PREGĂTIT TEMEINICI
£ ‘ ■ ' . • ^
1
i ' - ............. ................

area lucrărilor —e frină in ritmul de realizare Of el de calitate superioară,
44

ivestiţiilor Centralei cărbunelui Petroşani fa un ridicat nivel de eficientă
9
feri la Întregul unei conducte. De asemenea, lu­ trala cărbunelui a reuşit să-şi „su­ Colectivul nostru, al oţelăriei e- vrea să arătăm că, tn c« priveşta din secţie In procesul de producţie,
■stiţii pe care îl crările din incinta „Victoria nouă" foce" constructorul condiţionîndu-1 lectrice de la C;S. Hunedoara, a normele de consum specific de e- flindu-le stabilite răspunderi con­
Centrala cărbune- de la E.M. bupeni se desfăşoară să execute unele obiective după un obţinut rezultate’ valoroase în ac­ nergie electrică pentru elaborarea crete pentru locul lor de muncă.
la acele obiecti­ anevoios din cauza nedevierii la program arbitrar. In această op­ tivitatea de producţie din 1974, fapt oţelului, în anul acesta avem un Continuîndu-se pe linia analizei
vizează cu spri- termen a liniei de 6 KV ce traver­ tică a compensării, beneficiarul îşi ce a determinat ocuparea primu­ plan cu 8 la sută mai mic decît operative a unor neajunsuri, zil­
T.C.M.M. De la sează incinta. Tot aici lucrăm pe ascunde numeroase slăbiciuni. Una lui loc în întrecerea socialistă or­ realizările din 1974. Aceasta pre­ nic, la nivelul fiecărui schimb cu
;marcă: faţă de bîjbîite la instalaţia provizorie de ar fi că nu acţionează cu Insisten­ ganizată între secţiile combinatu­ supune eforturi deosebite şi' toc­ şefii de echipă şi lunar, în adună­
au făcut im'por- săpare pentru că nu avem încă de­ ţă pentru asigurarea la timp a am­ lui. mai de aceea colectivul nostru a rile de partid şi de sindicat, se
direcţia colaboră- taliile proiectului. Aş mai adăuga plasamentelor. Apoi este vorba de Discuţiile sincere, purtate de la urmăreşte îndeaproape realizarea
•tructor, fapt ilus- faptul că avem numeroase lucrări tărăgănarea cu care aprovizionează om la om, au scos în evidenţă că, propunerilor, cum se asigură ca­
roase capacităţi pe care beneficiarul ni le-a „co­ utilajele. Deşi pare un caz apar­ deşi sîntem un colectiv fruntaş, a- drul organizatoric al întrecerii
î înainte de ter- mandat" urgent dar pe care le ţi­ te, modul cum s-a insistat la I.C.M. vem încă suficiente neajunsuri în Tribuna experienţei noastre.
■ exigenţele aces- nem în... custodie. Reşiţa pentru grăbirea omologării activitatea noastră, fie că este vor­ colectivelor fruntaşe Am vrea să arătăm că în prac­
âncinalului, faţă T. Balaş: A contracta unele lu­ compresoarelor h 100 şi deci pen­ ba de nerespectarea graficelor de tica noastră s-a încetăţenit repar­
e materializează crări suplimentare, peste noapte, tru montarea lor grabnică la sta­ elaborare, de organizarea defec­ tizarea unor teme de studiu colec­
;iţii al centralei, fără a avea timp de pregătire teh- ţia de compresoare de la mina hi- tuoasă care a condus uneori la tivelor de maiştri şi ingineri, teme
at încă multiple nico-materială este un alt fapt care vezeni denotă o vizibilă comodi­ staţionări neproductive, fie că este iniţiat şi continuă să iniţieze une­ care sînt axate în mod deosebit pe
le măsuri pentru diminuarea con­
>rificate. începem frînează atingerea unor ritmuri co­ tate. vorba de unele abateri de la pres­ sumului specific de energie, pen­ perfecţionarea tehnologiilor de fa­
aţă > Şantierul respunzătoare. ha ora actuală du­ Toate aceste aspecte trebuie să cripţiile tehnologice care au pro­ bricaţie a oţelului în condiţii de e-
reucă ' tovară- cem lipsă de cofraje metalice, role, dea serios de gîndit beneficiarului, vocat declasarea unor şarje la tru depăşirea ritmică a sarcini­ ficienţă deplină. In acest an, de
lor privirîd producţia de oţel.
secrei '1 comi- molete, ghidaje pentru funiculare care are responsabilităţi majore mărci inferioare de oţel. Desigur, exemplu, prin aplicarea corectă a
şii'Teoc^. Nichi- (pe care le execută I.U.M. Petro­ privind intensificarea ritmului de unele lipsuri s-au manifestat şi în In urma adunărilor generale de acestor tehnologii s-au obţinut pes­
1 şantierului, cău- şani — n.n.) tocmai din cauză că modernizare a activităţii exploată­ ce priveşte realizările de economii partid au rezultat 20 de propuneri te 250 mii lei economii numai ca
cauzele care de- am fost siliţi să preluăm unele rilor miniere, trebuie să constituie la feroaliaje şi energie electrică, făcute de muncitorii şi maiştrii urmare a recuperării cromului din
de construcţii- lucrări necuprinse iniţial în pla­ prilej de noi eforturi, pentru re­ precum şi .în alte domenii de acti­ noştri care au completat astfel încărcătura metalică. De fapt, de­
tisfăcător. nul nostru de aprovizionare. cuperarea rămînerilor Sn urmă, vitate. măsurile stabilite la nivelul con­ păşirile de plan la producţia de o-
ilică faptul că în Să vedem însă care este opinia pentru realizarea pînă la finele ducerii secţiei. In funcţie de aces­ ţel aliat şi înalt aliat reprezintă
compresoare Băr_ beneficiarului. semestrului I a cel puţin 55—60 la Tocmai de la aceste considerente tea au fost reinstruiţi agitatorii şi peste 5 procente, iar volumul to­
de ventilatoare sută din planul anual do investiţii. credem că este necesar să .por­ birourile grupelor sindicale privind tal al economiilor se ridică la pes­
■est, instalaţia de Ing. Boris Guţan, serviciul lu­ nim atunci cînd dorim să împăr­ noile sarcini ce revin fiecărui mun­ te 2,2 milioane lei, în timp ce gra­
itului de la pre- crări miniere — investiţii de la ILIE COJOCARI) tăşim din experienţa noastră. Am citor şi cadru tehnico-ingineresc dul de funcţionare al agregatelor
alte obiective au centrala cărbunelui: ha Paroşeni a fost mai mare cu 0,4 la sută.
;ţiune la termen, pentru execuţia instalaţiei de ex­ ha ora actuală ne preocupă ur­
ansiderabile ră- tracţie şi noi am avut greutăţi o- mătorul aspect. Deşi am reuşit să:,
biective, fapt ce n-a permis exe­ obţinem o reducere a consumului:
: Avem nume- cutarea, conform graficelor, a unor de energie electrică cu 8 kWh peţ
îa ar fi faptul că lucrări de sudură. Consecinţa e cla­ tonă. faţă de consumul realizat în! j
î timpul. Plouă ră. N-am putut preda la termen 1974, totuşi nu ne încadrăm în con- i
noastre de lucru frontul de lucru pentru construc­ sumul planificat pentru acest an.
i amplasate în tor. ha hupeni în incinta „Victoria Iată de ce, începînd cu luna iunie-
nouă" nil s-a deviat linia de 6 KV
dbile etc. Nu a- pentru că I.R.E. Deva n-a avut îu miiniie in sin, in aşteptarea sprijinului de ia minister am dat curs unei noi iniţiative pei
; muncă suficien­ care în fază iniţială o numim „Bu­
te răul cel mare. stîlpi. Referitor la producţia ne­ letinul economie al topitorilor",,
. centrala cărbu- decontată nu pot să vă dau relaţii. Dacă îndeplinirea planului pro­ au acordat atenţie dezvoltării sec­ surprins „Metronomul" sînt edifi­ prin care dorim ca pe baza pre­
în toate cazurile Ştiu doar că în viitor sumele ne- ducţiei globale şi marfă nu pune ţiilor prelucrătoare, în schimb pro­ catoare. Intr-una dintre zile, din ţului de cost operativ şi a anali-*,
idiţii corespunză- decontate se vor diminua. Consider prea mari greutăţi întreprinderii blema celor 8 cariere a fost lăsa­ cauza neatenţiei gateristului Ni- zei deficienţelor, să analizăm săp-
Iă refer la faptul însă că toate aceste inconveniente „Marmura" Simeria — spunem „nu tă pe un plan mai secundar, fapt codim Ispas, s-a rebutat încărcă­ tămînal la nivelul schimbului mo-*
iu au fost încă pot fi depăşite dacă s-ar accepta de pune" pentru că întreprinderea ce determină întîrziere în ajunge­ tura gaterului nr. 1. Un bloc ex­ dul concret în care fiecare mun­
le miniere pen- către constructor ideea compensării şi-a onorat pînă în prezent aceşti rea la adîncimea optimă de ex­ tras cu greu din carieră n-a ajuns citor contribuie la realizarea eco­
tem ataca opera- unor lucrări. Adică dacă la unele indicatori — în schimb realizarea ploatare, cum s-a ajuns într-o oa­ produsul finit prevăzut. De acest nomiilor de energie electrică. Tot­
tru montarea in- lucrări nu sînt asigurate toate con­ planului sortimental reprezintă una recare măsură la Ruşchiţa. In fine, fapt nu-i scutit nici maistrul Florea odată „Buletinul economic al topi­
•acţie a puţului diţiile de atacare, constructorul să dintre cele mai acute probleme. considerăm că produselor finite ale Vlad care nu a urmărit încărcarea torilor" va fi o şcoală economică
o' .altfel se pe- treacă în compensare la execuţia Este deci un motiv pentru „Metro­ „Marmurei" —• cunoscute în peste gaterului. Tot în perioada pre­ pentru oţelarii noştri unde aceştia
1
puţul auxiliar de altor lucrări. nomul producţiei" să analizeze 14 ţări ale lumii — trebuie să li zenţei „Metronomului* la „Mar­ vor învăţa cum se pot economisi':
1
la Paroşeni nu Ideea compensării,. care nu-i de- cauzele care au determinat în pri­ se acorde o atenţie sporită din mura", autostivuitorii Marton Var­ importante cantităţi de feroaliaje*
crările staţiei de cît un fel de scuză, nu-i nouă la mele 5 luni ale acestui an o- ră- partea forurilor tutelare. ga şi Ioan Rus au plecat acasă cu alte materii prime şi materiale.
cauza nedevierii beneficiar. Şi cu alte prilejuri cen- mînere în urmă faţă de plan cu Nu înseamnă însă că întreprin­ cheile maşinii, creînd vrînd-ne- Rezultatele bune înregistrate
aproape 2 000 mp placaj finit şi derea nu are propriile-i deficienţe. vrînd, „concediu" pentru tura ur­ pînă în prezent, faptul că ne-am
17 000 mp dale mozaicate. Neputinţa de a întrona cea mai mătoare. Astfel de „amănunte" mai şi îndeplinit deja unele obiective
praştia a treia, t Să începem cu problema esen­ bună ordine şi disciplină în sec­ sînt. Şi nu sînt ele o reală sursă din angajamentul anual, ne dau cer­
ţială. Din investigarea amănunţită ţiile prelucrătoare, axarea produc­ pentru redresarea activităţii? Este titudinea că ne vom putea axa Iii
de datoria comitetului de partid, a
ţiei îndeosebi pe produsele consi­
:ii nici la a doua... a aspectului amintit, pe filiera ca­ derate foarte rentabile şi neglija­ conducerii întreprinderii să-şi re- perioada următoare pe acele laturi
riere — secţii prelucrătoare, ajun­
ale activităţii unde mai avem de­
gem la trista dar adevărata con­ rea acelora care de fapt constituie analizeze posibilităţile, să acţio­ ficienţe, astfel ca. să le putem llu,
.ămăria-Orlea lu- nuală. De asemenea, buruienile cluzie: capacitatea prelucrătoare a producţie nominalizată sînt cîteva neze mai insistent pentru asigura­ chida urgent, să cîştigăm, cu alte
nere a culturilor sufocă porumbul deoarece erbi- întreprinderii este mai mare de­ argumente ce susţin ideea că în­ rea unei ritmicităţi corespunzătoare cuvinte întrecerea şi în acest an.
ritm alert. Car cidarea nu a reuşit în totalitate. cît posibilităţile actuale ale carie­ treprinderea aşteaptă ■mai mult so­ a producţiei în secţiile prelucrătoa­
mult de 50 hec- Mecanizatorul Ion Moldovan şi-a relor sau, de fapt, acestea n-au luţionări de la minister decît să re, aici unde se localizează o im­ FLORIAN G1URCA
destinate oultu făcut datoria, prăşind mecanic a fost puse în concordanţă cu pla­ treacă grabnic la rezolvarea proble­ portantă rezervă pentru recupera­ secretarul comitetului de partid
;-au prăşit de 3 doua oară porumbul de pe a- melor care-i intră în competenţă. rea rămînerilor în urmă înregis­ Ing. ILIE MARINESCU,
izvoltare a plan- proape toate cele 94 de hectare nul de produse finite. Dacă Cen­ Par fapte mărunte, banale, dar trate. şeful oţelăriei electrice a
trala materialelor de construcţii
— aprecia ingi- destinate acestei culturi. Prima C. 1LIESCU C.S. Hunedoara
Iţii, I'lie Ştefănie. praşilă manuală nu s-a executat Bucureşti şi ministerul de resort cele două exemple pe care le-a
al doilea trata- însă nici pe 50 de hectare (?).
manei, concomi- Inginerul şef al C.A.P., I-Iandrea
întru combaterea Imre, se arăta şi el nemulţumit
lolorado. Tracto- de. rezultatele de pînă acum. Sta­ Două cooperative agricole cu posibilităţi asemănătoare,
nic şi Alexandru <?iul executam praşilelor ar fi
iută lucrările de fost mai avansat daca toţi coo-
ieosebită grijă. peratorn urmau exemplul oferit
_ . ... de Gheorghe Grozoni, Nelu Opri- dar cu rezultate diferite în realizarea efectivelor de
Dulm s-a prăşit ţ escu , Maria Viţionescu şi alţii,
mai mult de 60 care -şi îndeplinesc cu conştiincio-
rafaţa planificata.- j«feate* sarcinile ce le sînt încre-
z
o face tracto- animale, a producţiei şi asigurarea bazei furajere
y ~
ozga. ' I1 . -vj g '
Intervenţia neîntîrziată a con­
matul, siliului de conducere al C.A.P. şi
Ca o consecinţă a deficienţelor proprie, an de an se fac cheltuieli*
Acoperirea deficitului din balan­
Cooperativa agricolă din, Orăş-
cele relatate, la a consiliului popular comunal tie obţine constant rezultate bune ţă este problema principală care manifestate în activitatea fermei mari pentru procurări din afară,.
x>la _ din Bretea B t Română în vederea mobi- în sectorul zootehnic. Cîteva cifre ne preocupă — afirma şeful fer­ zootehnice a C.A.P. Beriu există un ceea ee afectează negativ situaţi»!
re ea
lucţanlor de în- p^rii tuturor cooperatorilor ia sînt convingătoare. Faţă de 680 mei, Ing. Silvia Nicula. In acest minus de 19 capete la bovine total economico-financiară a unităţii.
uruor este mult întreţinerea culturilor este un de- capete bovine planificate pînă la scop identificăm din vreme toate (faţă de planul anual de 670 ca­ Am tras învăţămintele cuvenit**
de pe 22 de hec- i<ierat de importanţă hotăritoare resursele de nutreţuri din cadrul pete). Matca nu este realizată cu din deficienţele ce au existat îmi
z
.ervenţia grabnică pentru soarta recoltei ultimului sfîrşitul anului, unitatea are rea­
lizate 715 capete. Efectivul matcă unităţii (după recoltarea secarei 39 capete, iar la ovine planul este anii anteriori — preciza preşedintă
i mecanică ei ma- an al actualului cincinal. existent este de 400 capete, cit masă verde pe 35 ha s-a însămîn- îndeplinit în proporţie de 97 la tele C-A.P., Ioan Coşor. Am în>«
prevede planul anual. La ovine ţat porumb siloz), precum şi pro­ sută (deoarece la fătări s-au ob­ eeput să însilozăm trifolienele în']
nţie — buna organizare plusul este de 500 capete. curările din afară. Deşi dispunem ţinut mai puţin cu 123 miei decît amestec cu paie. Avem posibili-*!
tatea să facem 400 tone siloz îalj
de numai 125 ha cu nutreţuri cul­
s-a stabilit).
Producţia de lapte marfă, indi­
catorul sintetic care exprimă efi­ tivate, urmărim gospodărirea lor Producţia de lapte marfă este prima coasă. Ne vom preocupa săjj
acoperim din vreme şi deficitul da]
cu maximă eficienţă, cultivîndu-le în restanţă faţă de planul perioa­
strîngerii recoltei cienţa întregii activităţi a fermei, cu furaje care dau cea mai mare dei eu 12 000 1. Cauza? Pe de o 400 tone fin. Terenul din incintaii
se ridică la peste 1 760 1 pe zi,
fermei îl gospodărim mai bine,*
revenind, în medie, cite 6,8 1 pe cantitate de proteină la hectar. De parte, nu s-a făcut efectivul mat­
asemenea, întreaga păşune a fost că, iar pe de alta, producţia medie cultivîndu-1 ou furaje. Existau şîl
gurării bunel des- ţilor agricole — C.A.P., (.A.S. şi cap de vacă. Ca urmare, unitatea curăţată şi fertilizată. Un bun gos­ zilnică ce se livrează pe cap de alte resurse de completare a ba-*i
iiror lucrărilor a- S.M.A. — să finalizeze In timpul are acumulat un avans mai mare podar se îngrijeşte din vară de vacă este scăzută — respectiv sub lanţei, cum este iarba de pe şarw.
ilna de vară, Co- cel mal scurt posibil reparaţia şi de 2 luni privind onorarea contrac­ pregătirea iernării animalelor. A- 3 1 (1). ţuri. Insistăm la consiliul populaşi]
al Consiliului revizia utilajelor, a mijloacelor tului pe anul 1975, respectiv de comunal s-o repartizeze pentrtfj
a a analizat re- de transport, Să facă aprovizio­ 66 000 1. ceastă deviză s-a încetăţenit de Secretarul organizaţiei de partid C.A.P. Un alt neajuns care gre-j
mulţi ani in practica unităţii noas­
Dregătirilor făcute narea cu carburanţi, lubrifianţi Secretarul organizaţiei de partid, tre. pe C.A.P. şi inginerul şef al uni­ vează rezultatele constă în faptul;
.adoptat măsurile şi piese de schimb, să pregătească Susana Zaharie, ne spunea că în tăţii, Ioan Manolesc, afirmau că că n-am reuşit să permanentizăm;;
ntru strîngerea ia spaţiile de depozitare. In cadrul ziua de 21 mai a.c. comuniştii au Selecţia şi reproducţia sînt ve­ neajunsurile se datoresc lipsei de ca îngrijitori de animale numaîî
ierderi a recoltei, fiecărei unităţi se vor organiza analizat activitatea fermei zooteh­ rigi eheie în creşterea potenţia­ furaje în perioada de stabulaţie. cooperatori localnici. Este o pro*.,
lui operativ, s-a formaţii permanente de tractoa­ nice şi au stabilit măsuri menite lului productiv al fermei, acordîn- Trebuie să ne preocupăm mai blemă care ne stă în continuare''
îra pe fiecare u- re, maşini şi lucrători, care vor să asigure depăşirea sarcinilor de du-li-se maximum de atenţie. Ia mult şi de realizarea efectivelor — în atenţie.
zilnice ce trebuie avea sarcini concrete pe fiecare plan şi a angajamentului asumat ovine natalitatea a fost de 105 la spunea şeful fermei, ing. Nicolae
Silviu Avrămuţ, medic veterinar,
făşurarea în flux zi. In cadrul I.V.C.P.T. s-au sta­ sută, dar la bovine se realizează Fistiş. Am cumpărat 9 vaci şi a- la consiliul intercooperatist O răsti a,,
Insămînţării cul- bilit măsuri de lărgire a frontu­ în întrecere. Un accent deosebit 80 la sută. vem asigurate fonduri pentru pro­ aprecia că, generalizînd expeti
:. Se prevăd, de lui de primire şi preluare a pro­ se pune pe lucrările de moderni­ îngrijitorii, toţi cooperatori* lo­ curarea a încă 21. Pe lingă pro­ rienţa bună a C.A.P. Orăştie, exis*,
d precise privind duselor, evitând astfel staţionări­ zare şi pe asigurarea bazei fu­ calnici. dovedesc o răspundere, de­ curări se simte necesitatea înlocu­
imagazinarea ope- le şi strangularea mijloacelor de rajere. Pentru vacile cu lapte s-a osebită în realizarea sarcinilor ce irii din efectiv a 20—30 vaci slab tă realmente condiţii ca şi ferma,
zootehnică a C.A.P. Beriu (precurmi
i de cereale pă- transport la bazele de recepţie. organizat păşunatul de noapte şi le revin, fiind retribuiţi în acord productive. şi sectoarele zootehnice din cele-ş*
i executarea oră- se lucrează intens la însilozarea gl'obal. Iştinica (Jimborean, Reghi- Evident, aspectele prezentate de­
na Peşti.şan, Maria Bulea, Saveta notă că sînt încă serioase goluri lalte cooperative, adăugăm noi).*
r
ins. jţnîri ţările de O atenţie deosebită se va acorda furajelor rezultate din prima coa­ să-şi îmbunătăţească simţitor act**;
respectării normelor de p.c.l. şi să. Se însilozează la suprafaţă pes­ Costea,’ Ana Dupuţ, Ana Popa, Ana în privinţa organizării reproduc­
sccsului deplin la protecţiei muncii, făcînd în acest te 350 tone trifoliene în amestec Mariş şi alţi cooperatori merită ţiei şi selecţiei. In loc ca efecti­ vitatea, să devină model de _ om
ganizare, producţie şi eficienţă.
conducerile unită­ sens instruirea personalului. cu paie tocate. toată lauda. vele să crească numai din prăsită
a