Page 50 - Drumul_socialismului_1975_06

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

r JOACA D£
m
'CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR Ii La unitatea
I piaţa Devei,
i cran printre t
' sole verde şl
ÎNAINTE DE TERMEN! PREGĂTIT TEMEINICI I sub orice crit
păra nimeni.
| era 3,40 tei,
iimnwjjl amiaza, fasole;
| cu alta, cu 4,7'
întir-adevăr cai
Tribuna experienţei colectivelor fruntaşe | cum lixcază
INCINTA SPORITA MIRII I n CUM
Laminate de calitate, realizate la un apart;
IMUN ARĂ A PLAMLOI 01 INVfSTITII ridicat nivel de eficienţă 'i Locatarii I

Analizînd problematica majoră terializarea obiectivelor. Sînt be­ livrarea în cel mai scurt timp a blocul nr. *,
Teodor Nailat,
te este unul din promotorii apli­
cadrul
uzinei
pe care o ridică înfăptuirea ire­ neficiari care s-au ocupat insufi­ utilajelor şi aparatajelor necesare. — In laminoare — din nr. 4 cării acestei iniţiative, dar efor­ ( I partamentul 11
C.S.H.,
proşabilă a planului de investiţii cient . de pregătirea, demararea şi # In vederea realizării, in pe­ munca politică desfăşurată, ca turile lui au fost continuate de o 1 cea, blocul nr
din acest an, precum şi pregăti­ desfăşurarea normală a lucrări­ rioada următoare, a unui ritm I din Brad s-ai
rea investiţiilor din următorul an, lor, ceea ce a condus la întîr- mediu lunar de cel puţin 10 la şi măsurile - tehnico-organizato- muncă politică permanentă din la asociaţia di
vi­
partea agitatorilor, de o agitaţie
rice
au
iniţiate
şi
vizat
| modul cum îş
şedinţa biroului Comitetului jude­ zieri în asigurarea documentaţii­ sută din planul anual de con- zează îndeosebi creşterea eficien­ vizuală concretă cu panouri şi ţele. Dimpotri
ţean de partid care a avut loc la lor, finanţarea şi atacarea lucră­ strucţii-montaj pe fiecare şantier ţei in prelucrarea blumurilor prin grafice prin care sînt sugerate I lor arată intr
sfîrşitul săptămînii trecute a re­ rilor, la contractarea şi livrarea se va asigura forţa de muncă ne­
economisirea energiei şi combus­
căile şi mijloacele care contribuie | Instalaţiile sar
levat că, acţionînd pe linia docu­ utilajelor. Din aceste cauze, I.M.C. cesară, în special în meseriile de­ tibililor, asimilarea unor noi di­ la realizarea acestei iniţiative. ' reţii interiori
mentelor celui de al Xl-lea Con­ Deva, I.E.C. Mintia, I.U.M. Petro­ ficitare, îmbunătăţirea aprovizio­ mensiuni de laminate şi îmbună­ Astfel, la linia de 750 mm este | parchetul dlst
gres al partidului, a indicaţiilor şani şi alţi beneficiari nu şi-au nării punctelor de lucru cu ma­ tăţirea tehnologiilor de laminare. relevat într-un mod sugestiv că ' vor fi puşi .
tovarăşului Nicolae Ceauşescu pri­ îndeplinit sarcina de plan pe pri­ teriale, extinderea lucrului pe
vind materializarea programului mele 5 luni. Rezultate sub posi­ două sau trei schimburi, sporirea Nu ne vom referi la toate aceste reducerea cu 0,1 kWh a consu­
de investiţii, comitetele municipa­ bilităţi se înregistrează şi la în­ indicilor de utilizare a timpului direcţii de acţiune ci, pe baza ex­ mului planificat se realizează o | INECHITATE I
le şi orăşeneşti, organizaţiile de treprinderea pentru lianţi Deva, de lucru şi a mijloacelor tehnice perienţei dobîndite, vom expune economie de energie electrică cu
partid şi comitetele oamenilor întreprinderea chimică Orăştie, din dotarea şantierelor. ce am făcut mai deosebit pe linia ajutorul căreia se pot lamina \ UNOI
muncii din unităţile beneficiare şi I.M.M.R. Simeria, Direcţia jude­ 0 Beneficiarii de investiţii care îmbunătăţirii calităţii laminatelor, 10 000 tone blumuri şi ţagle ; la I r "amil
de construcţii şi-au orientat pre­ ţeană de poştă şi telecomunicaţii, mai au lucrări neadmise la finan­ a realizării acestora cu energie liniile de 1 000—1 300 mm sînt a- la ftuned
ocupările — în primele 5 luni ale în majoritatea unităţilor din agri­ ţare vor lua urgente măsuri pen­ electrică şi combustibili econo­ iişate panouri prin intermediul I ma.idat să pri
anului — spre îndeplinirea ritmi­ cultură. tru completarea documentaţiilor misiţi. cărora se poate cunoaşte că ma­ . ment cu trei
că a planului valoric şi fizic, pen­ Ţinînd seama de toate neajun­ conform normelor legale, în vede­ Totul a pornit de la iniţiativa terializarea iniţiativei conduce la bloc nou. S-a
tru asigurarea forţei de muncă, surile ce s-au manifestat în do­ rea depunerii lor pentru finan­ lansată la începutul anului trecut o economie anuală de cel puţin | familia sa se
folosirea deplină a dotării tehni­ meniul investiţiilor din judeţ, de ţare, astfel îneît pînă la 30 iulie de organizaţia de partid nr. 2 300 000 kWh energie electrică etc. persoane. UI
ce, organizarea judicioasă a acti­ sarcinile mobilizatoare care au a.c. să se poată asigura condiţii bluming. Iniţiativa se numeşte In ce priveşte măsurile tehnico- I s-a răzgîndit.
vităţii, îmbunătăţirea calităţii lu­ rămas de înfăptuit pînă la finele de atacare a acestora. „Să laminăm întreaga cantitate de organizatorice, la laminorul de
crărilor, reducerea consumului de anului, şedinţa biroului Comitetu­ oţel, peste plan, cu energie elec­ 650 mm am adus îmbunătăţiri i
materiale, lichidarea risipei, întă­ lui judeţean de partid a adoptat e Pentru obiectivele prevăzute trică economisită", şl la ora ac­ substanţiale la calibrarea profile-
rirea ordinii şi disciplinei pe şan­ următoarele măsuri principale s în planul de investiţii pe anul tuală este generalizată în toată lor fine, în special la cele de B&î
tiere. Ca urmare planul primelor « Pînă la 15 iulie 1975 organele 1976, beneficiarii de investiţii, or­ uzina, adică la fiecare laminor. format „1“ şi „U“ şi am introdus
5 luni a fost îndeplinit în procent şi organizaţiile de partid, comi­ ganizaţiile de proiectare şi con­ Căile prin care se poate materia­ noi maşini de polizat pentru ţa-
de 102,1 la sută, depăşirea de tetele oamenilor muncii din uni­ structorii vor lua măsuri pentru liza această iniţiativă nu sînt deo­ glele rotunde şi pătrate. cinci membri
Toate aceste măsuri au deter­
plan reprezentînd 31,4 milioane tăţile beneficiare vor analiza mo­ urgentarea elaborării şi aprobării sebite. îşi au originea în exploa­ minat creşterea eficienţei lami­ locul şi într-
documentaţiilor, contractarea uti­
lei. S-au montat utilaje în va­ dul cum s-a îndeplinit planul de lajelor, a lucrărilor de construcţii- tarea judicioasă a utilajelor şi natelor, îmbunătăţirea lor calita­ două camere,
camere a fosi
loare de 418,5 milioane lei, s-au investiţii pe semestrul I şi vor montaj şi asigurarea amplasamen­ agregatelor, sectorizarea ilumina­ tivă. Aşa se explică faptul că
cadru tehnic,
predat 727 apartamente, cu 305 a- elabora măsuri pentru recuperarea telor astfel îneît să poată fi res­ tului în hale, reproiectarea anu­ pînă in prezent nu avem refu­ caz nu e îndr
partamente mai multe decît pre­ rămînerilor în urmă şi accelera­ pectate termenele stabilite prin mitor scheme de alimentare cu zuri de calitate şi nu înregistrăm menea spaţiu,
vedea planul perioadei, precum şi Ii.C.M. nr. 1650/1974. energie electrică, eliminarea func­ depăşiri la preţul de cost. tabil astfel ? 1
alte obiective sociale. rea ritmului de execuţie, astfel ţionării în gol a utilajelor, în alte celor autoriza
Rezultate meritorii au obţinut îneît să se realizeze pe semestrul s Comitetele municipale şi oră­ măsuri de acest gen. Numai în Dar totul nu este deeît un în­
unii beneficiari cum sînt Centra­ I a.c. cel puţin 55 la sută din pla­ şeneşti de partid vor acţiona cu primele 5 luni ale acestui an ini­ ceput. „Poarta de'expediţie şi de
la cărbunelui Petroşani, C.S. Hu­ nul anual de investiţii. fermitate pentru aplicarea tuturor ţiativa a condus la reducerea con­ reprezentare" a combinatului care „N-AVEM BP
nedoara, C.M. Deva, I.V. Călan, ® Beneficiarii şi constructorii măsurilor stabilite pentru îmbună­ sumului planificat de energie e- o constituie uzina nr. 4 îşi pro­
Consiliul popular judeţean, I.R.E. vor reactualiza graficele de exe­ tăţirea activităţii de investiţii, vor lectrică cu 0,85 kWh pe tona de pune noi obiective pentru activi­ ERAU IN (
tatea viitoare.
Deva şi constructorii de la T.C. cuţie la toate obiectivele cu ră­ mobiliza toţi factorii la intensi­ laminate şi cu 1,8 kilograme a
Deva, I.C.S. Hunedoara, Grupul mîneri în urmă pentru respecta­ ficarea ritmului de execuţie asi- normei de combustibil. In acest GHEORGHE ŞERBAN I , La C.A.P. B
de şantiere construcţii forestiere rea termenelor de punere în func­ gurînd respectarea termenelor de fel am economisit aproape 2,6 mi­ secretarul comitetului de partid strucţia unui
şi alţii. ţiune, iar pînă la 30 iunie vor punere în funcţiune a obiective­ lioane kWh energie electrică şi | rlle au fost
Cu toate acestea, se sublinia în reactualiza graficele de montaj al lor planificate şi pregătirea cores­ 3 800 tone combustibil convenţio­ ing. MARCEL PĂCURAR tiv că nu mal
şedinţa biroului Comitetului jude­ utilajelor din stoc şi vor lua mă­ punzătoare pentru anul viitor a nal. şeful atelierului | plata construc
ţean de partid, activitatea de in­ suri pentru lichidarea restanţelor sarcinilor din acest domeniu de Maistrul principal Ion Grigo- bluming-semifabricate , însă nu l-a în
activitate.
vestiţii din primele 5 luni ale a- la montaj. reanu de la bluming-semifabrica- de la C.S. Hunedoara I sînt sau nu
nului nu s-a ridicat la nivelul o Pentru obiectivele cu terme­ , 11 000 Iei. pei
I constructorilor
exigenţelor pe care conducerea ne de punere în funcţiune în acest : . - • ' • - . ' ' • ■ G •• • • • | C.A.P. Cînd a
partidului şi statului le pune în an, care ridică probleme privind PENTRU: O ÎNALTA EFICIENŢA IN TOATE DOMENIILE electrică se reduce cu pînă la 8 la şl Inginerul şc
faţa constructorilor şi beneficia­ asigurarea utilajelor, beneficiarii sută. Fiecare cetăţean poate să în­ | prea tîrziu. E
rilor de investiţii, fapt care a locuiască becurile de puteri mari, ^ lori plecase!
determinat înregistrarea pe alocuri vor interveni operativ la furni­ STOP RISIPEI! acolo unde este posibil, cu becuri
a unor rămîneri în urmă în ma­ zori şi forurile tutelare pentru de puteri mai mici ; să reducă
numărul de becuri şi puterea a- I CINE ’LE D/
cestora la corpurile de iluminat
(lustre), montate în locuinţe, la I
Fiecare cetăţean -un factor activ numărul şi puterea necesară unui , In păşunc-a
1 tulul Brănişca
iluminat care să nu fie excesiv. i nimalele nu p
Stingerea iluminatului exterior, in ' din cauză că
In economisirea energiei electrice special la sate, în timpul nopţii, i leată. Amenaj;
sau montarea de becuri cu puteri i folosinţă a fîn
mici, precum şi stingerea ilumi­ 1 fost tărăgănat
Şi cu alte prilejuri, în cadrul trebuie arătat că nu aceeaşi preo­
natului in încăperile unde familia L Lucrurile se r
rubricii am arătat că fiecare cetă­ cupare a existat în anul 1975, cînd, nu desfăşoară seara sau noaptea j acest an. Cini
ţean poate şi trebuie să fie un fac­ în primele 5 luni ale anului, re­ nici o activitate sau oprirea frigi­ L plus ?
tor activ in consumarea raţională partiţia de energie electrică pen­ derelor în perioada în care nu se
a energiei electrice, un pion im­ tru iluminat şi utilizări casnice depozitează în ele alimente. sînt
portant în combaterea risipei — a fost depăşită cu peste 2 000 000 alte căi prin care se pot econo­ ^ INTIRZIER
aşa cum de fapt prevede Decre­ kWh. Să fi slăbit exigenţia con­ misi importante cantităţi de ener­
tul 620 din 1973, devenit apoi Le­ sumatorilor ? Se pare că da. Să fi gie electrică. ' Sîmbătă, ac-
gea 140 din 1974. Datorită înţele­ dat, oare, uitării unii cetăţeni fap­ I — Bucureşti
gerii cu responsabilitate a acestor tul că folosirea raţională şi cit Numai prin luarea acestor mă­ j uns în gara
prevederi, în 1974, la categoria de mai chibzuită a energiei electrice suri minime, care nu reduc cu | tîrziere de c
consum iluminat şi utilizări casni­ conduce în mod direct la reduce­ nimic confortul în locuinţele noas­ piegat/ul de i
ce s-a obţinut o economie de peste rea consumului de combustibil fo­ tre, se pot obţine zilnic însemna­ | Petroşani, vrii
10 000 000 kWh energie electrică losit în termocentrale, că econo­ te economii de energie electrică. din gară întî
faţă de repartiţia dată pentru ju­ misirea combustibilului duce la Şi să nu uităm că aşa ne aducem I ridicat paleta
deţul Hunedoara. Această realiza­ obţinerea altor economii ? şi noi o modestă contribuţie- la pasagerii să
re reflectă preocuparea consumato­ Acţiunea de economisire a ener­ realizarea prevederilor legilor ela­ (mai * Ies din
■—11 îşi căi;
rilor casnici pentru folosirea raţio­ giei electrice are un caracter per­ borate de statul nostru . socialist,
nală a energiei electrice, strădaniile manent ! De aceea, este necesar ca legi care au drept scop creşterea gayi ..2-şl con
depuse pentru astuparea oricărei fiecare cetăţean să ţină cont de cî- necontenită a nivelului de trai al au rămas pe
'« 4» căi de risipă. teva măsuri, pe care ne facem da­ întregii societăţi. în buzunar. 1
Dacă în 1974 au fost obţinute toria să le reamintim. impiegatului
Formaţia de fierari betonişti de la şantierul nr. IV, lotul 5 al Ing. NICOLAE POPESCU dentarea unui
I.C.S.H., condusă de comunistul Petru Riştei, a fost surprinsă de foto­ rezultate bune pe linia traducerii Prin montarea de întrerupătoare 1 In fata unor
reporterul nostru în plină acţiune : executînd diafragmele la un nou în viaţă a prevederilor legate de automate la iluminatul scărilor I.R.E. Deva cerc tras, de
bloc dc locuinţe, B 2. Foto : V. ONOIU economisirea energiei electrice, blocurilor, consumul de energie ILIE COJOCARU de alarmă !
..Şi, totuşi, săptămîna de lucru — Altădată şi nu prea demult BATRINA L
16—20 iunie a început la E.M. — spunea un vechi muncitor mi­
Deşi sc află
Aninoasa cum nu se poate mai LA E.M. ANINOASA ner din Aninoasa — cind ne gă­ îngustă de Ia
prost i luni — 232 tone de cărbune seam în asemenea situaţie după
5n minus faţă de planul zilnic, şut sau a doua zi era „miting" cluneasa (pe
marţi ■— 1 227 tone, miercuri — 969 la sectoare şi direcţie, cei care atît materiale
tul siderurgic
tone... Aceasta, după ce în săptă­ nu-şi făceau planul din vina lor re mai degra
erau trimişi înapoi...
mâna anterioară, situaţia marca o N-au fost surpări, avarii, decuplări sau alte Centrala cărbunelui Petroşani a vedesc numei
vizibilă redresare. ajuns la anumite concluzii de fe­ dolomltă şl t
— Care este cauza (sau cauzele) lul cum se urmăfesc la mina Ani- lungul traseul
acestei căderi nepermise ? surse de motivaţii „obiective"... noasa programele de creştere a deştl că pînă
— Luni, marţi, miercuri a mers productivităţii muncii şi folosire linie era un
foarte greu — releva tova­ — S-au mai întîmplat astfel de ales la angajaţii mai noi, o fluc­ sectoarelor de a plasa posturile a dotării. Este însă cazul ca in­ nore. asigu
prompt şi In
răşul inginer Constantin Mo- situaţii după plată ? tuaţie destul de mare. necesare în cărbune pentru că, vestigaţiile să fie adîncite şi asu­
naru, directorul minei. După Conducerile unor sectoare nu practic, nu an avut unde. pra pregătirilor, a conducerii
ce sîmbătă, 14 iunie, s-a efectuat — Nu de asemenea proporţii... stăpînesc suficient dirijarea liniei Dar cel mai îngrijorător fac­ fronturilor de lucru şi în alte do­ UTILAJE
plata retribuţiei, unii au ţinut-o ...Mina Aninoasa nu are mo­ de fronturi de abataj. Nu este tor este calmul cu care conduce­ menii. De asemenea, organizaţia I
in lanţ (la restaurantul „Parîngul" tive obiective de a ocupa un loe permis, de pildă, în cazul secto­ rea minei şi a centralei pri­ de partid a minei, sindicatul, or­ Ddn cauza
codaş în rîndul exploatărilor car­
ganizaţia U.T.C. trebuie să-şi spu­
din Petroşani şi în bufetele loca­ bonifere din Valea Jiului i 8 960 rului III, să se ajungă la situaţia vesc starea de lucruri. Nici o nă cuvîntul în legătură cu starea mecanice şl
ţie — n.n ) şi n-au venit la şut, tone de cărbune sub plan în pri­ ca în unele perioade să aibă in enervare mal de amploare după disciplinară, de după avans şl
o altă parte au venit destul de mele cinci luni ale anului, la producţie jumătate din fronturile o zi în care s-a creat un minus plată, cu zecile şi sutele de vago- mai degrabă
de lucru. De asemenea, nu con­
„obosiţi". Au mai ieşit din pro­ care s-au adăugat alte 5 788 tone siderăm raţională opţiunea condu­ nu de 100, ci de peste 1 000 to­ nete rebutate brigăzilor pentru nerii necorcsi
ducţie sau sînt în atacare cîteva in perioada 1—18 iunie ! Are, în cerii minei de a lua abataje şi ne de cărbune ! Organizaţiile de şist, cu atmosfera — româneşte Jelor) T.C.
abataje la sectoarele III, IV şi V primul rînd, efectivul aproape brigăzi de la sectorul V şi de a partid, de U.T.C. şi sindicat acti­ zis — de „lasă-mă să te las“ oare mal mult de
vează ineficient. Agitaţia vizuală
şi-a făcut loc şi mai pe jos, şi
(şi în asemenea cazuri mai in­ complet, mulţi mineri de nădejde, le trece la alte sectoare fără a şi orală nu se mobilizează, gra­ mai pe sus. Cine face cal'
tervine „atacanta", adică chiulul transportul, dotarea şi aprovizio­ transfera şi sarcinile de plan a- ficele cu oglinda realizărilor bri­ Un colectiv cu tradiţii de hăr­ de lei risipiţi
ferent.e. Rezultatul — şi acest
acoperit eu certificat medical). narea tehnico-materiaiă nu ridică sector a început să-şi deterioreze găzilor sînt exact cu o lună în nicie şi afirmare ca acela de la
Altceva n-a fost l nici- surpări, probleme aparte de cele intllnite activitatea. De fapt, principala şi urmă, restul panourilor consem­ Aninoasa nu trebuie să ajungă In-
nici avarii, a trăsnit şi a fulge­ la celelalte mine din bazin. reala cauză a căderii din prima nează doar minusurile la produc­ tr-o astfel de situaţie.
rat dar nu au intervenit decu­ Ce se întîmplă, totuşi ? jumătate a săptămînii trecute a ţie, calitate etc. fără să fie înso­
plări In reţele electrice... Iji cadrul efectivului există, mai fost imposibilitatea majorităţii ţite de apeluri. 1. MIRZA