Page 52 - Drumul_socialismului_1975_06
P. 52
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 6 NR. 6066 9 MARŢI, 24 IUNIE 1975
BffwmwwiTn—wwiwiwniiTiHMifiir— mu
Ziua pionierilor
La vremea cireşelor, a primelor
fructe, o zi e închinată copiilor-
şcolari care poartă în jurul flitu
lui triunghiul de purpură paspoa-
lat cu tricolorul românesc. Omagia
tă, duminică, în întreaga tară, Ziua
pionierilor a fost o sărbătoare-bi-
lanţ a unui an şcolar, încheiat cu
rezultate bune in procesul instruc-
tiv-educativ, de formare a tinerei
generaţii.
Pentru cei peste 42 000 de purtă
tori ai cravatelor roşii cu tricolor
din judeţul Hunedoara, sărbătoarea
de duminică, inaugurată in impre
sionante marşuri ale detaşamente
lor şi ceremoniale pioniereşti, a
fost o zi corolar a unor merituoase
activităţi din timpul anului şcolar.
Cei peste 9 000 de pionieri, care
în acest an de invăţămint au de
pus legămîntul sub drapelul patriei,
au fost martori la bucuria colegi
lor lor mai mari care, la sărbă
toarea lor, au fost distinşi cu ti
tluri, diplome, insigne, trese pentru
sîrguinţă la invătătură şi activita
te meritorie in detaşamente şi gru
pe. 150 de detaşamente din judeţ
au primit, duminică, eşarfa şi ti
tlul de detaşament fruntaş, 20 de
unităli au fost declarate fruntaşe
şi 700 grupe au fost distinse cu Moment din marele spectacol „Noi pentru viitor ne pregătim", Vacanţa mare
diploma de grupă fruntaşă. 1600 realizat de pionierii şi şcolarii din municipiul Deva.
de purtători ai cravatelor roşii cu
tricolor au primit diploma şi insig
na de „Pionier de frunte", iar înal Cel de ol IV-lea trimestru şcolar - vacanta mare - o intrat in drepturi de
ta medalie „Meritul pionieresc" a pline. Aşteptată cu nerăbdare şi bucurie de tineretul studios mic şi mare,
revenit unui număr de 15 pionieri. Joi pentru viitor ne pregătii" perioada vacanţei de vară se anunţă, şl în acest an, generoasă în acţiuni re
A fost, duminică, o zi mare, in creativ — educative şi de odihnă.
Pentru această recreaţie mare, şcolarilor hunedoreni le-au fost rezervate ne
care peste 2 400 de pionieri şi-au numărate bucurii. De frumuseţile din taberele şi coloniile de la munte şi mare,
prins la cămăşile albe tresele de Spectacol festiv prilejuit de încheierea anului şcolar de excursii interjudeţene şi expediţii vor beneficia aproape 9 000 de elevi şi
gradul 1 şi II, iar alţi 4 200 — care preşcolari. La cabanele Prislop, Vadul Dobrii, Rusu, Lunca Florii, Cîmpu lui
şi-au dovedit măiestria în cadrul Neag şi Straja, vor fi organizate tabere autofinanţete, în care vor fi cuprinşi
cercurilor tehnico-aplicative, in ac Am trăit duminică — elevi, das Sub genericul -Noi pentru viitor peste 500 de pionieri din municipiile Deva, Hunedoara şi Petroşani. Alţi 5 000
de elevi vor beneficia de excursii şi drumeţii autofinanţate, iar peste 6 200 do
tivităţi turistice, sanitare, cultural- căli, părinţi — bucuria unui mo ne pregătim", spectacolul — la ca şcolari vor petrece o parte din vacanţă \n tabere organizate in 26 localităţi,
artistice — au primit insigne. A ment cu adinei şi multiple semni re au fost prezenţi membri ai bi în cadrul schimburilor cu alte ludcţe.
fost un an bogat, care numără 441 ficaţii i încheierea anului şcolar- rourilor comitetelor judeţean şi Reprezentanţii cravatelor roşii cu tricolor din judeţ vor fi, începînd de miine,
cercuri tehnico-aplicative şi ştiinţi şi Ziua pionierilor. Un an în’ care municipal de partid, ai comitetelor alături de ,, Ambasadorii prieteniei" din ţară, sosiţi la Alba Iul ia în cadrul mo
fice (cu peste 16 000 de membri şcoala românească a urcat noi executive ale consiliilor populare mentului de emoţionantă evocare a trecutului glorios de luptă pentru libertate
activi), 30 microceapeuri (cu sute trepte spre perfecţionare şi inte judeţean şi municipal, sute de pă şi independenţa ţârii. Tot în această săptămînă, zecile de mii de pionieri vor
de mici cooperatori). La concursul grare cu viaţa — coordonate ale rinţi, cadre didactice, mii de co participa la ,,Marşul victoriei" ca, oda tă cu luna iulie, să pornească la ,,Asal
„Minitehnicus", ediţia ’75, au parti înţeleptei politici a partidului şi pii — a prilejuit o revărsare de tul Carpaţilor" — acţiune de marcare şl remarcare a traseelor turistice în
cipat mai mult de 2 000 de pionieri statului nostru. Momentul culegerii fantezie, gingăşie şi frumos. Sunet masivele Parîng, Retezat, Şurianu. şi alte manifestări îndrăgite : Acţiunea cîclo-turistică
oferi
Vacanţa
va
(numai municipiul Hunedoara a a- roadelor după munca la clasă, la de clopoţei a deschis, pe stadion, ,,Floarea prieteniei", competiţiile do fotbal ,,Cutezătorii" şi ,,Cupa speranţelor",
vut in întrecere 1000 de pionieri), borator, cabinet, atelier a fost e- o oră de şcoală. Un abecedar uriaş, învăţarea înotului în cadrul acţiunii „Delfin", expoziţiile „Minltehnicus", partici
iar la confruntările judeţene tehni moţionant şi înălţător. realizat din trupuri de copii, cu parea la festivalul ,,Litoral 75" din cadrul ,,Serbărilor mării". Nu vor lipsi nici
co-aplicative (rachetomodelism, ae- Am citit, duminică, pe chipurile făclia culturii „pîlpîind" între co- acţiunile de muncă patriotică — organizate la întreţinerea parcurilor şl zonelor
romodelism, navomodelism, „Vînă- participanţilor la serbarea de sfîr- perţi, ne-a oferit pe „filele" lui verzi, la recoltarea fructelor de pădure, a plantelor medicinale şi la colectarea
toare de vulpi", carting, telegrafie) şit de an, de la Liceul pedagogic procesul de transmitere şi însuşire de deşeuri. Desigur, această întilnire cu munca va fi însoţită de veselia speci
fică recreaţiei verii.
s-au prezentat bine pregătiţi peste din Deva, satisfacţia şi emoţia. Sa a cunoştinţelor. Grupuri de şco
300 de pionieri. Cîştigătorii prime tisfacţia pentru succesul. acestei lari sugerează însuşirea alfabetu
le locuri beneficiază, în această va prestigioase şcoli — unde peste 30 lui, a noţiunilor de aritmetică.
ră, de tabere speciale (Sălişte, Ga la sută din cei 1 000 de elevi au Şi-n timp ce, din megafoane, cu in întrecerea artistică republicană
laţi, Poneasca), unde vor partici fost premiaţi — şi emoţia despăr vintele recitatorilor capătă aripi
pa la etapele republicane ale între ţirii de doi dascăli model, care au spre sufletele spectatorilor, pe fila
cerilor. ridicat, prin pasiunea, muncii depu abecedarului se înscrie, cu trupuri Prezenţă hunedoreană prestigioasă
Din amplul buchet al frumuseţi se • timp de decenii, prestigiul li de copii, primul cuvînt „mama",
lor înscrise de pionieri în acest ceului : învăţătoarea Virginia La- în timp ce pe o filă se sugerează
an, „Ştafeta cravatelor roşii cu tri zâr şi Profesorul Emerit Gheorgbe mişcarea electronilor pe orbite, Desfăşurată pe zone, faza repu la (prof. D. Ursulescu, I. Moldo-
color" a fost una dintre acţiunile A. Chiţei, directorul şcolii. Am pe o altă filă pulsează, în culoare blicană a Festivalului cultural-artis- van) a însufleţit publicul prin gin
mult îndrăgite, Desfăşurată in fie trăit, cu întreaga fiinţă, momentul de purpură, o inimă : „O inimă tic al pionierilor şi şcolarilor găşie şi mişcare, făcînd viabil cîn-
care localitate şi finalizată la Cos- psihologic înalt de la clasa învă sîntem, o ţară/ Urcînd în ritm „România socialistă, ţara mea de tecul „Un copil e ca o floare", iar
teşti, Ţebea, Sarmizegetusa şi Lu- ţătoarei Aglaia Palamaru — apre nestăvilit/ O inimă, o primăvară/ dansul tematic „Copilărie“ — in
peni, ştafeta a premers amplul cierea muncii elevilor şi a părinţi Spre anotimpul comunist". Integra glorii", s-a declanşat la Arad, unde spirat crîmpei din viaţa de elev
„Marş al victoriei", ce se va de lor lor făcută în cea mai caldă au evoluat reprezentanţii pionieri
clanşa in aceste zile, şi care va lecţie de pedagogie — şi ne-am rea învăţămîntului cu activitatea lor din 10 judeţe ale ţării. Evolu — (Şcoala generală nr. 1 Brad,
productivă, ingenios sugerată în
prof. L. Leucian) a impresionat
ţia mesagerilor artei hunedorene a
cuprinde întreaga masă de pio regăsit alături, de cei aproape deschidere printr-o uriaşă roată prin ţinută şi autenticitate, ca şi
nieri la muncă patriotică, acţiuni 100 000 de şcolari din judeţ, care încălzit inimile tuturor celor pre
sportive, jocuri aplicative, marşuri, au încercat bucuriile bilanţului dinţată, a fost redată într-un ta zenţi, înmănunchind într-un spec- gimnastica artistică cu panglici
(Şcoala generală nr. 4 Deva —
tacol-şnur, de ţinută, cu un cald
întîlniri cu activişti de partid şi rodnic din acest an de învăţămînt. blou al muncii, realizat prin vigu prof. E. Carasiniu) şi dansul mo
militari. La start se află şi „Asal Un an în care, în învăţămîntul roase dansuri tematice ca, apoi, mesaj educativ, crîmpeie din tezau dern al fetelor de la Şcoala gene
rul folcloric al judeţului cu temati
tul Carpaţilor", amplă acţiune pa primar din judeţ, numărul nepro activităţile educative, cultural-ar- ca educativă a copilăriei de azi. rală nr. 7 Hunedoara (prof. Mia
triotică la care — pe lingă cele movaţilor a scăzut pînă aproape tistice, sportive şi de apărare a Chemarea tulnic dreselor din Bul- Focht). Fabulele muzicale „Moşul
36 de echipaje ce vor marca şi patriei să umple, cu frumuseţea zeştii de Sus (instructor prof. Nelia şi cocoşul", „Veveriţe grijulii",
remarca 450 km de trasee turistice de lichidare, iar Ia cel gimnazial lor, întregul stadion. Momentele Bosoancă) a deschis spectacolul „Cîntecul şoriceilor" etc., din „Rit
— vor participa toate cele 412 uni şi liceal ridicarea nivelului de pre -fiecare pionier un pom, o floa Hunedoarei într-un autentic tablou murile pădurii" (Şcoala generală nr.
gătire al elevilor e reflectat în
tăţi de pionieri din judeţ prin cer procentul de promovabilitate de 91 re", „vacanţa în tabere", reprize folcloric, împlinit de colindele du- 3 Lupeni — înv. M. Cazacu, E.
curile „Prietenii naturii". şi, respectiv, 84 la sută. Festivi le de gimnastică cu eşarfe, de ac . başilor din Almaş-Sălişte (prof. N. Stăncioiu, prof. P. Botar), ca
Ziua pionierilor a fost o sărbă tăţile care au marcat sărbătoarea tivităţi sportive s-au desfăşurat în şi secvenţa muzical-coregrafică
toare de bilanţ bogat şi chemare bilanţului au fost inaugurate, în aplauzele mulţimii, culminînd cu Dura), de doinele grupului vocal „Răsună Valea Jiului de cînt
entuziastă, chemarea — adresată fiecare localitate, prin marşuri pio statuara piramidă din finalul ma al Liceului din Orăştie (prof. I. Po şi joc" (Şcoala generală- nr. 6
pa), culminînd cu „Suita de pe Va
prin salutul Consiliului Naţional niereşti şi frumoase programe iestuos, desfăşurat în „Imnul pen lea Mureşului" — revărsare de vi Petrila — prof. Gh. Musca, D. He-
al Organizaţiei pionierilor tuturor artistice. tru primul preşedinte al ţării" — redea, înv. V. Tolomey) s-au des
purtătorilor cravatelor roşii cu tri Oraşul Deva' a cunoscut dumini tovarăşul Nicolae CeaUşescu — în goare şi ritm — unde talentaţii făşurat în aplauze, publicul mic-'ri
dansatori din Sulighete (prof. Petru
color — de a întîmpina cu mani că o înălţătoare manifestare. Ma versuri de înălţător crez : „Cu el Pîrău), Hăşdău (prof. Rusalin Iş- mare participînd — ca dealtfel 'ne
festări de prestigiu cel de-al IV- rea paradă a copiilor — preşcolari, în suflete şl-n gînd/ Cu tinerească fănoni) şi de la Casa pionierilor parcursul întregului program — cit
lea Forum naţional şi cea de a şcolari, pionieri, utecişti — uriaşul cutezare trează/ Vom cumpăni a- Deva (prof. Vasile Chevereşan) au inima la spectacolul hune dor enilor.
lll-a Conferinţă Naţională a Orga marş desfăşurat în sunet de trom cest pămînt/ Spre-a comunismului făcut să răsune sala in cascade de „Foarte interesant", „Ingenios",
nizaţiei pionierilor : „Să facem 'din pete şi ropot de tobe, a fost doar amiază". aplauze. Şi tot ce a urmat, apoi, „Foarte frumos", „Asemenea spec
aceste momente puternice manifes preludiul impresionantului specta Felicitări copii ! Felicitări şcolari s-a desfăşurat în aplauzele entu tacole trebuie popularizate în fie
tări ale dragostei neţărmurite faţă col de pe stadionul „Cetate", pri — pionieri şi utecişti — care, prin ziaste ale publicului. După scurta, care şcoală", „Toţi muzicali, toţi
de patrie şi partid, şcoli de educa lejuit de încheierea anului şcolar, munca voastră plină de dăruire, dar reuşita repriză muzicală a au voci frumoase", „Ce desen fru
re revoluţionară şi civică a pio anului sportiv şcolar şi de pregăti aţi încununat într-un spectacol atît trompetiştilor şi toboşarilor de la mos realizează prin mişcare !“ sînt
nierilor, a tuturor copiilor patriei. re a tineretului pentru apărarea de frumos anul şcolar ! Felicitări Liceul „A. Vlaicu" din Orăştie cuvinte de apreciere exprimate în
Pe drumul împlinirilor şi bucurii patriei şi sărbătorirea Zilei pionie dascăli inimoşi ! Felicitări reali (prof. 1. Popa), grupul vocal ritmic juriu. „Avem cuvinte de laudă la
lor pioniereşti — Tot înainte !“. rilor. zatori ai acestui spectacol şcolar 1 de la Şcoala generală nr. 1 Petri- adresa judeţului Hunedoara. Muzi
ca e reuşită, îmbinată cu acţiuni
specifice copilăriei, cu obiceiurile
folclorice" — mărturisea preşedin
ROLUL EDUCAŢIEI MUZICALE tele juriului, Ioan Şerfezi, profe
0-a rtfet e tt rt 11 ir a l FORMAREA PERSONALITĂŢII sor la Conservatorul „Ciprian Po-
rumbescu" Bucureşti. „Am admirat
Casa de cultură din staţiunea
balneoclimaterică Geoagiu-Băi a COPILULUI muzica, mişcarea, mesajul de idei
şi sentimente care se adresează
găzduit, duminică, în prezenţa Ieri, la Deva, a avut loc dez copiilor, mesaj inspirat din viaţa,
unui numeros public, întîlnirea Manifestarea de la Geoagiu-Băi tă în Editura politică, a prilejuit baterea „Educaţia moral-politică faptele şi munca lor" (prof. M. A-
de lucru pe tema „Rolul educa s-a încheiat cu un reuşit pro un interesant şi instructiv dia şi patriotică, componentă esenţia cojocăriţei, membru în juriu), „Un
ţiei muzicale în societatea noas gram artistic la care au colabo log, organizat de Biblioteca ju
tră contemporană". întîlnirea, or rat cu succes Ansamblul folcloric deţeană Deva cu tinerii de la lă a formării premiselor perso spectacol foarte reuşit, cu varietate
mare, care a îmbinat foarte bine
ganizată de Uniunea compozito- ;,Doina Crişului" din Brad, corul Ţesătoria de mătase din locali nalităţii copilului preşcolar".
?
rilor . c in Republica Socialistă „Cantilena" din Brad, corul şi tate. Dialogul — la care au par La dezbaterea de lucru, organi zonele folclorice ale judeţului cu
România, Institutul de etnografie căluşarii căminului cultural din ticipat Viorel Rîpa, ing. Corne specificul pionieresc. In unitatea
lui, spectacolul a avut foarte mult
şi dialectologie Bucureşti, Comi Geoagiu. lia Filipescu, Ianina Olariu, zată de Inspectoratul şcolar ju mesaj, evidenţiind multiplele va
tetul de cultură şi educaţie so deţean, au participat educatoa-
lenţe educative din viaţa pionie
cialistă al judeţului Hunedoara, FESTIVAL DE FOLCLOR Georgeta Ene, Lucian Ghiară, rele-directoare din judeţ, precum rească" (prof. Ioan Damşa, inspec
secretarul organizaţiei de partid
s-a bucurat de prezenţa unor şi cadrele didactice din învăţă- tor general în Ministerul Educaţiei
oameni de seamă ai culturii mu- Formaţia de fluieraşi a cămi din întreprindere — a depăşit fi
z ieule româneşti — compozitorii nului cultural din Costeşti-Deal lele cărţii, ajungîndu-se la o edu mîntul preşcolar al municipiului şi Învăţămîntului).
Deşi rezultatele fazei republicane
Dumitru D. Botez, Constantin cativă dezbatere pe probleme Deva. întîlnirea a prilejuit şi o nu se cunosc încă, pionierii hune
Arvinte, Florin Comişel, Mircea a plecat, sîmbătă, spre Rîmnicu desprinse din viaţa de toate zi expoziţie de desen, pictură, mo
Neagu, Constantin Romaşcanu. Vîlcea. Talentata formaţie hune doreni (şi dascălii lor) pot fi min
ări că prin munca, pasiunea şi ta
Valenţele educative ale muzicii, doreană reprezintă judeţul nos lele. delaj, pe marginea căreia au lentul lor au reprezentat cu cinste
rolul şcolii şi, mai ales, al pro tru la Festivalul interjudeţean ★ continuat dezbaterile (aportul a-
fesorului ^ de muzică în iniţierea, de folclor de la Rîmnicu Vîlcea. Şi la I.M.C. Deva a avut loc o cestora la dezvoltarea imagina judeţul în întrecerea artistică.
în apropierea copilului de taine dezbatere reuşită pe marginea
le acestei nobile arte, a prilejuit „FAMILIA TÎNĂRĂ" unei cărţi. Este vorba de lucra ţiei creatoare, a simţului este Pagină realizată de
un viu dialog între compozitori rea ateist-ştiinţifică „Religia în tic, a dragostei pentru frumos a
şi publicul spectator. Cartea „Familia tînără", apăru istoria popoarelor". copilului). LUCIA LIC1U