Page 2 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6067 • MARTI, 1 IULIE 1975
Tn satele Nădăştia de Jos şi Nădăştia de Sus
Nu-j suficient ca organizaţiile de partid în cinstea celui de al X-lea Congres al
să discute periodic despre agricultură... U.T.C. şi a celei de a X-a Conferinţe a
0. Â. S. C. R.
•.« '-u -w»
Ne aflăm în plină bătălie pen cauza ploilor. nu face nimic pentru unitate, de- „DECADA RECORDURILOR" nici tineri, fruntaşi la locurile
tru recoltă. Dar această bătălie — Am discutat treaba aceasta clarînd treaba aceasta în repeta IN MUNCĂ IŞI SPOREŞTE lor de muncă şi în activităţile
a însemnat săptămîna trecută, în şi în birou şi în adunarea gene te rînduri şi în gura mare ? Cîte VALENŢELE obşteşti.
cele două sate, două zile — luni rală. Comuniştii, s-au angajat să acţiuni s-au întreprins împotriva LA CULES
şi marţi — de repaus total, zile muncească mai cu spor, să fie băltirilor, în cele două unităţi ? Pină la această dată, „Decada DE PLANTE MEDICINALE
foarte bune de lucru, după plo exemple. Numai timpul să ne a- Se spune că cooperatorii merg la recordurilor în producţie“ — Importanţa plantelor medici
ile interminabile. Luni nedei, jute... lucru. Da, dar la ce oră ? Şi du lăudabilă iniţiativă a tinerilor nale pentru sănătatea oameni
marţi odihnă după nedei... Cu planul de muncă al organi pă cîte ceasuri se întorc acasă să din judeţul nostru pentru înde lor a fost în repetate rînduri a-
Miercuri oamenii au ieşit prin zaţiei de partid în faţă discutăm ia masa ? In cîmp nu se mai plinirea cincinalului înainte de firmată. Răspunzînd acestei ce
curţi, s-au uitat lung spre cer şi cu tovarăşa Viorica Stanciu, se poate mînca ? Huni şi marţi cînd termen, a străbătut mai multe rinţe, peste 170 de elevi utecişti
au trebăluit cîte ceva. Cam în cretara organizaţiei de bază din nu s-a lucrat, s-au întreprins ac întreprinderi din judeţ. In cele din Hunedoara, Deva şi Brad
acelaşi ritm — mai accentuat Nădăştia de Jos, care este şi pre ţiuni pentru mobilizarea oameni 10 zile, tinerii muncitori din participă în aceste zile la cu
doar pe loturile personale 1 — şedinta C.A.P. din localitate. Gre lor la lucru ? La adunarea gene toate întreprinderile au stabilit les de plante medicinale. An
s-a muncit şi joi, vineri, sîmbă- utatea planului de muncă o con rală a cooperatorilor din Nădăş adevărate recorduri în muncă, gajamentul lor este ca pină la
tă. Să subliniem aici că mai es stituie; desigur, problemele agri tia de Jos, inginera unităţii, Cor recorduri ale talentului şi hăr sfîrşitul lunii să recolteze 25 to
te mult de sapă la porumb, nu culturii. nelia Macra n-a participat. S-a niciei, ale dăruirii lor în uriaşa ne plante. (CORNEL ANDRE-
s-a dat încă cu coasa în cele 162 — Aş sublinia — spune tovară grăbit acasă, la Călan. Oare activitate constructivă de împli ŞOI, I.P.M. Orăştie).
hectare de flnaţ — ,1a Nădăştia şa Viorica Stanciu, un aspect po n-avea ce spune specialista coo nire în fapte .a cuvîntului parti DIVERSITATE SI ATRACTIVITATE
de Jos, şi 102 hectare la — Nă zitiv în acest an î cooperatorii ies peratorilor acum, în plină bătălie dului. Vă prezentăm relatări de ÎN ACŢIUNILE CU TINERII
dăştia de Sus, nu s-a făcut un în număr mare la lucru, nu aş pentru recoltă ? Şi în condiţiile pe itinerarul „decadei", relatări Numai în ultima perioadă,
gram de siloz, nu s-a terminat teaptă să-i mobilizăm noi. In afa unui an greu, ploios ? Dar faţă ce vorbesc de la sine despre mai bine de 100 tineri munci
coasa întîia la trifoi... ră de 4 hectare de porumb, unde de toate asemenea aspecte, ca şi munca plină de roade desfăşu tori de la Termocentrala Mintia,
Am prezentat succint cadrul nu putem intra de apă, s-a prăşit faţă de multe altele, organizaţiile rată de tineri. I.M.C. Bircea şi şantierul I au
problemelor agriculturii in cele mecanic şi manual de două ori. de partid manifestă pasivitate. F.I.L. ORAŞTIE: Succese deo participat la excursiile organi
două sate. Să vedem cum acţio Fîneţele naturale le-am repartizat In sate nu există o agitaţie vi sebite în muncă şi în activită zate la Porţile de Fier, cabana
nează, faţă de atari situaţii, or pe membri cooperatori pe o peri zuală concretă, mobilizatoare, la ţile de după orele de program Pietrele şi, respectiv, la Timi
ganizaţiile de partid. oadă de 3 ani şi nu avem proble Nădăştia de Jos nici gazetă de au înregistrat şi tinerii de aici. şoara. Un larg ecou a avut spec
— Planul de acţiune pentru a- me. Se vor cosi. Nu ştiu ce vom perete, ca să mu mai amintim de Au fost executate o presă de 2,5 tacolul de muzică şi versuri pa
ceastă perioadă şi pentru campa face cu însilozările. 30 de hecta slaba activitate a agitatorilor, a tone şi alta de 6,5 tone, 68 scau triotice desfăşurat la statuia in-
nia de vară trebuia să-I facă in re de trifoi ne-a fost distrus de muncii politice de la om la om. ne pentru export. S-au colec flăcăratului patriot şi om de
ginerul agronom, Valentin Teti- grindină. O să recuperăm ceva Trebuie să subliniem că nici tat şi expediat oţelăriilor mai stat, Dr. Petru Groza. La eta
leanu, dar nu l-a făcut — ne spu din ce vom primi de la ADAS... din partea Comitetului orăşenesc bine de 170 tone fier vechi, e- pa municipală a concursului a-
ne tovarăşul fon Stănculea, secre Din spusele celor doi secretari de partid Călan nu se dă un spri conomiile — finanţate şi nefi plicativ „Pentru apărarea pa
nanţate — realizate în cele 10
tarul organizaţiei de partid din de partid rezultă o împăcare a- jin concret, operativ, eficient. triei", primele două locuri au
Nădăştia de Sus. (Inginerul agro proape totală cu actuala situaţie. Birourile organizaţiilor de partid zile fiind de 370 000 lei. fost ocupate de echipele Liceu
nom al C.A.P. din sat lipseşte de Deşi se ştie cu precizie de pe nu sînt ajutate în stabilirea şi a- COOPERATIVA „RETEZATUL“ lui industrial de construcţii şi
peste o săptămînă, fără să i se fi acum că nu se vor realiza pro legerea celor mai oportune teme HAŢEG : Fiecare tinăr coope Liceului pedagogic — la fete,
rator şi-a depăşit sarcinile Zil
aprobat plecarea. Pină la urmă se ducţiile la grîu, la porumb, nu pentru a fi dezbătute, în concre Liceului industrial de construcţii
spune că a făcut rost de un cer vor fi furaje destule, ni s-a spus. tizarea planurilor de măsuri şl nice cu 10 la sută. In fiecare zi şi Liceului de mecanică — la bă
din cele 10 au efectuat cîte
tificat medical şi a plecat din în repetate rînduri că nu sînt repartizarea de sarcini concrete ieţi. De o participare masivă a
sat). Aşa că noi, biroul, împreu probleme, cooperatorii muncesc. comuniştilor, precum nici în con două ore de muncă patriotică, tinerilor se bucură acţiunile de
după orele de program. 17.9 322
nă cu consiliul de conducere am Repetăm un adevăr i ploaia a trolul îndeplinirii sarcinilor. muncă patriotică. La plantaţia
stabilit două echipe care să lu adus stricăciuni mari, grindina a Actuala situaţie din agricultura lei este valoarea economiilor în de fructe de pădure au muncit
registrate.
creze ila combine. Să ştiţi că dez calamitat .grîu şi trifoi la Nădăş celor două sate demonstrează că tinerii de la I.C.R.M., alţi a-
batem în toate şedinţele proble tia de Jos, dar în faţa acestor ne nu-i deajuns ca organizaţiile de SERI [DISTRACTIVE, proape 700 de utecişti au mun
mele agriculturii. Dacă timpul ne cazuri organizaţiile de partid, co partid să discute periodic despre EXCURSII cit la recoltatul legumelor, la
ajută :3a noi nu se pun probleme. muniştii, toţi cooperatorii nu tre agricultură. Se impun măsuri C.A.P. şi I.A.S., amenajări de
iNu este om care să nu munceas buie să stea cu mîinile în Sîn. Ce concrete, hotărîte pentru rezolva La cluburile din Petroşani, Vri- zone verzi în micro 15, la car-
că,.. măsuri a întreprins organizaţia rea problemelor, nu împăcarea cu •ani, Lupeni, Petrila se organizea- iodrom şi amenajarea de noi te
— Multe lucruri sînt totuşi ră de partid împotriva inginerului situaţia de fapt I ’ă cu regularitate seri distractive, renuri de sport. In toate orga
mase în urmă, şi nu numai din agronom Valentin Tetileanu care GH. I. NEGREA în cadrul „Joii tineretului", la nizaţiile U.T.C. din comerţ s-.au
care participă tineri fruntaşi şi făcut dezbateri ale prevederi
evidenţiaţi în muncă, studenţi, lor Decretului 511197.5. Acţiuni
elevi. Dansul, vizionări colecti de popularizare a Decretului
ve la televizor, audiţii de mu siau desfăşurat şi .în unităţile
Acţiuni ale zică uşoară, şah, tenis de masă, de iînvâţămînt. .Periodic, ,echi
Din activitatea sindicatelor sînt punctele de atracţie ale a- pele de ordine -şi disciplină ale
comitetului nostru municipal în
cestor seri mult -.îndrăgite de
tineri şi onorate cu prezenţă
comisiilor de femei masivă. treprind raiduri pentru depis
tarea .tinerilor neîncadraţi în-
PREOCUPĂRI PE LINIA acţiuni de educaţie juridică, ia Porţile de Fier, Bucureşti, Si tr-o activitate socială utilă. Cu
nivelul tuturor schimburilor de Comitetul municipal al femeilor biu, Valea Prahovei, Arad, Ti sprijinul organelor în drept, .a-
PROTECŢIEI MUNCII lucru. Astfel, în cadrul adunări din Deva a organizat un intere mişoara sînt citeva dintre locu ceştia sînt încadraţi în cîmpul
lor lunare ale grupelor 'Sindicale sant simpozion cu mamele ai că rile -vizitate -in ultima vreme de muncii.
Inspectoratul judeţean pentru de la secţiile mină Deva, trans ror copii vor începe la toamnă către -sute de tineri de la ex GHEORGHE NIŢESCU
protecţia muncii, în colaborare port minier şi uzina de prepa şcoala, în clasa întîi. Au parti ploatările miniere, excursii or secretar al Comitetului
cu organele sindicale, au organi rare, au fost invitaţi să vorbeas cipat peste 150 de mame, căro ganizate pentru cei mai destoi- municipal Deva al U.T.C.
zat o amplă analiză a modulul că jurişti de la .Procuratura ju ra dr. Viorica Dqgaru, prof. Zoe
cum sînt folosite fondurile desti deţeană. Aceştia au clarificat o Zaharia şi înv. Viorica Băneasă
nate protecţiei muncii în unită serie de probleme ridicate de le-au vorbit despre marile răs
ţile economice subordonate Con mineri, legate de cele mai re punderi ce le revin pentru creş
siliului popular judeţean. S-au cente legi şi decrete apărute. terea şi educarea copiilor, _ în
stabilit .măsuri concrete în vede condiţiile de şcolari la 6 ani.
rea folosirii cu mai multă chib ■Ar
zuinţă a acestor fonduri. CONSFĂTUIRE DE LUCRU La I.M.C. Bîrcea şi la Ţesă- '(Donare din pag. t) mare centru siderurgic — unul din
principalele obiective ale cincina
Au fost iniţiate controale asu toria de mătase comisiile de fe precum şi faptul că şi alte colec lului 1976—1980. Vizita secretarului
pra modului cum sînt respectate A CINEAMATORILOR mei organizează procese cine tive de oameni ai muncii din în general al partidului la Călăraşi a
normele de protecţia muncii în matografice pe marginea filmu treaga ţară au realizat de pe acum prilejuit o dezbatere amplă asupra
ateliereie-şcoală, în care îşi des Consiliul judeţean al sindicate cincinalul şi că unele judeţe au, variantei optime de construire a
făşoară practica în producţie e- lor şi Consiliul municipal al sin lui „Ilustrate cu flori de cîmp“, de asemenea, un avans important, noului centru siderurgic — cu o
levi şi studenţi. Cu acest prilej dicatelor din Valea Jiului, a or la care sînt invitate să participe cincinalul va fi realizat înainte de capacitate de două ori mai mare
şi să-şi exprime părerile un nu
au fost concretizate măsuri pri ganizat la Petroşani o consfă măr cît mai mare de femei. termen, aşa cum s-a discutat la decit cea a Hunedoarei — asupra
vind îmbunătăţirea condiţiilor de tuire de lucru cii cineamatorii Conferinţa Naţională a partidului. viitoarelor căi de acces fluviale şi
îucru In aceste unităţi, preveni din judeţ. S-au dezbătut proble + In cuvîntul său, tovarăşul Nicolae feroviare, precum şi asupra pla
rea accidentelor de orice fel. me privind îmbunătăţirea muncii Comisia de femei din cartierul Ceauşescu s-a referit la eforturile nurilor de extindere şi moderniza
9 al Hunedoarei, preşedintă Va-
ce se cer făcute în următoarele
cu filmul realizat de amatori. De leria Marinescu, a organizat o şase luni pentru a realiza spori re a municipiului de pe Dunăre.
Şi în săptămîna care s-a înche
ACŢIUNI asemenea, s-a stabilit ca cea de excursie cu femei din cartier, în rea corespunzătoare a producţiei iat, pe agenda de lucru a tovară
a III-a ediţie a Festivalului ju Republica Populară Ungară. Ac în toate domeniile, pregătirile ce şului NICOLAE CEAUŞESCU au
DE EDUCAŢIE JURIDICA deţean al filmului realizat de a- ţiunea a fost dedicată Anului trebuie făcute în vederea înde figurat mai multe primiri ale unor
Internaţional al Femeilor. Alte
Comitetul sindicatului de la matori, să aibă loc în toamna a- femei din acest cartier au exe plinirii întocmai a prevederilor delegaţii străine. A fost primită
delegaţia Partidului Liber Demo
noului cincinal.
E.M. Deva a organizat mai multe cestui an, la Lupeni. cutat lucrări de reparaţii a len Sîmbătă, 28 Iunie, tovarăşul crat din R.F. a Germaniei, condu
jeriei, a altor obiecte de la Ca NICOLAE CEAUŞESCU a analizat, să de dr. Martin Baugeman, se
sa copilului din Hunedoara. la Călăraşi, amplasarea viitorului cretar general al partidului, care,
la invitaţia C.C. al P.C.R. a făcut
o vizită în ţara noastră.
Răspunzînd solicitărilor unui cale paşnică, prin tratative, a tu Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
mare număr de cititori dornici turor problemelor litigioase din şi _ tovarăşa Elena Ceauşescu au
să-şi îmbogăţească cunoştinţele, ţftll tre state, pentru democratizarea primit, Ia 27 iunie, pe Carbos
să cunoască mai profund anumi , r relaţiilor internaţionale. Sansores Perez, preşedintele Ma
te noţiuni, categorii, legităţi din IfiiilPI Fond central de produse agri rii Comisii a Camerei Deputaţilor,
ştiinţa politică şi din economie, cole, cantitatea de produse agri împreună cu soţia, si pe membrii
cole,
să-şi însuşească mai deplin prin politic ■ ••• '•••’ x> inclusiv cea prelucrată în delogaţiei Congresului Statelor U-
cipiile politicii interne şi inter unităţile agricole, cumpărată de nite Mexicane, pe care o conduce
naţionale ale Partidului Comunist stat direct de la producătorii a- în vizita ce a efectuat-o în ţara
Român şl Republicii Socialiste w*.v gricoli, prin organizaţiile sale noastră, Ia invitaţia Marii Adu
România, ziarul nostru inaugu specializate şi cooperaţia de con nări Naţionale. In aceeaşi zi, to
rează astăzi rubrica „Dicţionar tereselor sociale ale clasei mun destindere, de încordare, de ten sum, precum şi cea livrată di varăşul NICOLAE CEAUŞESCU a
citoare, ale edificării socialismu siune, conflictual etc. C.p. depin rect de către producători consu primit pe preşedintele consiliului
politic şi economic". Rubrica va lui şi comunismului, triumfului de de situaţia diferitelor forţe matorilor colectivi (cantine şco de administraţie al Societăţii „Is-
apare săptămînal. In explicarea idealurilor de libertate socială sociale şi partide politice, de ra lare şi muncitoreşti, spitale). land Creek" din S.U.A.
noţiunilor, categoriilor şi legită şi naţională ale poporului, prin portul de forţe existent, Ia un F.c. de p.a. este 'folosit de statul In săptămîna care a trecut, pre
ţilor politice şi economice, re dîrzenie şi prin fermitate în ac moment dat, într-o ţară sau pe socialist pentru asigurarea per sa a publicat informaţii despre
dacţia va folosi documente de ţiunea de realizare a scopurilor plan internaţional şi de o serie manentă, stabilă şi pe întreg te participarea delegaţiei ţării noas
partid şi de stat, cuvîntările şi fixate şi a sarcinilor primite. de alţi factori de natură obiecti ritoriul ţării, a aprovizionării tre, condusă de tovarăşul Manea
lucrările ştiinţifice ale secretaru A.r. se manifestă atit în împre vă sau subiectivă. Instaurarea u- populaţiei cu produse agroali- Mănescu, prim-ministru al Guver
lui general al partidului, tovară jurări excepţionale, cît şi în si nui c.p. de destindere, securitate mentare, acoperirea necesităţilor nului B.S. România, la lucrările
şul Nicolae Ceauşescu, dicţiona tuaţiile obişnuite ale vieţii. Cul şi pace în lume este o năzuinţă industriei cu materii prime agri celei de a XXIX-a sesiuni a
rele politic şi de economie poli- vitală a popoarelor, o linie de cole, constituirea sau împrospăta C.A.E.R., precum şi Comunicatul
I tică apărute în Editura politică, tivarea a.r. este o cerinţă intrin conduită in politica externă a rea rezervei de stat, precum şi cji privire la cea de-a XXIX-a se
secă a formării conştiinţei socia
precum şi alte lucrări de spe liste, a educaţiei politice a ma R.S. România, care se pronunţă formarea disponibilităţilor pentru siune a Consiliului de Ajutor Eco
cialitate. selor în spiritul înaltelor prin consecvent ^pentru lichidarea de export. Sursele principale de nomic Reciproc.
Abnegaţie revoluţionară, trăsă cipii ale socialismului şi comu plină a vechii politici imperia constituire a f.c. de p.a. sînt i Ieri, posturile noastre de radio
tură moral-politică ce se defineş nismului. liste de forţă şi dictat, a oricăror preluarea integrală a producţiei şi televiziune au transmis ceremo
te prin ataşamentul, devotamen Climat politic, atmosferă, am forme de ingerinţă în treburile de la unităţile agricole de stat, nia sosirii excelenţelor lor ALBLR-
tul, dus, la nevoie, pînă la sacri bianţă psihosocială, care domneş •interne şi de presiune asupra al plăţile în natură efectuate de TO CECCKETTI şi MICIIELE RI-
ficiu, faţă de o cauză sau faţă te în relaţiile din cadrul unor tor popoare militează pentru un cooperativele agricole pentru lu GHI, căpitani regenţi ai Republi
de un ideal social-politic revolu grupuri sociale şi politiee, al u- c.p. de înţelegere şi cooperare crările executate de S;MA., con cii San Marino, împreună cu .so
ţionar. A.r. a comunistului se a- nei naţiuni sau între naţiuni, în .paşnică între state, pentru res tractările şi achiziţiile uiumu ţiile, care, la invitaţia tovarăşului
finnăprin subordonarea con viaţa internaţională. Există c.p. pectarea principiilor dreptului rile, restituirile de seminţe îm NICOLAE CEAUŞESCU şi a tova
ştientă a intereselor proprii in- de înţelegere, de încredere, de internaţional şi soluţionarea pe prumutate etc. răşei Elena Ceauşescu, vor face o
vizită oficială în România.