Page 23 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 23
MIERCURI, 9 IULIE 1975 Pag. 3
re te cantităţi de rădăcinoase şi var în industria judeţului
ză, la adăpostirea furajelor.
...Apele înaintau în urma com
binelor şi remorcilor. Mecanizato
Colectivităţile muncitoreşti —
rii Iosif Buda, Ioniţă Adam, Fran-
cisc Acs, Nicolae Gligor şi Titus
Şerban au recoltat, sub amenin
ţarea apelor care creşteau, 9 hec
tare cu orz. angajate plenar pentru realizarea
...Ostaşii din cele două subuni
tăţi militare venite în ajutor au
asigurat evacuarea la timp a a-
vutului obştesc şi personal al lo de producţii suplimentare
cuitorilor din satul Foit. Cu bra
ţele şi cu mijloacele de transport
ce le-au stat la dispoziţie ei au
scos furajele din zona inundabi LA HUNEDOARA, DETAŞAMENTELE LA E.M. VULCAN : 580 TONE DE CĂRBUNE
lă şi le-au făcut căpiţe pe tere
nurile mai ridicate. Aceiaşi bravi ÎN PLUS, ÎNTR-O SINGURĂ ZI
ostaşi au ajutat apoi oamenii să MUNCITOREŞTI ACŢIONEAZĂ CALM Şl ENERGIC
se reîntoarcă la căminele lor. Minerii din Vulcan au răspuns şi răspund cu înflăcărare, ca un
...întreruperea legăturilor cu C.S. HUNEDOARA. La marile nii veghează cu atenţie ca totul
singhr om, chemării secretarului- general al partidului, de a face to
versantul sudic al Mureşului a agregate ale combinatului siderur să meargă normal. Şi merge ! Am tul pentru a asigura înfăptuirea hotăririlor Congresului al Xl-lea.
sistat recepţionarea laptelui de la gic munca îşi menţine un puls stat de vorbă cu oamenii şi am In fiecare zi din această Lună, ei au pus la dispoziţia economiei na
C.A.P. Rapoltu Mare şi celelalte ridicat, continua. Oamenii lucrea subliniat necesitatea ca toţi să lu ţionale zeci şi sute de tone de cărbund peste sarcinile prevăzute.
cooperative. Ce era de făcut ? în ză cu îndemnurile secretarului crăm cu maximă grijă şi să rea Luni, de exemplu, planul la extracţie a fost depăşit cu 580 tone.
grijitoarea Paulina Urs s-a trans general al partidului, tovarăşul lizăm un spor cit mai mare de Intrucit de la începutul anului au fost date peste plan mai bine de
format în „bâciţă" prelucrînd sub Nicolae Ceauşescu, în suflete, cu producţie pentru a suplini în mă 24 000 tone de cărbune, se prevede, în baza mobilizării deosebite ce
formă de telemea şi smîntînă în forţa amplificatoare de fapte dată sură cit mai mare pierderile pro există aici, ca în cursul acestei săptămâni să fie îndeplinit angaja
treaga producţie de lapte. de-'analiza şi măsurile stabilite de vocate de calamităţi. mentul anual majorat de 25 000 tone.
...La Geoagiu-Băi se aflau la şedinţa Comitetului Politic Execu — Vi s-a cerut ajutor în spri
odihnă peste 1000 de oameni ai tiv al C.C. al P.C.R. de duminică, jinul celor loviţi de inundaţii.
muncii şi fluxul aprovizionării cu 6 iulie, cu privire la marile bătă Cum aţi răspuns ? FORŢA Şl DEMNITATEA COLECTIVULUI
legume şi zarzavaturi proaspete a lii pe care le dă întregul nostru
fost întrerupt. La apelul staţiu popor cu calamităţile naturale. — într-o zi a fost nevoie de La Fabrica de industrie locală nic, alţi 80 de muncitori participă
nii, cooperatorii din comuna Ra- Tovaxăşul Ionel Cîndea, secreta 10 oameni. Am discutat cu forma din Orăştie s-a măsurat, nu o la lucrările din agricultură, pen
polt au răspuns şi livrat, de ma rul comitetului de partid al com ţia de termotehnicieni condusă de dată, starea de forţă şi demnitate tru că şi aici sînt mari urgenţe.
re urgenţă, morcovi, pătrunjel, comunistul Virgil Borza şi oame a colectivului, de acţiune unită Mobilizai de organizaţia de par
fasole, varză, angajîndu-se să vi binatului, ne informează că în nii s-au angajat să depună efor în îndeplinirea sarcinilor de pro tid, de organizaţia U.T.C., de co
toate secţiile se lucrează la cote turi mai mari pentru a-i înlocui
nă în ajutor şi în continuare. înalte de răspundere şi dăruire. ducţie. Colectivul care a dimen misia de femei din întreprindere,,
La a fost ...Pe măsură ce apele s-au re In primele 7 zile ale lunii iulie pe cei care plecaseră. Şi, aşa s-a sionat timpul cincinalului în 3 întregul nostru colectiv acţionea
tras de pe cele peste 1000 de hec întîmplat. Deşi lucrează la repa ani, 6 luni şi 20 de zile îşi mă ză în aceste zile unit, cu forţe
tare inundate, din care 60 ha cu s-au dat peste plan 666 tone fon rarea cuptorului nr. 6, nimic din sporite pentru a-şi onora — ca
.tem în găr- legume, s-a trecut la scurgerea tă, 2 623 tone oţel Martin şi elec ce trebuia să facă ei n-a întirziat. soară forţele, în aceste ore de şi în cele şase luni ce au trecut
maximă încordare pentru ţară, în
angajaţi ai bălţilor şi salvarea recoltei care tric şi 3195 tone laminate. Aş mai remarca un fapt maistrul . fapte de înaltă ţinută muncito din acest an — sarcinile de pian
itituţiilor a- nu a fost încă total compromisă. — Şi noi resimţim unele greu electrician Petru Sferdeanu are rească. şi nu numai a le onora, ci a rea
oameni să- Pe celelalte tarlale ale coopera tăţi provocate de inundaţii — ne direct de suferit de pe urma i- liza mai mult. întreaga noastră
i-şi facă pe tivelor continuă intens praşila a spune interlocutorul. în primul nundaţiei. Cu toate acestea el n-a — în faţa Situaţiei deosebite naţiune depune, îh aceste zile,
m le-o cere treia manuală la porumb şi car rînd, primim cu o anumită întîr- 'lipsit nici c clipă de la lucru. care s-a creat, noi am analizat efort maxim. Colectivul nostru
posibilităţile de care dispunem şî s-a alăturat cu puterile sale a-
cum le dic- tofi, precum şi recoltatul furaje ziere unele produse de strictă ne I.C.S.H. Maistrul Grigore Boie- ajutorul pe care ne simţim obli
lor. cesitate, ca prafurile exoterme, a- cestei unite forţe. Şi dacă scule
Nivelul maxim al apelor revăr cidul sulfuric, precum şi unele ru, locţiitorul secretarului comi gaţi şi trebuie să-l dăm — ne • rul Traian Mihuţ, maistrul Ioan
U sate în această zonă a fost cu 10 piese de schimb. In aceste condiţii tetului de partid de la X.C.S. Hu spune ing. Ioan Cîndea, directo Popa, inginerul Viorel Drăgan,
nedoara, ne informează că zilnic rul fabricii. Am mobilizat între
cm mai scăzut decît cel din 1970, s-au luat măsuri pentru accelera turnătorul Ocolişan Ilie, tîmpla-
,R’J dar pagubele la culturi sînt in rea descărcării vagoanelor ce vin cîte 40 de tineri de pe şantierele gul colectiv, care munceşte în rul Gheorghe Butnaru, lăcătuşii
unităţii pleacă acolo unde este
comparabil mai mari şi deci şi e- şi. încărcarea mai rapidă a celor schimburi prelungite, participă la Nicolae Ţeghe, Emanoil Berindei,
forturile necesare pentru recupe care pleacă de la noi cu profile. nevoie, pentru a ajuta la recolta orice acţiune întreprinsă. în mod şeful sectorului construcţii meta
rarea lor. rea legumelor, zarzavaturilor, a deosebit, schimburile prelungite lice Eugen Ghirilă, şeful sectoru
De asemenea, în toate secţiile furajelor, la salvarea recoltei din
SIŞTI se are în vedere suplinirea oa se efectuează în sectorul maşini- lui transport, Gheorghe Borcan,
GEOAGIU - GELMAR - calea apelor. unelte, pentru a ne onora sarci
lor, s-au menilor care, din cauza întreru Practic, ne aflăm în alertă zi nile de plan în condiţiile în care sînt la datorie — aceasta însem-
nînd uneori m-uncă de zi şi noap
perii circulaţiei feroviare şi rutie
încărca- AUREL VLAICU : re pe anumite porţiuni, nu pot şi noapte — ne spune tovarăşul circa 200 de angajaţi lipsesc (sînt
: un te- ACŢIUNI DE REFACERE Boie.ru — pentru a răspunde la te — ei sînt doar câţiva dintre
i Mureş, veni la lucru. chemări. Pentru aceasta, între navetişti, iar din pricina inunda sutele de oameni de la noi despre
ţiilor nu se pot deplasa. E vorba
care se poate spune că au făcut
ucrau de SI PE FRONTUL — Ce sprijin acordă combinatul prinderea noastră are 1 000' de oa mai ales despre cei din zona Gel- front comun cu forţa, cu demni
s-a în- zonelor calamitate ? meni, cu uneltele necesare pentru
'jăii Lă- RECOLTEI — încă de joia trecută, peste orice eventualitate. Zilele trecu marului). O altă parte din oameni tatea şi unitatea întregii naţiuni.
rcat, în- O veste îmbucurătoare, după zile 600 de lucrători din secţii şi ser te am trimis la Ilia 10 moto- ajută la urgentarea lucrărilor de
i cei de de veghe şi de incertitudini: Gel- vicii au plecat în cîteva unităţi pompe. Avem, de asemenea, la investiţii din întreprindere. ZU- L. LARA
reacţio- mar, una din localităţile agricole de pe Valea Mureşului îndemînă autobasculante, earosa-
prundiş judeţului complet inundate, a fost pentru a sprijini recoltarea, în te, cisterne care pot fi folosite ACŢIUNI SUSŢINUTE PENTRU MENŢINEREA UNUI
. presele eliberată de ape şi toţi cei peste treţinerea şi salvarea culturilor. orieînd.
pe malul 500 locuitori s-au întors la cămi De atunci, zilnic alţi 60—80 de RITM NORMAL ÎN EXECUŢIE
secţia nele lor. Am stat de vorbă cu oamenii,
'AFŢ“ şi — Azi (ieri — n.n,), toţi locuito tineri se deplasează a c o l o u n d e am dezbătut cu ei indicaţiile to Constructorii de Ia şantierul nr. 1 al T.C. Deva s-au simţit mo
este nevoie pentru a da o mină varăşului Nicolae Ceauşescu, pre
apă, şi rii din Gelmar apţi de muncă, ti bilizaţi încă_ din prima clipă cind s-a anunţat creşterea Mureş.uLui —
ault pînă neri şi vîrstnici, adică 350—400 oa de ajutor. cum şi documentele recentelor ne relatează şeful de lot, Avram Tomuş. Paralel cu salvarea mate
şi calm. meni, au lucrat şi lucrează intens La oţelăria nr. 2, îl întîlnim pe şedinţe ale Comitetului Politic riilor şi materialelor din depozitul de tranzit (situat în zona căii fe
ică, Vio- la evacuarea apei, curăţirea stră maistrul principal Victor Petroes- Executiv al C.C. al P.C.R., astfel rate), două echipe de muncitori au dat ajutor la peste 50 de familii
ctorul şl zilor, curţilor, locuinţelor, cu alte cu, secretarul comitetului de partid incit putem conta orieînd pe ac din str. Progresului pentru evacuare. în prezent, aceleaşi echipe
ecuse de cuvinte la înlăturarea urmelor al secţiei. ţiunea lor fermă, hotărîtă. muncesc la curăţirea de apă şi mii a locuinţelor, la executarea unor
re ame- inundaţiilor şi revenirea vieţii la — Cum caracterizaţi mersul pro La I.C.S.H. ritmul de lucru se lucrări la imobilele avariate. în acelaşi timp, cu celelalte forţe în
normal — ne informa tovarăşul ducţiei şi atmosfera de lucru în menţine la un nivel ridicat pen cercăm să menţinem un ritm constant de execuţie pe şantierele din
u salvat Aurel Doboş, secretarul Comitetu aceste zile în secţie ? tru înfăptuirea exemplară a sar Deva. S-a muncit fără întrerupere şi duminică la noua casă de cul
afecţiune lui comunal de partid Geoagiu, pri — Se lucrează cu calm, exigent, cinilor de plan. tură, şcoala cu 16 clase, blocul „R“ etc.
lor s-a marul comunei. Ei sînt ajutaţi de cu răspundere şi eficient. Cuptoa La S.U.T., staţia de betoane a fost repusă în funcţiune, dezafec-
iţişări şi 80 militari şi de mecanizatorii de rele funcţionează din plin, oame CORNEL ARMEANU tînd importante forţe care au fost redirijate pe şantiere.
In amin- la S.M.A. Geoagiu. Apă mai este
puţină în sat şi sperăm că pînă
vIDU diseară va fi complet evacuată..
Cadrele sanitare continuă activita
tea de dezinfecţie, atît la Gelmar,
în Gelmarul descongestionat de Pe opoare, toate forţele la efectuarea lucrărilor agricole
cit şi la Aurel Vlaicu.
SŞgM!
încleştarea viiturilor catastrofale au
reînceput lucrările de reparaţii şi
consolidare a digului pe care oa (Urmare din pag. 1). gură zi, pe ploaie, au reuşit să lor au făcut ca în cel mai scurt ieşirii la seceriş manual, discuţii
menii l-au apărat multe ore grele. strîngă recolta de cartofi de pe 30 timp lucrurile să intre în normal. nefinalizate concret într-o acţiune
Practic, existau condiţii ca, încă eficientă. Abia, cu multă greutatej
Se acţionează cu 2 buldozere, 3 din cele 20 existente. Cooperatorii ha la ferma din Aurel Vlaicu a din G iulie, membrii cooperatori s-a ajuns* la concluzia că va tre
autobasculante „DAC“ de cîte 10 to Covaci Ludovic, Miron Bretean, I.A.S. Simeria. din zona neafectată — majo
ne şi 2 „Bucegi“. Avram Moga şi Ion Herbei au Nici un efort nu este prea mare bui să se treacă din casă' în casă,
De la I.S.C.I.P. se comunică': fer ifost. în fruntea acţiunii. Cu toate pentru a nu lăsa sub apă nici o ritatea satului — să iasă la „să vedem ce putem face". Sigur,
mele de porci din localitate au re insistenţele, un singur cooperator, fărîmă din plinea ţării, pentru a lucru cu toate forţele, chiar şi a-
colo unde umezeala pămîntului nu în acest mod greoi de lucru,, cînd
venit la activitatea normală odată Aurel Morar, nu secerase încă or pune la adăpost furajele, pentru a înseşi cadrele cu munci de răs
cu repunerea în funcţiune a chior zul de pe suprafaţa repartizată, pregăti recolta viitoare. Acest im permitea intrarea maşinilor agri
perativ major a fost înţeles de toţi cole, în acest sens era de aştep
7 hale afectate de inundaţii. diminuînd astfel realizările coo cetăţenii localităţilor Beriu şi Măr- tat să fie organizată ieşirea la se pundere în unitate acţionează fără
înspre Geoagiu, ca şi în alte perativei (?). hotărîre, tărăgănat, prea ‘ multe nu
părţi ale judeţului, se acţionează Evacuarea apei care bălteşte pe tineşti care, în aceste zile, în po ceriş manual la orz. Am avut însă se pot face.
intens, în prezent, pe două fron teren, afectând anual recolta de fida ploilor, au lucrat cu multă prilejul, în 7 iulie, să asistăm, la N. ÎÎRCOB
CORICIUC turi — la refacere şi in campania ne 30 de hectare la ferma din Bre hărnicie. Duminică, la Beriu, peste sediul C.A.P. Aurel Vlaicu, la dis
agricolă de recoltări şi întreţinere tea Streiului a I.A.S. Haţeg, con 400 de ţărani cooperatori au mun cuţii prelungite pînă în jurul a- N. STANCIU
eCĂRII a culturilor stituie un obiectiv căruia i s-a a- cit 1a recoltarea orzului de pe 20 rniezii în legătură cu organizarea C. DROZD
Ieri a fost declanşat secerişul cordat maximă atenţie. Aici au ha, manual şi mecanic, la recol
ia combi- griului, iar astăzi cel al secarei fost instalate două motopompe care tarea furajelor, legumelor, iar
iroape 800 din zona inundată. Tot ieri s-au au funcţionat zi şi noapte pentru luni, în afară de muncile agricole
utat, ma- recoltat 11 hectare de orz, 8 hec ea terenul respectiv să poată fi obişnuite, s-a lucrat la repararea
drumurilor deteriorate de ploi.
loltu Ma tare cu furaje cultivate şi 2,5 tone grabnic reînsămînţat cu porumb. în comuna Mărtineşti, duminică
de fructe, au fost executate pră
La realizarea sarcinii respective
lul din şite la porumb şi legume. La lu au contribuit I. Lazăr, L. Moga, A. şi luni, sătenii, în număr de peste ^ “ jf — 111» , i
•e cartofi, crări au luat parte aproape 800 de Vinţan, I. Mărcuţ, M. Gîrjob şi 250, au lucrat la recoltatul orzului
WJ £%
Lmportan- cooperatori, angajaţi din unităţile alţii. Referitor la recoltat, directo şi trifoiului, transportul furajelor MMM
locale şi de la Orăştie, elevi. De rul I.A.S. Haţeg, ing. George Răi- de pe cîmp, repararea podeţelor
la Orăştie, 60 de meseriaşi din coo ean, ne-a relatat că pînă acum s-a şi altele..
peraţia meşteşugărească au plivit strîns orzul de pe 100 ha, urmînd în contrast cu aspectele aminti
culturile de gulii şi sfeclă de zahăr ca în trei zile bune de lucru în te, în cooperativele agricole din mwmslimmL Silii
pe 3 hectare. cîmp să fie încheiat secerişul pe comunele Pui, Sălaşu de Sus, Sîn- sisiii
— Astăzi şi în continuare, în a- toate cele 400 ha planificate. Con tămăria-Orlea, Băcia şi altele, deşi
gricultură va avea loc o amplă mo comitent, se continuă însilozarea lucrările de recoltat, întreţinere a
bilizare — ne informează secreta furajelor, unitatea avînd în stoc culturilor şi strînsul furajelor sînt
Peste 200 muncitori de la ,,Marmura", I.C.I.L., I.M.M.R., I.C.M., S(a-
rul comitetului comunal de partid, peste 1 000 tone la fermele din Că- rămase în urmă, nu s-a asigurat ţia Simeri/a călători, Triaj, I.G.O. şi elevii de Jia şcolile nr. 1 şi 2 Simeria
primarul comunei. Contăm pe o lan, Unirea şi Rîu Bărbat. o mobilizare masivă (.au fost zile au participat ieri la pi ivi tel buruienilor <le pe 22 lia cu sfeclă de za
participare de cel puţin 1 500 coo La C.A.P. Valea. Sîngeorgiului şi cînd cooperatorii participanţi la hăr “ ale C.A.P. Sîntamirei.
peratori, muncitori, funcţionari, e- ferma I.A.S. din Călan am întîl- muncă puteau fi număraţi pe de ţ
Jevi localnici din Geoagiu, nit peste 300 cooperatori, munci gete — n.n.), a tuturor locuitori-
Cigmău, Gelmar la recolta tori şi elevi la săparea unor ca lbr satelor, la acţiunile respective. ^ ^ j f||
tul griului, secarei, orzului, furaje nale — peste 8 km lungime — Comitetele de partid, consiliile
lor, la întreţinerea culturilor. pentru scurgerea apelor de populare şi conducerile C.A.P. au
Comitetul comunal de partid, con pe culturi, fiind astfel ferită o obligaţia de căpetenie să acţione
siliul popular, oamenii muncii din suprafaţă de peste 30 ha şi re- ze energic, în spiritul sarcinilor <<3 * * '* \ ..............................................
satele Geoagiului au reţinut, din dîndu-se circuitului productiv cir izvorîte din starea de necesitate, ■
noile şi importantele măsuri stabi ca 2 hectare. Am notat formaţiile pentru ca toate lucrările agricole
lite în recentele şedinţe ale Co conduse de Oscar Zigan, Dorel să fie efectuate intr-un timp scurt,
mitetului Politic Executiv al C.C. al Ânghelina şi Relu Butucel,. pe coo- să nu se piardă nimic din pro j*,' A: .j
P.C.R., imperativul de a acţiona neratorii Viorica Păştioi, Tiberiu ducţia de cereale, furaje sau le
fără preget pentru salvarea cultu Curtean, Viorel Ocolişan, Ion Nas- gume.
rilor, pentru intensificarea recolta ta, Dorin Vasiu, . Gruia Enăşoi şi E adevărat, o parte a satului ■
tului chiar şi în locurile unde apa alţii. Aurel Vlaicu a fost afectată de - •* J ţi -
nu este complet retrasă, în vede Merită toată lauda şi cei 130 mi revărsarea Mureşului, dar acţiu mm : - - ' >
rea evitării oricăror pierderi. litari de sub comanda lt. major nile energice întreprinse aici pen
ONOIU 1. MiRZA Constantin Iancu, care, într-o sin tru diminuarea efectelor inundaţii