Page 3 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 3
DRUMUL SUUALI51V1ULU1 WK. OUO/ IV1AK J ! 1 lULIt 1V75
f
Carnet cultural SesItaHie §tiiratgffic&
ZIUA IMWÂ ŢÂ TORULUI
O VALOROASA LUCRARE „Tradiţii şi
Profesor Emerit CORNEL STOICA, ŞTIINJIF1CĂ
inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean
A ieşit de sub tipar o valoroasă
O tradiţie generoasă ne în- noi dimensiuni. A crescut pro lucrare ştiinţifică, editată de Casa continuitate pe
< deamnă ca, în fiecare an, să o- centul de cuprindere a copiilor corpului didactic Deva sub egida
magiem munca plină de abnega în grădiniţe, prin extinderea Consiliului popular judeţean (comi
ţie a cadrelor didactice, a ace spaţiului de şcolarizare şi ame sia de demografie). Este vorba de meleaguri hunedorene
un
„Cibernetica
volumul
şi
lora care au în mîinile lor cea- najarea unor noi unităţi. vast material de studiu mediul", cele
despre
mai preţioasă materie primă a In învăţămîntul primar a scă două mari domenii subliniate în
omenirii — sufletul copilului de zut, pînă aproape de lichidare, titlul lucrării şi, totodată, un oma Sesiunea ştiinţifică de comunicări Cliefneaux), „Cele mai vechi urme
vîrstă şcolară — şi marea răs numărul nepromovaţilor, reali- giu adus hunedorenilor ce se dove ce a avut loc sîmbătă, la Hunedoa de locuire pe teritoriul municipiului
pundere în faţa poporului de a zîndu-se una din sarcinile prin desc gazde receptive ale ştiinţei con ra, organizată sub auspiciile Comi Hunedoara (prof. Ioan Andriţoiu),
forma tînăra generaţie. cipale trasate acestui ciclu şco temporane. tetului judeţean pentru cultură şl „Vestigii dacice şi romane în zona
Sărbătorirea Zilei învăţătoru lar de documentele de partid. educaţie socialistă de către Muzeul Hunedoarei" (prof. Adriana Rusu),
lui a dobîndit, în acest an, di-- Ridicarea nivelului de pregătire ANIVERSARE judeţean şl Castelul Corvineştllor a „Cunoşteau dacii zăcămintele meta
mensiunl noi determinate de o- al elevilor a stat permanent în avut ca temă „Tradiţii şi continui lifere de pe cuprinsul Hunedoarei ?“
pă
cadrele
Ea
Petrila,
didactice,
rientările pe care documentele atenţia profesorilor din învăţă rinţii, cei peste 900 de elevi de Ia tate pe meleaguri hunedorene". Is (prof. Li vi u Mărghitan), „Importan
Congresului al Xi-lea, Progra mîntul gimnazial (aici promova- şcoala generală nr. S au sărbătorit torici, arheologi, arhitecţi de renu ţa Castelului din Hunedoara în con
mul partidului, indicaţiile tova-- bilitatea este de 94 la sută), li împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea me din ţară şi din judeţ au adus, textul dezvoltării arhitecturii mili
răşului Nicolae Ceauşescu le ceal, profesional şi tehnic (92 la unităţii de învăţămînt din cartier, prin comunicările susţinute, mărtu tare medievale transilvănene" (GIi.
aşează în faţa învăţămîn-- sută) reuşindu-se ca, pe j.udeţ, aniversare întîmpinată cu succese rii valoroase despre trecutul ţinu
tului de toate gradele. E- procentul de promovabilitate să de seamă în procesul instructiv- tului hunedoreân. „Mărturii arheolo Anghel), „Domeniul Hunedoarei re
urhariale
conscripţiile
din
(o
promovabilitate
la
98
forturile continue de înnoire fie de 96,44' la sută. educativ Sărbătoarea a fost de întregită gice privitoare la continuitatea po flectat şi în 1820“ (dr. Livlu Botezan),
sută).
1785
a învăţămîntului prin perfecţio Deschiderea către nou a învă- de un spectacol omagial, Ia a cărui porului român pe meleagurile liune- „Coyfinuitatca etnoculturală româ
narea şi modernizarea- structuri ţămîntului, efortul depus pen reuşită şi-au adus o frumoasă con dorene" (Conf. dr. Iladrian Daicovi- nească în Pădurenii Hunedoarei"
lor, a conţinutului său, a- me tru aceasta au făcut ca zestrea tribuţie formaţiile corale „Rapsodia", (prof dr. Nicolae Dunăre), „Acţiuni
todologiei şi metodelor, Con didactică- şi materială a şcolilor „Doina" şi a claselor' I—IV, grupul clu), „Mărturii istorice privitoare la
din
gresul al Xl-lea le-a dat o din judeţ să crească în acest an vocal al clasei a II-a, echipa do continuitatea românească pe văile ale locuitorilor drepturilor Gholar pentru
de
fi
a
recunoaşterea
orientare fermă i îmbinarea cu peste 30 de laboratoare de dansuri şl montajul muzieai-nterar rîurilor Strei şi Coma" (conf; dr.
—
procesului didactic cu activita fizică, chimie, biologie, iar ori dedicat evenimentului. Radu' Popa), „Castelul de la Hune miner doar 1774" (MIhai Cerghedean),
comunicările
din
clteva
sînt
tea productivă* munca- repre- entarea spre integrare cu acti ANSAMBLUL „DOINA CRIŞULUI" doara — monument de arhitectură
zentînd un factor fundamental vitatea productivă e relevată civilă şl militară" (arhitect Eugen care au dat manifestării de Ia Hu
de educare a tinerelor generaţii. de o producţie şcolară, realizată PLEACA IN R.S. CEHOSLOVACA nedoara o înaltă ţinută ştiinţifică.
Mergînd pe drumul transpu în ateliere, microîntreprinderi şi
nerii în viaţă a direcţiilor de a microferme, în valoare de a- Astăzi, ansamblul „Doina Crişu-
oraşului
imprima învăţămîntului un pro proape 10 milioane lei; lui" S. al Cehoslovacă Brad va în pleca în
unde,
R.
perioa
fil prioritar formativ, care să- Corolarul de la acest sfîrşit- da 3 — 7 iulie a.c., va participa la
stimuleze gîndirea productivă a de- an şcolar, cînd în învăţă Festivalul internaţional de folclor simpozion Cibernetica şj mg iul
elevului, sărbătorirea din acest mîntul hunedoreân s-au înscris de la Vycliodna. Din repertoriul an
lipsi
samblului
nu
an a Zilei- învăţătorului a avut, succese de prestigiu şi în dome populare moţeşti, vor jocurile cîntecelo
„ţarina",
în judeţul' nostru, un accentuat niul culturai-artistic şi sportiv „Dansul pădurenesc", „învîrtita fe Cibernetica — ştiinţa comenzii (ing. L Sion), „însemnări de socio
caracter de lucru. A fost o zi — e rezultatul îndrumării în ciorească" şi „Căluşarii". Ii dorim şi comunicării, a transmiterii, me logie pe marginea lucrărilor sim
de cinstire şi bilanţ, de relevare tregii munci didactice de către mult succes ! morizării şi prelucrării informaţii pozionului" (dr. Roman Alexan-
şi potenţare a marilor şi res organizaţiile de. partid*, al con lor — s-a aflat într-o inedită ar drescu) au făcut din manifestarea
ponsabilelor sarcini ce revin a- lucrării strînse cu organizaţiile monie' cu mediul înconjurător, în de la Deva, o întllnire ştiinţifică
ceiora care au> în instruire şi- de pionieri şi U.T.C. cu părin cadrul unei prestigioase manifes prestigioasa, cu învăţăminte Valo
educare — prin mijlocirea şcolii ţii, întreprinderile patronatoare. MCAAUREfiT 75 tări ştiinţifice, găzduită de jude roase pentru- activitatea practică.
Ziua învăţătorului, care ne-a
•— aproape 100 000 de elevi. Zi prilejuit o sărbătoare omagială ţul nostru. Este vorba de simpo ..Prin înalta sa' ţinută ştiinţifică,
ua învăţătorului, sărbătorită şi de bilanţ a fost, totodată, şi zionul „Cibernetica şi mediul", or simpozionul a pus la îndemîna fac
ieri, ne-a prilejuit omagierea Marele examen al maturităţii ganizat la Deva de Comisia de de torilor de decizie din judeţ — du
o manifestare de îndemn la de gîndire a absolvenţilor, a mografie a Consiliului popular ju
celor 4 800 de dascăli ai şcolii muncă pentru fiecare cadru di capacităţii lor de sinteză şi ge deţean, în colaborare cu Casa cor pă cum sublinia în cuvîhtul său
hunedorene, cadre angajate cu dactic. Dumneavoastră, dascălii, neralizare s-a încHeiat. Prin' pului didactic Deva, manifestare tovarăşul Vichente Bălan, prim-
răspundere în nobila misiune de sînteţi modelele şi modelatorii faţa celor 35 de comisii de exa ce prefaţează un eveniment de vicepreşedinte âl Comitetului exe
pregătire a omului de mîine, a viitoarelor generaţii. De dum minare din judeţ au trecut toţi seamă care va avea loc la Bucu cutiv al Consiliului popular jude
ţean — un material valoros, care
căror pasiune şi dragoste pen neavoastră depinde ca tinerii, cei 1800 de absolvenţi din li reşti în vara acestui an — Congre
tru muncă le-au adus, de-a aflaţi astăzi pe băncile şcolii, ceele teoretice şi de specialita sul internaţional de cibernetică. deschide drum unor măsuri rigu
roase, ştiinţifice, cum înseşi docu
te ale şcolilor hunedorene.
lungul anilor, peste 800 de să- devină oameni adevăraţi, Ea comisia nr. 1, de la Lice 1 - Personalităţi de seamă ale vieţii mentele de partid ne cer, de pro
titluri, ordine, medalii şi gra multilateral pregătiţi şi, totoda ui „Decebal" din Deva, toţi ab ştiinţifice româneşti, alături de
daţii de merit. A fost o zi bi tă, profund devotaţi idealurilor - solvenţii au promovat cu suc specialişti din diverse domenii de tejare a mediului înconjurător".
1
lanţ, corolar al strădaniilor din scumpe ale societăţii noastre so ces bacalaureatul. „în general activitate din judeţul Hunedoara,
sînt
cele' trei trimestre de şcoală, cînd cialiste Să facem totul pentru vorbind, Am rezultatele obligat să foarte au dat, prin comunicările susţi LUCIA LICIU
dau
fost
bune.
eforturile în procesul instructiv-e- ca, peste ani, să putem măsu foarte multe note de zece — nute, o aleasă ţinută lucrărilor
ducativ s-au intensificat, cînd pre ra rezultatele investiţiilor noas mărturiseşte conf. univ. dr. Oc- simpozionului. Comunicările „Medi
ocuparea' pentru lărgirea- bazei tre. de abnegaţie şi pasiune in tavian precup, preşedintele comi cina cibernetică" (acad. Ştefan
didactico-materiale a cunoscut competenţa foştilor elevi ! siei. Aceasta- se explică prin fap Milcu), „Cibernetica şi celelalte
tul că- elevii examinaţi provin ştiinţe"' (prof. univ. dr. Eugeniu
☆ din 2 clase speciale (de matema Nicuiescu Mizil), „Interferenţe Album
Teri, în municipiile şi oraşele omului de mîine. Aprecieri şi tică şi chimie) şi din alte 2 cla biologice —■ cibernetică — Viitor"
hunedorene, au avut loc adunări felicitări din partea biroului Co se cu profil real; Acesta e un (dr. Al. Ionescu, membru al Aca
: festive închinate Zilei învăţăto mitetului judeţean de partid au ; aspect la care aş adăuga intere demiei de Ştiinţe din Illinois —
şi
didactice
cadrele
rului, la care au participat ca fost transmise tuturor cadrelor sul cu au oare pregătit examenul pe S.U.A,), „Marile circuite naturale
elevii
dre didactice din toate unităţile didactice din judeţ prin cuvin- i care l-aş defini al maturităţii autoreglate" (dr. Lucian Ghinea), de vacantă
de învăţămînt din judeţ. Au fost tul tovarăşilor Vichentc Balan, în gîndire şi sinteză". La comi „Despre unele- efecte ale poluării
adunări de cinstire a muncii prim-vicepreşedinţe al Comitetu sia mixtă nr. 4, unde s-au pre atmosferei" (dr; I. Bădău), „Neuro-
dascălilor şi de bilanţ, de rele lui executiv al Consiliului popu zentat şi absolvenţii Liceului de cibernetica procesului de adapta Marşul Victoriei
vare a responsabilelor sarcini ce lar judeţean (la adunarea festi arte plastice şi muzică din De re" (prof. dr. doc. C. Bălăceanu),
revin slujitorilor şcolii şi de în vă de la Haţeg), Ilie Rădulescu, va (toţi promovaţi), aprecierile „Cibernetica’ autoreglării umorale"
Prima şi cea mai educativă ac
demn la o activitate şi mai rod secretar al Comitetului judeţean preşedintelui comisiei, lector (dr.- V. Gusic), „Perspective siste- ţiune de amploare din această
univ. I. Drăgătoiu; se referă- în
nică în amplul proces- instructiv- de partid (la Hunedoara), Petre deosebi Ia candidaţii ^e la cursu mice — vechi şi noi — în ecolo vacanţă mare a fost Marşul Vic
educativ. Bota, vicepreşedinte al Comite rile de zi. „La limbi străine — gia aşezărilor umane" (dr. V. Săh- toriei, aflat- la cea de-a II-a e-
i In alocuţiunea susţinută cu tului executiv al Consiliului, rusă, franceză; engleză — absol leanuj, „Azotul şi circuitul său în diţie. Declanşat în întreaga ţară
popular judeţean (la Simeria),
acest prilej la adunarea festivă venţii au folosit cu uşurinţă vo natură" (dr. Demian Cadar), „In prin parola-mesaj — transmisă
din municipiul Deva, tovarăşul Clement Ncgruţ, prim-secretar al cabularul, au' s-a stâpînit limba, dar dustria extractivă minieră şi me prin posturile de radio şi televi
Comitetului municipal de partid
simţit
latină
la
(exceptîndl
Ioachim Moga, prim-secretar al Petroşani, primarul municipiu 4 — 5 cazuri) că a fost obiect de re diul înconjurător" (prof; univ. dr. ziune la emisiunile, „Noapte bu
Comitetului judeţean de partid, fugiu pentru unii absolvenţi". ing. A. Popa şi conf. dr. ing. Bela nă, copii" şi „1001 de seri" —
preşedintele Comitetului execu- lui (la Petroşani), David Lazăr, „Faţă de numărul mare de ab Nagy), „Calculatoarele electronice Marşul Victoriei a unit, la etapa
1 tiv al Consiliului popular jude preşedintele Consiliului- judeţean solvenţi, procentul celor aflaţi şi mediul înconjurător" (dr. ing. sa de masă, mii de pionieri hu-
ţean, a transmis cadrelor didac- al sindicatelor (la Călan); Petre sub limită e foarte mic. Am cu Al. Pop), „Pădurea şi locul ei în nedoreni. Sosiţi în dimineaţa ur
Lungu, şef' de secţie lă Comite
j tice, din partea biroului Comite tul judeţean de partid (la Orăş- vinte de apreciere — ne spune natură — efectele negative ale des mătoare declanşării acţiunii la
tului judeţean de partid- şi a Co prof. univ. dr. Kremmer Xosif, păduririi" (ing. E. Maiorescu, prof. cea mai apropiată unitate de pi
de
exami
mitetului executiv al Consiliului tie), Brîncoveanu Pogca, preşe preşedintele la comisiei de mecanică V. Blendeă), „Eficienţa economico- onieri, purtătorii cravatelor roşii
Liceul
nare
de
: popular judeţean, calde felicitări dintele Colegiului judeţean de Deva — la adresa colectivului socială, criteriu esenţial de comba cu tricolor din judeţ au fost, apoi,
, şi îndemnul de a răspunde cu partid (la Brad), Victor Coca, de cadre didactice şi elevi pen tere a poluării" (ing. Şt. Cornea, timp de trei zile, participanţi en
secretarul Comitetului executiv al
pre
care
cinste nobilei misiuni încredin Consiliului popular judeţean (la tru seriozitatea cu pregătit au pentru ec. L. Viski),. „Consideraţii intro tuziaşti la toate manifestările or-
ductive la o nouă dimensiune a
s-au
gătit
şi
ţate de partid pentru formarea Ilia). muncă, pentru viaţă". conceptului de ţară în curs de ; ganizate Inaugurate prin ceremo
niale
cu
pioniereşti,
acţiunile,
dezvoltare i calitatea mediului" î profund caracter patriotic, au con
tinuat cu întîlniri cu activişti de
partid şi de stat, eroi ai muncii
Practica de varît a efevlor - o idiwitai două planuri socialiste, militari, care au fost,
pe cît de emoţionante pe atît de
educative- De asemenea întîlniri
s-au bucurat pionierii de la şcoli
1 Practica productivă a elevilor întreg anul avem stabilit un plan sportivă, porţi. însoţiţi' de coman intense în agricultură, pactica e- le generale nr. 1, 4, 5 şi liceul nr.
.vine să continue activitatea din de producţie de peste 450 000 lei, dantul de unitate, prof. Vasile levilor se desfăşoară pe două pla 2 Deva, de la şcolile din Hune
timpul anului şcolar. Desfăşurîn- dintre care 160 000 pe perioada Miclea, trecem prin atelierele de nuri ! în atelierele-şcoală şi pe te doara, Simeria; Brad, după care
du-se în serii, în funcţie de nece vacanţei. artizanat — cusături şi ţesătorie renurile agricole. Activitatea din pionierii au participat la jocuri şi
sităţi, pe baza unui plan de pro — Ne aflăm într-o etapă cînd — unde o’ parte din fete, pentru ateliere merge mînă în mînă cu demonstraţii de pregătire pentru
ducţie, practica de vară a- elevi în agricultură se desfăşoară lu că şi ele erau îh agricultură, lu cea de pe ogoare, munca elevilor apărarea patriei.
lor' creează climatul favorabil in crări intense pentru întreţinerea crau, sub supravegherea şi îndru ma'terializîndu-se în zeci de mii Una din cele trei zile ale Mar
tegrării învăţămîntului cu produc culturilor. Nevoia de braţe de marea maistrelor diferite obiecte de lei. şului Victoriei a fost închinată
ţia, obişnuind viitorii meseriaşi muncă este mereu sporită, timpul de artizanat i şerveţele; feţe de — Elevii sînt receptivi, sînt in acţiunilor de recoltare a plante
cu munca, cu disciplina ei, cu ca nu ne lasă să tărăgănăm lucrări masă, perdele, covoare etc. teresaţi să ştie cit mai mult, să lor medicinale, a fructelor de pă
litatea. le. Consideraţi că elevii trebuie Ultimul popos îl facem la Li realizeze sarcinile la timp şi de dure şi de colectare a deşeurilor.
La Liceul metalurgic Călan e- să-şi desfăşoare, practica produc ceul din Ilia. calitate. Este necesar ca orele de Şi dacă aici s-au înscris adevăra
Icvi.i efectuează practica în ateli- tivă numai în atelierele şcolii, — La liceul nostru — ne spu practică să fie în număr din ce în te recorduri, participarea pionie
erele-şcoală şi la întreprinderea sau este necesar să dea o mină de ce mai mare, numai aşa puţind rilor la sprijinirea muncii în a-
„Victoria" — unitatea- patronatoa ajutor unităţilor agricole din a- ne prof. Traian Crişan, directorul scoate din ei buni tehnicieni şi gricultură a fost salutară. Pio
liceului, pentru practica produc
re. ceastă zonă ? tivă din seria 16 — 30 iunie am nu simpli teoreticieni — declară nierii de la Şcoala generală din
— In seria 16 iunie — 12 iulie, — Desigur, sîntem conştienţi de programat elevii externi, deoare maistrul Vasile Petru. Acum pen Cristur şi-au ajutat părinţii în
avem planificaţi pentru practică aceasta şi am planificat treaba în ce de la 1 iulie în şcoala noastră tru că e necesar, elevii noştri cooperativa agricolă de producţie,
un număr de 234 elevi — ne spu aşa fel îneît să meargă bine şi se deschide tabăra. Practica se trebuie să meargă pe ogoare, aco ca şi cei de la Veţel, Vaţa de Jos,
me prof. Maria Rakoczi, director munca în ateliere şi cea din a- desfăşoară în atelierele-şcoală, la lo unde e nevoie ae ajutor. Acti Crişcior. De la şcolile generale
adjunct al liceului. 100 de elevi,. gricultură. Noi am încheiat un S.M.A. Ilia — unitatea patrona vitatea din ateliere nu suferă, es nr. 1 şi 2 din Hunedoara pionie
,(anul I) efectuează practica în a- contract cu ferma Chitid, punîn- toare — şi în unităţi ale coopera te eşalonată, îneît planul este rii au participat la întreţinerea
telierele-şcoală, iar ceilalţi 134 du-i la dispoziţie zilnic un nu ţiei meşteşugăreşti dini localitate. realizat. culturilor în cooperativele din
(anul II modelărie, termotehnică măr de elevi de care are nevoie. Valoarea lucrărilor executate de Cerinţele actuale necesită^ tot Buituri, Zlaşti, cei din Vaţa au
şi utilaj) în secţiile întreprinderii Da şcoala generală nr. 2 din elevi pe întreg anul şcolar se ri mai mult integrarea învăţămîn- prăşit porumbul pe o suprafaţă
patronatoare. în cadrul ateliere aceeaşi localitate; în atelierele de dică la peste 62 000 lei. In aceas tuluî cu producţia, cu practica. de 3 ha, iar cel din Ghelar au
lor noastre, elevii execută lucrări tîmplârie — lăcătuşerie zgomotul tă perioadă, elevii noştri partici Documentele de partid şi de stat strlns furajele de pe 5 ha.
pentru autodotarea şcolii, precum muncii încetase. Toţi băieţii erau pă zilnic la întreţinerea culturi arată că numai astfel se pot obţi Au fost trei zile de drumeţii
şi a altor unităţi de învăţămînt plecaţi Ia C.A.P. Batiz. Am văzut lor atît la grădina de legume din ne succese importante, numai aşa şi cînt, de joacă şi muncă în care
idin ţară (Vlahiţa, Reşiţa, Călă în schimb lucrări execute de ei Ilia, cit şi la Lăpuşnic. Avem re elevii pot deveni buni meseriaşi, pionierii hunedoreni au dovedit
raşi, Bucureşti). Pentru I. V. Că pentru autodotare, precum şi co partizate 5 ha cu sfeclă la Lăpuş păşind de la început cu dreptul că sînt gata oricînd pentru edu
lan executăm suporţi pentru ser menzi particulare i mese pentru nic şi elevii lucrează la întreţi la încadrarea în producţie.
pentină. mult apreciaţi, mufe, laboratoare, tabureţi, vitrine, ta nerea ei zilnic. cativele acţiuni ale organizaţiei
manşoane şi alte repere. Pentru ble de scris, dotări pentru baza Aşadar, în perioada de lucrări VIORICA CIORBAGIU lor.