Page 30 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 30
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR
Puternic însufleţiţi de vizita de lucru efectuată ieri din
OAMENII MUNCII HUNEDOREN PARTICIPĂ MASIV, ENERGIC
Şl LA STRINSUL RECOLTEI, MUNCESC CU ABNEGAŢII
semestrului II, în valoare de cir- celor de la cooperativele meste
LA C.S. HUNEDOARA ca 10' milioane iei şi să asimileze şugăreşti „Retezatul" Haţeg şi
alte 54 de noi produse.. „Drum Nou." Hunedoara.
ANGWMENTE FERME, PE MĂSURA
O NOUĂ INIŢIATIVĂ MINEREASCĂ FABRICA DE PUNE DIN DEVA
CUNOSCUTEI ABNEGAŢII A SiDERURGIŞTILQR IN VALEA JIULUI A FOST REPUSĂ IN FUNCriUNE
Colectivul Combinatului siderur a întocmit un minuţios plan de ac Minerii' din Vulcan', asemenea Munca- plină de înaltă responsa
gic Hunedoara, dinei viaţă chemă ţiuni. Funcţionarii şi „turele libe celorlalte colectivităţi de muncă bilitate desfăşurată ■ în zilele şi
nopţile de inundaţii şi în zilele
rii secretarului general al partidu re" — în agricultură. Ceilalţi, mo din judeţ, sînt preocupaţi de a următoare de lucrătorii fabricii
lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bilizaţi pentru producţia peste plan. mobiliza nor rezerve şi posibili de pîine din Deva s-a soldat cu
raporta in zorii zilei de ieri de Sună frumos această iniţiativă-, ca tăţi interne pentru a răspunde un remarcabil succes. In cursul
păşirea sarcinilor de plan la zi o odă a muncii pe un şantier ai chemării secretarului general al dimineţii de ieri fabrica, afectată
cu 50 000 tone oţel şi fontă şi pe reconstrucţiei. partidului printr-o producţie su
ste 65 000' tone- laminate'. Ne plimentară, realizată fără cheltu în. întregime de apele Mureşului,
a fost repusă în funcţiune produ-
oprim mai îretîi la oţelăria FLUXUL CONTINUU ieli materiale în. plus. în aeest cînd încă din această primă zi de
electrică, acolo unde se plămădeş PE ÎNTREAGA FILIERA, climat politic şt de muncă, aici funcţionare importante cantităţi
te cel mai bun oţel, acolo unde ia LA PARAMETRII MAXIMALI s-a făcut cunoscută o nouă iniţi de pline. După cum ne informea
naştere în faşă oţelul pentru rul La furnalele de „1000“ şeful ate ativă minerească, aceea a brigăzii ză ing. Petru Prodan, directorul
menţi şi utilaje de mare fineţe. comunistului Vespasian Cătană ! I.J.I.L. Deva, la ora actuală fa
— Sînitem conştienţi că unele în lierului creuzete, ing. Ioan Rădoi, ne „Din fiecare loc de muncă cel 1
treprinderi din ţară, beneficiarele împărtăşeşte că pen.tru asigurarea puţin O' tonă de cărbune în plus, brica lucrează cu peste 80 la sută ISO cooperatori din Kapolt şi 40 de co-o]
noastre, au fost afectate greu de- ritmului, impus de' starea de ne în fiecare schimb". Noua iniţiati din capacitate, urmînd: ca aceasta smulse cu mîna spicele d'e pe G flec‘„re.
inundaţii — se destăinuieşte Flo- cesitate, pe toată filiera : fontă vă a fost îmbrăţişată şi de alte să producă la întreaga capacitate rea că am putu
rian Giurca. secretarul comitetului — oţel — laminate — se munceşte în brigăzi şi schimburi de mineri, în cel tîrziu o- zi. elevi din liceele şi şcolile genera rul la greu".
le ale municipiului lucrează la
de partid. Iată de ce comuniştii mod deosebit. urmînd să fie generalizată in toa consolidarea digului, la săparea „Pentru patri
noştri au hotărît să-şi realizeze Angajamentul fum adiaţilor de la te sectoarele minei. 80 LA SUTA DIN PLANUL ANUAL de canale pentru urgentarea scur greu". Cit de
astfel sarcinile de plan încit aces această secţie a fost realizarea DE CONSTRUCŢII-MONTAJ
te întreprinderi, în special cele peste prevederi a 10 000 tone fon COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCA gerii apelor de pe terenul agricol sînt vorbele si
simţit fiorul
constructoare de maşini,, să nu su tă. L-au îndeplinit şi depăşit. Zil Colectivul de constructori fero din zona gării, la întreţinerea
culturilor de cartofi, porumb şi preajma oamer
fere. Noi ne-am depăşit deja anga nic, în zilele de după inundaţii a- ÎNDEPLINEŞTE ASTĂZI CINCINALUL viari aparţinînd de Şantierul 71
jamentul anual cu 3 500 tone oţel ceşti furnalişti, unde un merit deo C.C.F. Petroşani a raportat înde sfeclă de la C.A.P. Sîntuhalm, Ve- răspunsul la c
lui general al i
electric. Chemarea şi îndemnul to sebit l-au avut oameni ca Alexan în cursul zilei de astăzi, Uniu plinirea plănuiţii de construcţii- ţel, I.A.S. Mintia, la recoltatul or Nicolae Ceauşe
varăşului Nicolae Ceauşescu ne-au dru Hăşdăţean, Nicolae Ispătăcea- nea judeţeană a cooperativelor montaj, prevăzut pentru acest an zului de la C.A.P. Şoimuş, evacu
area apelor de pe străzile şi din tă, efort maxii
adus ’ în faţa unei iniţiative. Ne-am nu şi Vasile Tanc, au dat peste meşteşugăreşti realizează ultimele în proporţie de 80 la sută. Planul
reînnoit angajamentul. Pînă la fi plan cîte 125—150 tone fontă. cantităţi' de produse din contul de punere în funcţiune a noilor casele afectate de calamitate. Aici, apa a de
Cu angajaţii n
nele acestui an vom mai realiza Şi nu numai atât. Chiar şi acestui cincinal, fapt ee va per obiective a fost îndeplinit irepro — Cu forţele de care dispunem rele primite de
peste prevederi cel puţin 1 500 to în zile de grea cumpănă nu se uită mite depăşirea prevederilor la pro şabil, înregistrîndu-se avansuri în vom face ca apele să se retragă
ne oţel electric. problema eficienţei. Toată fonta ducţia- marfă şi planul de presta execuţie de 1—2 luni la ăproape mai grabnic pentru a putea trece am evacuat nă
La oţelăria electrică unde valoa peste plan a fost realizată cu cocs ţii de servicii industriale şi nc- fiecare nou obiectiv construit. în la arat şi la semănat. Oamenii — toate încăperile
rea unor iniţiative a cunoscut economisit prin diminuarea consu industriale cu peste 110 milioane mod deosebit s-au remarcat mem toţi pe care îi vedeţi aici — şi usucă, trecem
a putea repune
impedanţe deosebite în aceste zile mului de cocs cu 2 kg pe tona lei. Un merit deosebit la dobîn- brii brigăzii complexe condusă de avem forţe serioase : peste 360 de
1
de grea cumpănă, se porneşte de de fontă. direa acestui succes revine coope comunistul Nicolae Iordan şi bri militari, 1 200 de luptători din găr funcţiune baia
ia ideea că fiecare tonă de oţel e- ...DE AICI LA OŢELARII ŞI DIN ratorilor de ia „Progresul" Deva gada de tunelişti condusă de co zile patriotice, 800 de angajaţi din raru, director
lectric, realizată la înalte perfor unităţile economice, la care s-au Pe străzile Hoi
(unitate ce şi-a îndeplinit cinci
manţe calitative, contribuie la su NOU LA LAMINOARE nalul încă în decembrie 1974) şi munistul Ioan Burian (C. Aoanei alăturat aproape 800 de siderurgişti eleve şi profesi
— corespondent).
plimentarea necesarului de „ma hunedoreni — muncesc foarte chimie industri
terie primă" pentru întreprinderi Tot la „800“ laminatdrii Marin mult. Aprecierile tovarăşului matenză canale
le afectate de inundaţii. Burtică, Ioan Miclea, cuptorarii Aron Colcer, primarul municipiului, Au făcut bătăi
Ioan Burtică şi Miron Topor sînt aflat alături de oameni în zona nu se plîng.
DAR NU NUMAI AICI... autorii, ca şi ceilalţi muncitori, grav afectată dintre calea ferată şi tar", rîde ele'
unei valoroase chemări : presa ori dig, unde se lucrează intens la* ascunzîndu-şi ■
Dar nu numai- aici, la oţelăria zontală de îndreptat laminatele va consolidarea digului şi la ca cu hîrleţul. Ciţ
electrică se munceşte cu gîndul la fi pnsă în funcţiune nu în 20 iulie nale pentru scurgerea apei, sint 1000 de elevi
redresarea activităţii de ansamblu. cînd se prevede ci în 10 iuli.e. justificate de faptele oamenilor. la curăţirea st
Cocsarii de la C.S. Hunedoara au Probele tehnologice au. început, E un efort puţin obişnuit, o stare n-au avut paln
realizat, peste prevederile lunii iu metalul a scrîşnit, şi, azi la apa de încordare în care fiecare mi unul nu s-a
lie, 36 tone cocs, aglomeratoriştii de riţia ziarului, presa funcţionează nut e preţios. Citim eforturile şi dul de la Şoi
la „unu" — 315 tone, cei de la din plin. truda pe chipurile oamenilor, dar şchioapă, do la
„doi" — l 070 tone ; la secţia I fur Comitetul de partid al combina ei n-o recunosc. „Pentru patrie,
nale pînă ieri erau date peste tului şi-a trecut în planul de mă nimic nu e greu". Vorbele solda SIMEI
planul acestei luni peste 500 tone suri şi alte obiective. Unul — nu tului Ionel Ciobanu, aflat sub dra
fontă ; cei de la „furnale 11“ a- lipsit de importanţă — îl prezintă pel doar din zilele acestei încer Cu ce să inc
proape 300 tone. «ţDţelarii de la terminarea în cursul lunii iulie a cate veri, cresc îp inimile celor localitate inun
O.S.M. I — 102 tone oţel, cei de lucrării de investiţii ce se desfă care, alături de ei, lucrează în ţele de teren
la O.S.M. II — 2 200 tone. La şoară pentru punerea în funcţie a apă pînă la genunchi — soldaţii cu casele evac
„bluming—semifabricate" ieri s-a centrului de calcul. Petru Hucai, Valentin Novac şi pricinuite sau
raportat numai pentru luna iulie caporalul Dumitru Iliescu — pa lor, singurii îi
cea de a 2 100-a tonă laminate peste TINERII — AUTORII UNOR tru ostaşi din patru colţuri de tul pentru şte
jslan. La „750", alte 650 tone lami ACŢIUNI VALOROASE ţară, înfrăţiţi la Deva în înfrun urmelor lăsate
nate peste prevederi. La laminorul tarea cu apele. ducerea la mii
de sîrmă, suplimentar —• 130 tone — Sîntem tineri dar braţele La ora cînd v
şi cîte 380 tone la „fină" şi la. noastre sînt vînjoase... „Pentru patrie, nimic nu e din cele 22 loc
„benzi". Cu această destăinuire Constan greu" — mărturisirea de înaltă ape, privelişte;
In toate secţiile combinatului se tin Borăscu — secretarul comitetu ţinută patriotică a tînărului ostaş tr-o parte, te
munceşte cu înalta conştiinţă a da lui U.T.C. pe combinat — trece în ne-a însoţit ca un laitmotiv pe în emoţie în alta.
toriei şi, în acest iureş, iniţiativele revistă tot ce s-a iniţiat In aceste tregul itinerar de muncă : pe ginezi Mureşul
muncitoreşti simt chezăşia unor noi zile pentru ajutorarea zonelor si strada Bălata, acolo unde pluto ha de grădină,
nistrate. In zilele 4-5 şi 6 iulie la nierul major Ioan Pîs, de la Com care se sconta
Dobra, Simeria Veche şi Deva au pania de pompieri Deva, lucra te 4 500 kg la
ACUM ESTBE NEVOIE DE SAPE, fost masaţi peste 300 de tineri la neîntrerupt de 24 de ore la pom 34 ha trifoi, u
SECERI, LOPEŢI sortatul cepei şi cartofilor. în 10 parea apei din casele, curţile şi faţă de peste
iulie a fost zi record în producţie grădinile cetăţenilor şi care ne întregime inur
La laminorul de 800 mm, ing. la uzinele 1 şi 2 ; în 17 iulie va spunea s „Ne facem datoria. inţe, drumuri
Titberiu Pascu ne spune că acest fi la uzinele 3 şi 6 iar în 24 iulie Ici i, numeroşi militari au lucrat pe ogoare la recoltatul griului ră Am evacuat apa de pe de furia apelo:
laminor, pe lingă producţia la uzinele 4 şi 7. mas pe suprafeţele de unde s-au scurs apele Mureşului. străzile Munteniei şi Banatului. roşului.
peste plan ritmică pe care o asi — Mîine (azi n.n.) ne angajăm Continuăm pînă la terminare" ; Dacă produc'
gură — numai în cursul zilei de a- să strîngem 25 tone fier vechi şi ne-a însoţit pe străzile Bălata, renuri se rid!
laltăieri şi ieri acest colectiv a să participăm la producţia peste DEVA. ACŢIUNI PE TOATE FRONTURILE Vlahuţă, Vladimirescu, Mureşului, oane lei, num
realizat peste prevederi 50 tone la plan, ne spune cu mîndrie cetăţe greu încercate de furia viiturii, munca mereu
minate — a trecut la confecţiona nească Toma Tasachi, secretarul Lupta înverşunată cu urmările Nicolae Ceauşescu, de prezenţa sa unde aflăm că „...astea sînt ale dăruirea, prin
rea... sapelor. comitetului U.T.C. de la secţia I inundaţiilor, ce domină întreaga de ieri în municipiul Deva, de în noastre" — adică ale celor 70 de că, .''■r" aceia
— Sini necesare în agricultura, furnale. zonă a municipiului Deva — de la demnurile şi indicaţiile pe care le muncitori de la E.G.C.L. Hune
— ne spune maistrul Niţă Dobre. — Schimbul de noapte va efec locurile unde rănile sînt larg des dă pentru înlăturarea urmărilor doara care şi-au asumat răspun tul, care pot
posibil de pe
...Şi ideea nu-i ceva inedit pen tua 3 ore de muncă voluntară, iar chise, pînă la ogoarele sau în între inundaţiilor, însemnate forţe u- derea de a evacua apele şi nă care nu precu
tru conştiinţa muncitorească a a- schimbul de zi va strînge fier prinderile neafectate de calamitate mane sînt mobilizate pe toa molul de pe cele 4 străzi şi din tru strîngerea
cestui colectiv. Funcţionarii com vechi pentru oţelării. — ne spune — demonstrează că şi aici, oa în în te • fronturile. Mii de mili casele cetăţenilor sinistraţi. ,.De întreţinere^ ci
binatului. sînt în agricultură. Nu Gheorghe Creţu de la furnale II. treaga ţară, s-a făcut front comun tari, luptători clin gărzile patri două zile, C. Ciuraru, Octavian rile neafectate
mai pe ogoarele de la Peşfiş au Tinerii — aceşti autori ai unor în efortul maxim ce se cere pen otice, angajaţi ai Termocentralei Moldovan, Clara Mailat, Rodi ca sau noapte, c;
fost ieri 85 de angajaţi ai C. S. valoroase acţiuni — sînt alături tru diminuarea pagubelor, pentru Mintia, I.M.C. Bîrcea, I.F.E.T., Cherecheş. Melania Luca, toţi cei că n-au dormi
Hunedoara. De unde sape, seceri de vîrstnici, Chemarea şi îndem reintrarea în normal a întregii I.J.G.C.L., Direcţiei sanitare ju care au venit de la Hunedoara — ogoare, în înt
sau lopeţi ? Colegii lor — munci? nul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, activităţi economico-sociale. însu deţene, I.C.S. pentru alimentaţie ne spune Iosif Peto — n-am ştiut unde e nevoii
torii de la „800“ le-au asigurat! prezenţa sa de lucru în judeţul fleţite de chemarea tovarăşului publică, cooperativei „Mureşul", ce e răgazul, dar avem mulţumi nit pentru
De fapt în fiecare secţie a fost Hunedoara, ca şi în alte zone ale
preluată- această iniţiativă. Vom a- ţării, i-au mobilizat puternic, cum
sigura 19 000 de uneltq ţjo acest au mobilizat întreaga citadelă de
fel, pentru fiecare angajat al com metal a Hunedoarei.
binatului — este textul chemării.
Cornite'tul de partid pe combinat ILIE COJOCARU
EFORTURI SPORITE PENTRU ÎNDEPLINIREA
SI DEPĂŞIREA SARCINILOR DE PLAN
ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ DE finele acestui an ridicîndu-se la
440 milioane lei.
INDUSTRIE LOCALĂ A ÎNDEPLINIT în anii cincinalului, I.J.I.L. Deva
a asimilat peste 360 de produse,
PREVEDERILE CINCINALULUI
maşini, utilaje şi bunuri de larg
consum, au fost dezvoltate nume
în rîndul unităţilor industriale
ale judeţului, care au raportat roase capacităţi de producţie, a
crescut gradul de cooperate cu
deja îndeplinirea sarcinilor din numeroase unităţi industriale din
acest cincinal, s-a înscris în a-
ceste zile de mare efort, de ma ţară, precum şi ponderea între
prinderii, în livrările la export ale
ximă încordare pe toate planurile judeţului.
productive, un nou nume : cel al Înflăcărată chemare adresată
colectivului întreprinderii jude tuturor colectivelor de muncă de
ţene de industrie locală Deva. In tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ge
acest fel angajamentul asumat în nerat îh rîiidurile acestui colectiv
întrecere de acest destoinic colec noi ambiţii. Angajamentul între
tiv a _ fost îndeplinit cu prisosinţă, gului colectiv este ca pînă la sfîr-
**>area producţiei suplimentare ■şitul anului să realizeze o produc
nnwlâ moliilfcare a forţelor manuale la recoltatul orzului la C.A.P. din satul Aurel Vlaicu. fn ajutorul celor 1S«
ce urmează â se realiză pînă la ţie suplimentară, peste sarcinile na Balşa.