Page 4 - Drumul_socialismului_1975_07

DRUMUL SOCIALISMULUI • NI
Pag. 4

rimViVi lîr 'ViViVii i'f “nTţy. i
r CUI II CI
Cetăţeanul
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR cumpărat, în
A un picup. A
«S-a prezenta
A reparat a ci
ÎNAINTE DE TERMENI PREGĂTIT TEMEINICI igăreşti. De
Io comandă ;
sară, care îr
i rată. Omul s
A drumuri. No
l primească o
0 întrebare pe adresa beneficiarilor de investiţii: Tribuna experienţei colectivelor fruntaşe 1 să intre în
l funcţionar di
/ Deva a înto
A mele de Bol
Cum contribuiţi ia urgentarea ritmurilor de pe şantiere? La L.M. Lunea: PRODUCTIVII Alt A - AXUL Lluni, cetăţea
I de multe dr
\*-a ascultat.
«va pune un
I La numeroase obiective de in- de lucru ar fi, dar beneficiarul de la 20 zile pînă la două luni şi J corespunzăto;
.Yestiţii termenele de finalizare n-a trimis pe şantier nici o echi­ jumătate la unele poziţii i capul CENTRAL AL ACTIVITATII ORGANIZATORICE s
„presează", fapt ce presupune în­ pă proprie de montori. de fabricaţie, secţia de măcinare, CU AD!
tregirea eforturilor pentru asigu­ Se preconizează, e drept fără cuva pompelor de şlam nisip, tu­
rarea unor ritmuri de execuţie de prea mare certitudine, intrarea nelul de preîncălzire din secţia jl In piaţa di
vîrf. La aceasta sînt chemaţi nu fabricii în trimestrul IV în probe turnare, depozitul de pulberi de SI POLITICE Lţioncuză, pc
doar constructorii ci şi beneficia­ tehnologice. aluminiu şi cel de produse finite, lî pescărie, un
rii de investiţii, a căror misiune Extinderea capacităţii la „Chi­ maşina de tăiat şi altele (adică a- \5), care în
principală este asigurarea tuturor mica" Orăştie. La întreprinderea proape toate componentele prin­ Sarcinile care revin industriei pînă la rezolvarea lipsei destul de «„faţă" a birt
condiţiilor pentru desfăşurarea chimică Orăştie pentru materiali­ cipale ale fabricii — n.n.)“. Valo­ cărbunelui — şi în acest context acute de efective. Iun prost re
normală, la înalte niveluri canti­ zarea importantului volum de in­ ric, lotul nostru se încadrează in şi Exploatării miniere Lonea — Măsurile tehnico-organizatorice l naiul serveş
tative şi calitative a lucrărilor de vestiţii, în special pentru extin­ planul semestrial — arată ing. pe ultimul an al cincinalului au luate au fost susţinute de o inten­ /care nu se
construcţii-montaj. Ce reiese însă derea şi modernizarea secţiilor de loan Bălan, şeful lotului f.C.F., pus şi pun tot mai accentuat ne­ să muncă politică, de discuţii şi \ pe scaun, p
din ancheta întreprinsă de ziarul mase plastice şi oxid roşu de fier, oare execută lucrările de con­ cesitatea intensificării preocupă­ consultări ample, directe, cu co­ ie murdărie,
nostru ? fiinţează de la 1 februarie un strucţii — însă ca front de lucru rii pentru creşterea productivităţii muniştii, cu toţi muncitorii mi­ ldăugat „trer
Fabrica de oxigen Hunedoara. şantier specializat al T.C.M.R. pentru montaj avem eîteva în­ muncii în ritm mai susţinut decît neri. Ar fi de notat că în perioa­ l vajnici viole
Cele două şantiere de construcţii I. Ch. Bucureşti, dotat cu cele tîrzieri. Pînă la 20 iulie toate lu­ cel al extracţiei. La mina noastră, da care a trecut din acest an /timpul prinţ!
şi montaj ale I.C.S.H.-ului angre­ mai moderne utilaje, care asigu­ crările de bază vor fi terminate. cel puţin, această orientare s-a problemele producţiei şi producti­ jtorllor. Scen
nate în finalizarea noii fabrici de ră productivităţi deosebit de înal­ Am fost şi sîntem sprijiniţi cu impus cu deosebită pregnanţă i vităţii muncii au fost dezbătute ide lucru, le
oxigen de la combinatul siderur­ te. Insă o bună parte din aceste forţa de muncă şi materiale de planul zilnic de producţie a cres­ în 16 adunări generale ale organi­ 1 cătorilor.
gic se cramponează la ora actua­ utilaje sînt „îngheţate" pentru că către beneficiar". „Fronturile de cut la 4 200 tone de cărbune în zaţiilor de partid, precum şi în
S
lă de numeroase greutăţi. Cît sînt beneficiarul n-a asigurat încă do­ lucru le-am ocupat integral cu medie, sarcinile la productivitatea şedinţe comune ale biroului comi­ h -*
de mari acestea, ne dăm scama cumentaţia. In hala de mase plas­ efective — relatează ing. Teofil muncii au sporit, efectivele pre­ tetului de partid şi comitetului » £"os ne
şi numai amintind faptul că la tice existentă nu s-a montat nici Dan, şeful lotului de instalaţii- văzute de muncitori mineri nu au oamenilor muncii, în toate grupe­ gh-'* -£;dan
noul obiectiv rămînerea în urmă un utilaj pentru simplul motiv că montaj din cadrul unităţii de putut fi asigurate integral. le sindicale. / LU. .. se ei
este destul de substanţială iar lu­ beneficiarul n-a întocmit schiţa servicii tehnice pentru obiective In situaţia apărută şi în condi­ Rezultatul i mina noastră deţine l “f în pic
C
crările mai complicate de-abia ur­ de amplasare. în construcţii. Am primit de la ţiile cînd este în balanţă şi pres­ întîietatea pe bazin la productivi­ său Petru I
mează să se execute. iLa oxid roşu de fier lucrările beneficiar 15 oameni foarte buni tigiul colectivului nostru care în tatea muncii, cu randamente me­ A tat“ pe acei
log. Gheorghe Ivan, şeful şanti­ au început deabia la 1 mai pen­ şi de la 1 iulie vom primi încă anul trecut a ocupat locul al doi­ dii de peste 7 tone de cărbune pe
erului nr. 1 construcţii, ne pune tru că lipsesc încă o bună parte 20. Lucrăm în două schimburi şi lea pe ramură în întrecerea socia­ post in abataje şi peste 2 tone pe
în faţa unor fapte împlinite. Be­ din proiectele de execuţie. Nici cu program prelungit. Probleme listă, comitetul de partid şi comi­ exploatare. Pe această bază — ! i Se
neficiarul n-a asigurat încă o se­ pentru căminul de nefamilişti mari încep să ne facă livrările tetul oamenilor muncii au luat o exclusiv prin aceasta — s-a înde­
rie de documentaţii, fapt pentru nu-s asigurate condiţii de atacare de utilaje". seamă de măsuri tehnice, organi­ plinit ritmic, lună de lună, planul
care unele lucrări se desfăşoară pentru că nu s-a rezolvat proble­ Pe şantierul acestei fabrici sînt zatorice şi politice în scopul evi­ la cărbune, extrăgîndu-se în plus grijiri medi
pe... bîjbîitelea. ma amplasamentului. Printre alte masate în prezent suficiente efec­ denţierii şi valorificării mai de­ 14 000 tone. S calm._ Şi pt
Nu-i contractată încă partea de scuze tovarăşii care se ocupă cu tive. Pe toate liniile au avut loc pline a posibilităţilor de sporire Din experienţa care am dobîn- ani şi jumăt
racord adînc 'la staţia de 110 kV, investiţiile de la „chimica" invo­ analize şi reactualizări de grafi­ a productivităţii muncii şi raţio­ dit-o, noi am desprins eîteva con­
la partea electrică nu s-a adus că faptul că executantul nu şi-a ce. Şi furnizorii de utilaje au nalizare a efectivelor pe toate fa­ cluzii care au un caracter mai GRABA :
pe şantier nici un aparataj, nu adus suficiente forţe. început să „curgă" pe şantier zele procesului tehnologic, pentru larg de aplicabilitate, pentru că A Bucuria lc
s-au primit desenele pentru une­ Să fim serioşi. Chiar şi cel 200 pentru a încasa valoarea insta­ a putea dirija mai mulţi oameni E. M. Lonea nu are condiţii mai l eîteva luni
le fundaţii, pe care trebuie să in­ de constructori existenţi pe şan­ laţiilor sosite cu ţîrîita şi cu mi­ spre abataje. Cum s-a acţionat ? aparte geologico-miniere. în _pri- 1 Haţeg a fos
tre un alt executant, i.R.E. Deva tier sînt prea mulţi faţă de con­ nusuri. Beneficiarului i se cere, In primul rînd s-a elaborat, mul rînd, pentru suplinirea lipsei l Cauza ? Ten
etc. Dar beneficiarul „asigură". diţiile asigurate. Urgenţa numă­ în timpul foarte strîns cît a mai printr-o largă participare colecti­ de forţă de muncă trebuia acţio­ / rioară cît şi
Ung. Lud vig Mudreţchi, şeful şan­ rul unu ar fi întocmirea schiţei rămas pînă la termenul de pu­ vă, un program minuţios de creş­ nat foarte energic pe linia meca­ A ceput „să ]
tierului de montaj, arăta că un de amplasare pentru montarea u- nere în funcţiune, să intre în a- nizării şi raţionalizării organizării I lui un asp<
volum important de suduri nu se riaşului stoc de utilaje existente. iertă mărită (trebuia să intre tere a productivităţii muncii a producţiei şi efectivelor în vede­ ' constructorii
cărui transpunere în viaţă este
poate executa pentru că coletul Fabrica de beton celular auto- ceva mai devreme — n.n.), să urmărită cu exigenţă. Pe baza a- rea creşterii cît mai substanţiale l cord cu no
147/460 cu electrozi speciali s-a... clavizat Bîrcea. „Termenul de pu­ facă la faţa locului intervenţii
pierdut şi din februarie anul tre­ nere în funcţiune este 30 septem­ pentru livrarea utilajelor, să fie cestui program a fost extinsă me­ a productivităţii muncii, de la a- I că treaba" ?
bataje (îndeosebi în acestea) şi
cut n-a mai sosit pe şantier. Nu brie — ne spune ing. Ilie Motor- neîngăduitor la plată cu cei care toda de extracţie cu banc submi­ pînă la nivelul exploatării. Aceas­ „GOL" IN
nat pe linia frontului în toate cele
s-a rezolvat încă problema su- ga, şeful acestei unităţi, care va nu se ţin de cuvînt şi să pre­ ta fără a slăbi căutările şi preo­
flantelor, iar conducta de 1 200 mm fi o importantă secţie furnizoare tindă mai mult constructorului. 5 abataje frontale din stratul 3, pentru atragerea şi \ Miercurea
lipseşte cum lipseşte şi vata mi­ de materiale de construcţii a IO AN MIRZA s-au analizat — la timpul potrivit cuparea i ora 20,50, I;
— oportunitatea executării unor stabilizarea forţei de muncă, do­
nerală necesară izolaţiilor. Front I.M.C. Deva. Sînt însă întîrzieri ILIE COJOCARU lucrări de pregătiri pentru a găsi meniu unde avem destule scă­ 1 din centrul
soluţii de renunţare sau amînare pări şi deficienţe. In al doilea l un sortimen
antrenaţi în propriile gospodării. a efectuării lor fără a afecta li­ rînd, s-a verificat şi cu acest J rau invitaţi
Curios. O astfel de „justificare" nia de front şi producţia de viitor prilej că principalul rezultat al A zonaci. Orii
■nta ATiiTTroTiTr'T (în prezent, gradul de normalitate generalizării iniţiativelor „Briga­ (buni, nu po
Uvl IJcJL am mai consemnat în ziar şi
...f. anul trecut, cînd nu ploua aşa de la rezervele deschise şi pregătite da de producţie şi educaţie socia­ ’au simţit-o
des pe vremea asta 1 Nu acesta este superior prevederilor). Şi listă" şi „Dirigenţia muncitoreas­ A voiţi să un
este însă principalul motiv eî fap­ s-au găsit astfel de soluţii i din că" este faptul că muncitorii mi­ ţalte părţi,
neri, întregul colectiv s-a conşti­
aceeaşi atacare în stratul 3 se ex­
La e.m. Ţebea cînd exigenta tul că sînt perioade în care con­ trag trei felii de abataj, în loc de entizat asupra necesităţii de a îm­ ‘apropiat t
A Scăparea în
ducerea minei scapă din mină
problemele de producţie şi dis­ două ca mai înainte, Iar lucrările brăţişa noul, de a depune efor- /zibilă. Cine
ciplină. Altfel nu se explică de de pregătire din stratul 5 sînt e- turi mai deosebite în condiţiile
scade, scade şi producţia de cărbune ce atîta neputinţă în mobiliza­ xecutate acum în cărbune nu în lipsei de efective. Asemenea e- ABSEN
rea minerilor 1a lucru. Şi asta steril, cu toate implicaţiile poziti­ ocemple de activitate deosebită, în
tocmai în timp ce în subteran au ve care decurg pentru producţie cadrul aplicării iniţiativei „Briga­ ţ Petru Dă
Nu-i prima dată cînd în obiec­ 1600 tone cărbune — urmare fi­ apărut suficiente probleme de re­ şl productivitate. S-a acţionat, a- da de producţie şi educaţie socia­ •naşcu luci
tivul „Metronomului" este sur­ rească a unui demaraj bun încă zolvat. poi, cu perseverenţă pentru mo­ listă", le oferă formaţiile de lu­ A transporturi
prinsă activitatea colectivului de de te începutul anului, a atenţiei Bazîndu-se pe avansul dobîndit dernizarea transportului. Mai mult cru conduse de minerii Marin /Marţi, 24 i
mineri de la E. M. Ţebea. Desele ce s-a acordat în special lucrări­ şi organizaţia de partid şi-a slă­ de 60 la sută din producţia minei Ciubăr, losif Clamba, loan Bog­ A chemaţi la
oscilaţii ale producţiei de cărbune lor de pregătiri şi deschideri. bit exigenţa. Nu s-au analizat la este transportată ou benzi de cau­ dan, Constantin Bîgu, Traian Mol- Asimcria, la
de la plus la minus şi invers In primele 10 zile din iunie însă vreme cauzele care au determi­ ciuc (faţă de 40 te sută 1a finele nar, losif Ştefan, Ştefan Molnar, leal. Cu am
vorbesc de la sine despre o in­ mina înregistra 42 tone de cărbu­ nat scăderea producţiei, iar sim­ anului trecut), ceea ce a condus la Dumitru Costinaş, Teodor Flutur leare ajunge
constanţă în activitatea producti­ ne sub plan iar după încă 10 zile ţul combativ al agitaţiei vizuale diminuarea transportului cu va- şi multe altele. A rul orei 12,(
vă, despre o insuficientă preocu­ minusul se ridicase la 780 tone, a scăzut simţitor. gonete pe galerii şi puţuri şi la Comitetul de partid, comitetul /troşani, au
pare pentru menţinerea unui ritm ceea ce a determinat înjumătăţi- Poate că după apariţia „Metro­ economisirea a circa 20 de pos­ oamenilor muncii vor acorda o A la Călan, i
corespunzător în extracţia de căr­ rea avansului dobîndit în prime­ nomului" situaţia să se schimbe. turi pe zi. neslăbită atenţie şi în continuare l muncă. T
bune. Desigur condiţiile de ex­ le 5 luni. Oricum, precizăm o întrebare pe In completarea acestor măsuri, transpunerii în viaţă a progra­ I Boşca a re:
ploatare a zăcămîntului de la Ţe- După cum s-a desfăşurat activi­ adresa directorului exploatării s-a apelat 1a personalul de deser­ mului de creştere a productivităţii Asă-i primea
bea sînt destul de complicate, dar tatea în ultima parte a acestei şi a secretarului comitetului de vire şi de întreţinere a utilajelor muncii, tuturor iniţiativelor, pro­ /oarece nu ;
asta, oricum, nu presupune că nu luni nu se întrevăd posibilităţi de partid. Cînd va recupera E. M. şl lucrărilor miniere pentru a tre­ punerilor şi acţiunilor care con­ A casa autogă
sînt posibilităţi ca ponderea aces­ redresare, minusul avînd şanse Ţebea producţia pierdută în Iunie ce să lucreze în abataje o perioa­ verg spre acest ax central al ac­ / deau bilete
tei mine în producţia lunară de serioase de creştere. şi cînd va ajunge măcar Ia avan­ dă de 5—10 zile pe lună, bine­ tivităţii şi preocupărilor noastre A tă diagrame
cărbune a judeţului şă se menţi­ Care să fie cauza ? Din lipsa sul pe care l-a avut te începutul înţeles de la posturile şi obiecti­ organizatorice şi politice. i top de insu
nă cît de cît constantă. unor explicaţii mai serioase din lunii ? Sperăm într-un răspuns vele care nu implică dereglări în ANDREI COLDA / toarei, Simi
Dar despre ce este vorba ? partea conducerii, notăm că oa­ concret şi urgent. activitatea de ansamblu. Preci­ secretarul comitetului de oartid A catp'Ţetru 1
După cinci luni, E. M. Ţebea cu­ menii n-au venit la şut din cauza zăm ! această măsură nu este per­ inq. AUREL BRÎNDUŞ A „îl nei
mula un avans în producţie de muncilor agricole la care au fost ILIE COJOCARU manentă, ci constituie un paliativ directorul E. M. Lonea .! — i-au zis
A Iători. „Nu
i fure dracu"
In timp ce 1a C.A.P. Ostrov — date referitoare la lucrările de ur­ A Am zice că
preşedinte Cornel Lăpădătoni —, La_î_ntfejnerea culturilor EforflTÎ SUSţînilte, genţă. Le obţinem, cu nominaliza­ I bui furat...
conform unei deja frumoase tra­ rea cooperativelor ce stau mal
diţii de muncă cooperatistă, lucră­ slab la întreţinerea cartofilor şi SERV
rile de întreţinere a culturilor, res­ porumbului, la celelalte lucrări,
pectiv praşilele la cartofi şi po­ Iar şl timp Irosit fără motive temelnlee ajutaţi- şl de faptul că inginerul A Roliseria
rumb au fost încheiate pe toate şef tocmai lua operativ, telefonic, i Lenin, are
suprafeţele, iar la cartofi s-a în­ cifrele din unităţile consiliului. A- Icrud. „Serv
cheiat şi al treilea tratament chi­ însoţiţi de preşedintele consiliului Gh. GHeorghiu, e în concediu de gent în siloz ! utilajul necesar — cestea sînt, după opinia interlocu­ A peţi". Am î
mic împotriva manei şi a gînda- intercooperatist Toteşti. ing. Ilie odihnă, preşedintele în concediu tocătoarea — era la faţa locului. torilor i Nucşoara, Şerel, Livadia, / cente la rî
eului din Colorado, în timp ce Bufnea, de preşedintele C.A.P. medical, fermiera zootehnică, clnd Tractoristul lipsea, a coborît în Sălaşu de Sus. Inginerul şef D. A 20,00, să c
l form anun
forţele unităţii sînt angajate 1a Rîu de Mori, Fili.mon Munteanu, lipseau cei doi, s-a îmbolnăvit şi a sat, în Păucineşti — unde l-am şi Ifrim ne precizează, însă, că „de
alte lucrări de urgenţă — elimi­ şi fermiera Mariana Lado, am dispărut vreo 5 zile fără să anun­ găsit —, să caute el un brigadier la Livadia s-au raportat cifre nu 1 s-a servit
narea apelor ce băltesc, recoltarea ajuns la Valea Dîljii, unde spe­ ţe pe nimeni. Munca lor a rămas şi un om-doi pentru a-1 ajuta să prea demne de crezut". întrebăm, A tre vînzătoa
furajelor, stropitul în livadă —, cialiştii unităţi ridicau probleme şi pe seama primarului, Mircea Ursu, recolteze. de ce este acceptată această ra­ / tisite semin
în acest timp, în unităţi vecine, te reproşau S.M.A. vina de a fi efec­ a preşedintelui consiliului inter­ Şi, fiindcă veni vorba de meca­ A că erau de
portare nedemnă de încredere ? De
Clopotiva şi Rîu de Mori, de pil­ tuat un siloz necorespunzător. Toţi cooperatist, a activistului Comite­ nizatori, este cazul să spunem că ce inginerul şef face muncă de 1 de dovleac..
dă, mai sînt neprăşite 8 ha de tului judeţean de partid!.. Dar can­ aceştia — printre care am notat
cartofi a doua oară şi 20 ha de de faţă, de comun acord, au sta­ tităţi mari de furaje se află în membrii formaţiei operative a dispecerat telefonic — treabă ce VĂ AST
porumb prima dată. Dealtfel, şi la bilit că silozul — circa 70 de to­ cîmp, recoltate sau nerecoltate, S.M.A., Simion Mălăeştean, Cornel o poate face orice funcţionar — A 10 bidoan
C.A.P. Toteşti, praşila a II-a me­ ne — n-a fost făcut total cores­ praşilele sînt restante. Niculescu, Viorel Bugaru, • Iustin şi nu este prezent în unităţi, la ? 25 litri fiec
canică la porumb se făcuse numai punzător, fiind neglijată de către La ora amiezii, la sediul C.A.P. Iubaş, Ion Opric, Vasile Vulcu, faţa locului, acolo unde are res­ A 24 iunie a.
pe 110 din cele 135 ha cultivate, cooperativă tasarea, o parte din Sarmizegctusa, doar o funcţionară. Dănilă Voiconi, Augustin Dănescu, ponsabilităţi concrete, acolo unde 1 punctul de
iar praşila manuală numai pe 20 furaje depreciindu-se. Este obliga­ Preşedintele, inginerii, în sediu nu, Teodor Nicodim, Laurenţiu Blen- are suspiciuni asupra veridicităţii 1 tia de Sus,
hectare. Sigur, lucrătorii din aces­ toriu ca unitatea, specialiştii ei, dar nici în cîmp. Erau la masă, tea, Augustin Dănescu II, cu trac­ cifrelor ? In fine, întrebăm pe tova­ A ducă la fal
te unităţi invocă vremea, ploile, consiliul de conducere să se preo­ toarele şi utilajele necesare ori­ răşul Medrea în ce direcţie o ia pe / zadar. „S-o
care obiectiv sînt frîne în bunul cupe în primul rînd de asigurarea ca oamenii cumsecade. La primă­
A vorbă către
mers al lucrărilor. Dar mai sînt şi furajelor însilozate în cantităţile rie — la fel. In cîmp, tractoriştii căror operaţiuni — sînt purtaţi u- teren, pentru a-1 însoţi. „Regret, îmi Itul de colec
neori pe drumuri fără rost, de la pare rău, dacă ne anunţaţi dinain­
altele.- Intr-o zi (25 iunie), ce se necesare pentru iarnă, şi apoi de se chinuiesc pe o parcelă cu vagi o unitate la alta, pentru că prin te, îmi făceam timp să mergem Işc. Că-i cal
anunţa dis-de-dimineaţă ca foarte interesele membrilor cooperatori. urme de lucernă, dar cu canti­ unităţi se mai încurcă lucrurile, pe teren. Acum nu pot, am alte A te-î de asea
bună de lucru, la primăria din Dar, aceştia duc, se pare, o lipsă tăţi impresionante de pir, să recol­ mai lasă de dorit spiritul organi­ treburi". Ce să mai zicem cînd /ne. „Se înl
Rîu de Mori a avut loc o şedin­ acută de conducere eficientă. La teze pentru... siloz, că aşa a fost zatoric. preşedintele consiliului intercoope­ Ateptaţi a.>a,
ţă ce s-a întins pînă către ora 10. Rîu de Mori oamenii sînt harnici, cererea C.A.P. In timp ce la ca­ La sediul consiliului intercoopa- ratist are alte treburi şi pentru itrebăm. »B«
Şi este clar stabilit ca şedinţele Ies cu elan Ia cîmp, dar nu prea pătul dinspre Păucineşti al comu­ ratist Haţeg, solicităm tovarăşilor teren trebuie să-şi facă timp ? I răse“.
ce trebuie neapărat ţinute, să fie sînt chemaţi. Pentru că, in plină nei. o tarte cu o lucernă splendi­ loan Medrea, preşedinte, şi Du­ I
programate pentru orele do seară. campanie, inginerul şef al unităţii, dă ar putea ii transformată ur­ mitru Ifrim, inginer şef eîteva NICOLAE STANCIU