Page 41 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 41
Proletari din toate tarile, unit!-văl
anul xxvu
NR. 6072
MARŢI, 22 IULIE
1975
8 PAGINI - 50 BANI
PLENARA COMUNA A C.G. AL P.C.R. 10 ani Je la Congresul al IX-lea al partidului
CONSILIULUI SUPREM AL DEZVOLTĂRII Deceniul celor mai ample
transformări revoluţionare
f
ECONOMICE Şl SOCIALE A ROMÂNIEI în societatea românească
Luni, 21 iulie 1975, au început lucrările Plena tere, centrale industriale. Modificările au fost efec ceniul dezvoltării multilaterale a
rei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem tuate, conform legii, Ia propunerea C.C. al P.C.R., în aceste zile s-au împlinit 10 României sub directa conducere a
al Dezvoltării Economice şi Sociale a României. Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri, Marii ani de la Congresul al IX-lea al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se
Lucrările plenarei au fost deschise de tova Adunări Naţionale, a instituţiilor centrale şi or partidului, eveniment care a inau
răşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti ganizaţiilor obşteşti, reprezentate în acest organ gurat o nouă etapă, de o însem cretarul general al partidului, pre
dului Comunist Român. de partid şi de stat. nătate excepţională, In procesul şedintele Republicii, bărbatul care
Plenara comună a adoptat, în unanimitate, ur Plenara a ales ca prim-vicepreşediate al Con construcţiei socialismului şi comu întruchipează în chipul cel mal
mătoarea ordine de zi : siliului Suprem al Dezvoltării Economice şt So nismului In România, printr-o strălucit năzuinţele, aspiraţiile şl
virtuţile poporului român. Sub di
1. Probleme organizatorice. ciale pe tovarăşul Manea Mănescu. politică realistă, dinamică şl
2. Proiectul Planului naţional unic de dezvoltare Plenara _ a confirmat ca preşedinţi ai secţiuni profund creatoare. recta influenţă a concepţiei şl a
economico-socială a României pe perioada 1976— lor Consiliului Suprem al Dezvoltării Economico încă la Congresul al IX4ea exemplului activităţii sale neobo
1981). şi Sociale pe tovarăşii : Ilie Verdeţ — secţiunea partidul a pus bazele unei noi a- site — întruchipate magistral în
3. Proiectul Planului naţional unic de dezvol pentru baza de materii prime, combustibil şi ener bordări — profund ştiinţifică, mai capacitatea de a soluţiona ştiin
tare economico-socială pe anul 1976. getică ; Gheorghe Oprea — secţiunea pentru indus pregnant revoluţionară, novatoare ţific, novator problemele complexe
4. Proiectul bugetului de stat pe anul 1976. tria metalurgică şi construcţii de maşini; Elena şl realistă, în sfcrînsă legătură cu ale societăţii noastre, în contactul
5. Informare cu_ privire la inundaţiile care au Ceauşescu — secţiunea pentru industria chimică; stadiul dezvoltării economice şi so vru, nemijlocit cu poporul, în mun
avut loc şi măsurile pentru înlăturarea efectelor Emil Bobu — secţiunea pentru construcţii indus ciale a ţării — a întregului con ca titanică, de fiecare zi, pătrunsă
acestora. triale, materiale de construcţii, silvicultură' şi in cept de societate socialistă, eviden de dăruire comunistă şl de fier
6. Informare privind activitatea internaţională dustria lemnului ; Janos Fazekas — secţiunea pen ţiind cu claritate şi îndrăzneală binte devotament faţă de interese
a partidului si statului după Congresul al Xl-iea tru bunuri de larg consum ! Iosif Banc — secţiu cerinţele şi exigenţele transformă le vitale ale naţiunii, a secretaru
al P.C.R. nea pentru agricultură, industria alimentară şi rilor în care intra România ia ju lui general al partidului, pre
Pentru şedinţa C.C. al P.C.R., care va avea loc ape; Emil Drăgănescu — secţiunea pentru trans mătatea deceniului al şaptelea. şedintele Republicii — România se
în continuare, s-a aprobat următoarea ordine porturi şi_ telecomunicaţii; Ioan Ursu — secţiunea Congresele al X-lea şi al' Xl-lea, dezvăluie azi In faţa lumii ca o
de zi : pentru^ştiinţă, tehnologie şi protecţia mediului în Conferinţele Naţionale din 1967 şl ţară ce se dezvoltă într-un dina
1. Cu privire la îmbunătăţirea structurii orga conjurător ; Ion Păţan — secţiunea pentru relaţii 1972, cele 43 plenare ale C.C. al mism viu, ferm, consecvent şi vi
nizaţiilor de partid de la sate. economice externe şi cooperare internaţională ; P.C.R., care au avut loc în acest guros, fără precedent, avînd la
2. Informare cu privire la efectivul, compoziţia Gheorghe Pană — secţiunea pentru nivel de trai interval, au adus o uriaşă contri bază realismul ştiinţific, clarviziu
şi structura organizatorică a partidului la 31 XII al populaţiei, comerţ interior, turism şi prestări buţie la îmbogăţirea tezaurului în nea, o nestrămutată încredere în
1974. de servicii către populaţie; Emil Bodnaraş — sec văţăturii şi practicii construcţiei forţele proprii, tăria de a Învinge
3. Informare cu privire Ia activitatea organelor ţiunea pentru demografie şi forţă de muncă, asis noii societăţi, au înarmat partidul şi depăşi momentele grele cum
de partid şi de stat pentru înfăptuirea politicii de tenţă socială şi ocrotirea sănătăţii ; Paul Niculescu şi poporul cu grandiosul Program sînt şi recentele calamităţi. Sub
cadre a partidului. — secţiunea pentru învăţămînt, educaţie şi cul al făuririi societăţii socialiste mul directa conducere ' a tovarăşului
I.a lucrările Plenarei comune participă, ca in tură; Iosif Uglar — secţiunea pentru sistematizare, tilateral dezvoltate şl înaintării Nicolae • Ceauşescu, partidul a în
vitaţi, şefii şi adjuncţii şefilor de secţii ale C.C. construcţii sociale şi edilitare ; Gheorghe Rădu- spre comunism, au dat orientări, treprins si întreprinde măsurile şl
al P.C.R., miniştri, membri ai conducerilor insti lescu — secţiunea financiară; Ion loniţă — sec răspunsuri şi soluţii atotcuprinză programele cele mai • îndrăzneţe,
tuţiilor centrale şi redactori şefi ai presei centra ţiunea pentru problemele apărării naţionale. toare strategiei şi tacticii de edi mai revoluţionare, capabile să
te. care nu sînt membri ai C.C. al P.C.R. La dezbaterile pe marginea documentelor su ficare concretă a măreţei opere propulseze neabătut naţiunea noas
în cadrul primului punct al ordinii de zi s-a puse plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consi istorice care va ridica patria noas tră pe drumul propăşirii multila
procedat la unele schimbări şi completări în Con liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Socia tră pe cele mai înalte culmi de terale.
siliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, le au luat cuvîntul tovarăşii ; Vasile Muşat, prim- civilizaţie materială şi spirituală. Promovînd eu consecvenţă poli
ca urmare a faptului că s-au produs o serie de Practic, după Congresul al IX- tica de industrializare socialistă,
modificări în conducerea unor organizaţii, minis (Continuare în pag. a 2-a) lea n-a rămas nici un domeniu al în conformitate cu condiţiile şl
economiei, vieţii politice şi sociale particularităţile noastre naţionale,
în afara viziunii moderne şi a mă partidul a mobilizat şi mobilizează
surilor de schimbare, ceea ce şi toate resursele materiale şl uma
diat împreună ou organele loca defineşte, pe bună dreptate, de ne în direcţia făuririi unei econo
le de partid şi de stat, cu speci ceniul 1965—1975, drept etapa cea mii dezvoltate, moderne, de înal
alişti, cu numeroşi oameni ai mal fertilă din întreaga perioadă tă eficienţă, capabilă să asigure
muncii din judeţele Bacău, Va de după eliberarea ţării. Este eta dezvoltarea armonioasă şi echili
slui, Iaşi, Botoşani, Suceava şi pa cea mai dinamică, care a pus brată a întregii societăţi,' să pro
în săptămîna 14—20 iulie, e- NICOLAE CEAUŞESCU, în u- Neamţ soluţiile optime pentru şi pune cel mai aetiv în acţiune pulseze întreaga viaţă social-cul-
venimentul dominant, cu majore nele judeţe din Moldova. Apli- punerea în valoare a tuturor toate resorturile, pîrghiile, mijloa turală a ţării.
semnificaţii politice In dialogul cind consecvent şi neabătut rezervelor în vederea obţinerii cele şi rezervele societăţii în sluj Deceniul trecut de la Congresul
permanent dintre partid şi naţi principiul după care se conduce unor producţii suplimentare, în ba progresului multilateral, al în al IX-lea este definitoriu pentru
une, l-a constituit vizita de lu în activitatea sa în fruntea par deplinirii exemplare a actualu făptuirii marelui ideal — socialis fermitatea cu care partidul condu
cru a secretarului general al tidului şi a statului — dialogul lui cincinal şi pregătirii celui mul şi comunismul. ce opera de industrializare a ţării.
partidului, preşedintele Republi permanent cu oamenii — tova Deceniul 1965—1975, înscriindu-se Iată ce arată cifrele. Dacă în a-
cii Socialiste România, tovarăşul răşul Nicolae Ceauşescu a stu (Continuare în pag. a 6-a) cu litere de aur în cartea de o-
noare a naţiunii române, este de (Continuare în pag. 2-a)
In frunte cu comuniştii, mobilizaţi de organizaţiile de partid
OAMENII MUNCII HUNEDORENI PARTICIPA CU ABNEGAŢIE LA STINSUL RECOLTEI,
■ i
DIN DATELE COMUNICATE DE
DIRECJIA GENERALA PENTRU A-
Duminică, zi de muncă GRICULTURÂ Şl INDUSTRIE ALI
intensă pe ogoarele judeţului MENTARĂ A JUDEŢULUI HUNE
SITUAŢIA
DOARA,
RECOLTĂRII
GRIULUI Şl INSAMINŢĂRII CUL
© Mobilizaţi de către organizaţiile de partid, în lumina indica TURILOR DUBLE IN COOPERATI
ţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae VELE AGRICOLE, IN PROCENTE,
Ceauşescu, cu prilejul vizitei de lucru efectuate in judeţul nostru,
duminică peste 30 500 oameni ai muncii au participat la acţiunile LA DATA DE 20 IULIE a.c., SE
organizate pentru stringerea recoltei şi recuperarea pierderilor pro PREZINTĂ ASTFEL :
vocate de calamităţile naturale.
CONSILIUL RECOL INSA-
© In I.A.S. şi C.A.P. s-a recoltat griul de pe 900 ha, s-au eli INTERCOOP. TAT MINŢAT
berat de paie 362 ha, au fost arate 240 ha şi s-au însămînţat cu
culturi duble 155 ha.
Brad 95 12
© S-au recoltat furajele de pe 280 ha şi s-au transportat din Călan 57,4
eîmp 450 tone. 14,4
Deva 29,8
© Pînă acum, mai mult de 30 de cooperative agricole au în Dobra 60,5 25
cheiat secerişul griului.
Geoagiu 57,2 34.1
© Unităţile agricole nu primit un sprijin substanţial din partea Haţeg 27,1 3T
oamenilor muncii din industrie, ţăranilor din zonele de deaf şi mun Hunedoara 56.7 1
te, elevilor şi militarilor.
Ilia 84,4 12
(Alte relatări în pag. 4 şi 5) Orăştle 65,5 30,7
Simeria 66,6 17.8
Rapolt. Studenţi ai Institutului de subingineri din Hunedoara par
ticipă la lucrările agricole din terenurile comunei. Toteşti 32 39,8
