Page 42 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 42
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6072 MARTI, 22 IULIE 1975
PLENARA COMUNĂ A C.C. AL P.C.R. Deceniul celor mai ample
MULULUI SUPEI «L 1EZVULTĂRU transformări revoluţionare
ECONOMICE SI SOCIALE A ROMÂNIEI în societatea românească
(Urmare din pag. 1). ceniului pe care l-am parcurs da
(Urmare din pag. 1). P.C.R., Gelu Cahu, director general al Centralei la Congresul al IX-lea se caracte
industriale de construcţii navale Galaţi, Adrian nul 1965 volumul producţiei indus rizează nu numai prin creşterile
secretar al Comitetului Judeţean Vîlcea al P.C.R., Stoica, director general adjunct al Centralei indus triale se cifra la 170 miliarde lei, fără precedent, cantitative şi mai
Gheorghe Roşu, prim-secretar al Comitetului Ju triale de rafinării şi petrochimie Ploieşti, Adal- la sfîrşitul cincinalului- actual, va ales calitative, obţinute in indus
deţean Bacău al P. C. R., Nagy Fcrdinand, bert Crişan, prim-secretar al Comitetului Jude loarea acestui indicator al pro trie, agricultură, în ridicarea bu
prim-secretar al Comitetului Judeţean Co- ţean Bistriţa-Năsăud al P.C.R., Petre Duminică, gresului dinamic spre înalta civili năstării întregii naţiuni. Definito
vasna al P.C.R., Vasile Sechel, director prim-secretar al Comitetului Judeţean Botoşani al zaţie socialistă va fi de aproape rii pentru efervescenţa creatoare
general al Centralei industriale de tractoare şi P.C.R., Valeriu Ciocionică, director general al In 580 miliarde lei. In cursul cincina a acestei istorice etape sînt mă
maşini agricole Braşov, Gheorghe Cioară, mem stitutului de cercetări electronice Bucureşti, Miu lului 1971—1975 intră In funcţiu surile care au asigurat şi asigură
bru .al Comitetului Politic Executiv al C.C. al Dobrescu, membru supleant al Comitetului Poli ne peste 2 400 capacităţi noi de creşterea rolului conducător al
P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal tic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al producţie, volumul fondurilor fixe partidului, perfecţionarea metode
Bucureşti al P.C.R., Iancu Drăgan, directorul In productive se majorează cu 420 lor sale de acţiune dinăuntrul or
stitutului de cercetări metalurgice Bucureşti, Vir- Comitetului Judeţean Suceava al P.C.R., Andrei miliarde lei, depăşind de 2,5 ori ganismelor sociale, amplul proces
gil Trofin, membru al Comitetului Politic Exe Cervencovici, prim-secretar al Comitetului Jude întreaga creştere realizată in pri de adîncire a democraţiei socialis
cutiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite ţean Arad al P.C.R. mele trei cincinale luate la un loc. te,^ îngemănarea ştiinţei şi învăţă-
tului Judeţean Braşov al P.C.R., Simion Dobrovici, Lucrările plenarei comune se reiau marţi, 22 La sfîrşitul acestui an, peste 50 mintului cu producţia, îmbunătăţi
prim-secretar al Comitetului Judeţean Vrancea al iulie 1975. la sută din fondurile fixe produc rea întregii activităţi ideologico-
tive ale ţării vor avea o vechime educative, de formare a omului
mai mică de 5 ani, şi numai 19 la nou, înrădăcinarea moralei noi in
Judeţul Hunedoara pe coordonatele dinamicului sută din ele — o vechime de pe viaţa întregii societăţi. Vor rărnî-
ste 10 ani.
ne pentru totdeauna ca măsuri şi
Rezultate de seamă obţinem an acte de vitală însemnătate şi sem
de an şi în domeniul agriculturii.
progres economico-social al deceniului 1965 — 1975 Dacă în cincinalul 1961—1965 Româ nificaţie pentru edificarea noii so
cietăţi trecerea de la conducerea
nia realiza o producţie medie a-
unipersonală la generalizarea prin
nuală la cereale de 10,8 milioane cipiului conducerii şi muncii co
INDUSTRIA: Permanenţă de primă mărime 188 000 ANGAJAŢI DIN JUDEŢUL tone, în cincinalul actual produc lective în toate sferele de activi
ţia medie anuală este de 15 mi
tate — prin instituţionalizarea a-
NOSTRU, CEEA CE VA SPORI
între judeţele ţării, deschidere largă SUPLIMENTAR TOTALUL VENI lioane tone. dunărilor generale ale oamenilor
TURILOR POPULAŢIEI CU PE Paralel cu creşteMle cantitative muncii, comitetelor şi consiliilor
spre diversificarea producţiei STE 50 MILIOANE LEI ÎN ACEST şi calitative ale producţiei globa oamenilor muncii, consiliilor de
AN ŞI CU PESTE 135 MILIOA le şi venitului naţional, partidul a control muncitoresc şi altor orga
^1 Deşi Judeţul dispunea şi la începutul ultimului deceniu de NE LEI IN 1976. întreprins măsuri pentru ridicarea nisme colective —, statornicirea ca
o puternică bază industrială, partidul şi statul nostru au acordat permanentă a nivelului de trai al metodă de bază în conducerea tre
Sn continuare o mare atenţie valorificării superioare a resurselor sale ÎNVĂTĂMÎNTUL, oamenilor muncii. Prin aplicarea burilor obşteşti a, dialogului nemij
naturale, tradiţiilor industriale şi experienţei acumulate în primele CULTURÂ, SĂNĂTATEA în viaţă a măsurilor de sporire a locit, viu, permanent cu poporul
3 cincinale de către mineri, siderurgişti, energeticieni, constructori retribuţiei, conform prevederilor în problemele majore ce vizează e-
si celelalte colectivităţi de muncă huiiedorene. IN ANII 1965—1975 în centrul atenţiei planului cincinal, precum şi a ce laborarea şi înfăptuirea politicii
ĂU FOST ALOCATE FONDURI DE INVESTIŢII IN VALOARE DE lor stabilite de Comitetul Politic partidului şi statului, elaborarea
PESTE 26 MILIARDE LEI, DESTINATE IN CEA MAI MARE PAR ggj Perioada 1965—1975 a însem Executiv al C.C. al P.C.R. din 12 pentru prima dată a unui -program
TE CONSTRUCŢIEI DE NOI CAPACITĂŢI PRODUCTIVE, DEZ nat punerea învăţămîntului de iulie a.c., în perioada 1971—1975 jdeologic complex, care ridică for
VOLTĂRII ŞI MODERNIZĂRII CELOR EXISTENTE. stat ca principal factor de edu retribuţia reală creşte cu circa 22 marea omului nou, cu o conştiin
• El Datorită acestui intens efort de investiţii şi responsabili caţie si formare a întregului po la sută. ceea ce depăşeşte preve ţă înaintată şi un larg orizont de
tăţii şi spiritului de dăruire cu care muncitorii, inginerii şi tehni por : A FOST GENERALIZAT 1N- derile; actualului cincinal. Sporirea cunoaştere, ia .rangul de compo
cienii au transpus în viaţă, an de an, sarcinile trasate de partid, VĂŢĂMÎNTUL OBLIGATORIU DE an de an a cheltuielilor social- nentă esenţială a operei de fău
PRODUCŢIA INDUSTRIALA A JUDEŢULUI A CRESCUT DE LA 10 ANI; S-A DEZVOLTAT SI DI culturâle finanţate de la bugetul rire a socialismului şi comunismu
10,9 MILIARDE LEI IN 1965, LA 15,8 MILIARDE IN 1970 ŞI LA VERSIFICAT ÎNVĂTĂMÎNTUL de stat este o altă expresie a po lui. Perfecţionarea continuă a re
20,5 MILIARDE IN ACEST AN, ADICA INTR-UN RITM MEDIU TEHNIC LICEAL SI PROFESIO liticii de creştere permanentă a ni laţiilor de producţie, a celor din
DE 8,8 LA SUTA ANUAL. IN CIFRE ABSOLUTE, NIVELUL DE NAL, S-AU PUS BAZELE LEGĂ velului de trai al poporului. Dacă tre structurile economice, politice
PRODUCŢIE DIN ACEST AN DEPĂŞEŞTE DE 10 ORI REALIZĂ RII STBÎNSE A ÎNVĂTĂMÎNTU- aceste • cheltuieli erau în 1965 de şi sociale, a organelor- politice şi
RILE INDUSTRIEI IIUNEDORENE DIN 1950 ŞI ESTE MAI MARE LUI CU PRACTICA ŞI INTEGRĂ 1 100 lei pe locuitor, la sfîrşitul economice de decizie, a verigilor
DECIT VALOAREA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE A ROMÂNIEI RII LUI CU CERCETAREA ŞI anului 1975 se vor ridica la 2 430 . de execuţie, aşezarea întregului
DIN 1938. PRODUCŢIA. lei. mecanism politic, economic şi so
® PINA IN PREZENT 25 DE UNITĂŢI ECONOMICE DIN JU BŞ Cultura, element hotărîtor al O reflectare pregnantă şi edifi cial pe baza legilor — care să ex
DEŢ AU RAPORTAT ÎNDEPLINIREA CINCINALULUI ÎNAINTE vieţii spirituale, a cunoscut o am catoare a politicii de industriali prime .voinţa întregului popor "şi
DE TERMEN, ASIGURIND INCA DE PE ACUM UN VOLUM SU plă dezvoltare calitativă în această zare socialistă a ţării şi pe aceas să corespundă pe deplin etapei
PLIMENTAR DE PRODUCŢIE IN VALOARE DE PESTE 2 MILI perioadă. DISPUNEM LA ORA tă bază, de progres multilateral, de dezvoltare a ţării şi a căror
ARDE LEI. ACTUALĂ DE 7 CASE DE CUL prezintă judeţul Plunedoara. In pe funcţionalitate să dea maximum de
TURA (cărora li se vor adăuga rioada celor 10 ani, îiî judeţul nos
în acest an şi cele din Deva şi eficienţă —, perfecţionarea învă-
tru au intrat în funcţiune o sea
AGRICULTURA: Paşi însemnaţi spre Călan), 340 CĂMINE CULTURALE, mă de capacităţi noi de produc ţămîntullui, activităţii ştiinţifice, a
209 CINEMATOGRAFE, 2 TEA muncii -ideologice şi cultural-edu-
transformarea ei într-o varietate TRE, 6 MUZEE. ţie, între care termocentrala Min eative, promovarea cu consecvenţă
a activităţii industriale gg Ultimul deceniu este marcat tia, secţia a H-a furnale de la a principiilor eticii şi echităţii so
C.S.H., laminorul de 1300 mm, ex
cialiste stau la temelia progresu
de o preocupare deosebită din par ploatările miniere Paroşeni, Băr- lui dinamic, ascendent, al societă
tea partidului si statului nostru
n IN ULTIMELE DOUA CIN A ASIGURAT SPORIREA PRO PENTRU OCROTIREA SĂNĂTĂ băteni, Livezeni, noi instalaţii de ţii româneşti.
CINALE, PRODUCŢIA AGRICOLA DUCŢIEI ANIMALIERE CU 42 LA ŢII POPULAŢIEI. preparare, fabrica de ipsos, ţesăto- Deceniul 1965—1975 reprezintă
A JUDEŢULUI A CRESCUT CU SUTA LA CARNE, CU 76 LA SU NUMAI IN ACTUALUL CINCI ria de mătase şi tipografia Deva pentru generaţiile actuale şi cele
43,4 LA SUTA LA GRlU, CU 56,5 TA LA LAPTE ŞI DE DOUA ORI NAL AU FOST ALOCATE DIN etc. Statul a investit în industria care ne vor urma drept perioada
LA SUTA LA PORUMB, CU 88 LA OUA. BUGETUL STATULUI PESTE 790 judeţului numai în cincinalul afirmării fără precedent a Româ
LA SUTA LA LEGUME, DE 5 MILIOANE LEI PENTRU ACŢIU 1971—1975 aproape 14 miliarde lei. niei şi politicii sale pe arena mon
ORI LA ORZ, DE 3 ORI LA £1 CARACTERISTIC PENTRU NILE DE OCROTIRE A SĂNĂTĂ Valoarea producţiei industriale a- dială. Partidul si poporul încearcă
FRUCTE, IAR LA PLANTE DE DEZVOLTAREA AGRICULTURII ŢII POPULAŢIEI DIN JUDEŢ, nuale a judeţului se ridică la 20,5 cea mai deplina Satisfacţie şi re
NUTREŢ S-A DUBLAT. HUNEDORENE IN ULTIMUL DE REVENIND 1 500 LEI PE LOCUI miliarde lei. cunoştinţă faţă de remarcabila ac
tg EFECTIVELE DE ANIMALE CENIU ESTE CONCENTRAREA TOR. Este semnificativ faptul că în a- tivitate desfăşurată de secretarul
AU CRESCUT FAŢA DE PERIOA PRODUCŢIEI ZOOTEHNIEI IN nul 1965 valoarea producţiei Indus general al Partidului Comunist
DA 1960—1965 CU 34 000 CAPETE FERME DE TIP INDUSTRIAL ŞI PERSPECTIVELE triale a judeţului era de 10,9 mi Român, preşedintele României, to
BOVINE, 53 000 CAPETE PORCI ADINCIREA SPECIALIZĂRII IN LUMINOASE liarde lei, ceea ce înseamnă că varăşul Nicolae Ceauşescu, pe tă-
NE, 28 000 CAPETE OVINE ŞI LEGUMICULTURA ŞI LA CUL în următorii 10 ani producţia in rîmul întăririi prieteniei şi înţele
PESTE 600 000 PĂSĂRI, CEEA CE TURA PLANTELOR TEHNICE. ale unei dezvoltări dustriei judeţului a crescut anual gerii dintre toate popoarele, pro
cu aproape un miliard de lei. In movării unor relaţii interstatale de
Dimensiuni ale creşterii BUNĂSTĂRII ascendente aceste condiţii judeţul "nostru a tip superior, unei noi ordini poli
(B INDUSTRIA JUDEŢULUI VA realizat încă în 1974 valoarea pro tice şi economice, creării unei
Semnificative pentru mutaţiile în H IN ULTIMELE DOUA CIN REALIZA IN 1980 O PRODUCŢIE ducţiei industriale a României din lumi mai bune şi mai drepte pe
anul 1938, exprimată în preţuri
planeta noastră. ' Politica externă
GLOBALĂ INDUSTRIALĂ IN VA
nivelul de trai ţi de civilizaţie al CINALE S-AU CONSTRUIT SAU LOARE DE 29 MILIARDE LEI. comparabile. Despre salturile can înţeleaptă şi clarvizionară, istori
oamenilor muncii hunedoreni sînt SINT IN CONSTRUCŢIE, IN JU gg INVESTIŢIILE PLANIFICA titative şi calitative ce s-au pro cele itinerarii de pace şi priete
următoarele comparaţii : DEŢ (INCLUSIV PREVEDERILE TE DIN FONDURILE STATULUI dus în judeţul Hunedoara în ul nie ale conducătorului partidului
DIN ACEST AN), PESTE 38 000
0 IN PERIOADA 1965—1975, APARTAMENTE. PENTRU CINCINALUL VIITOR timii 10 ani vorbesc convingător şi şi statului în aproape toate con
PRIN CREAREA DE NOI LOCURI SE RIDICA LA PESTE 22 MILI alte cifre. Numărul locurilor de tinentele, nenumăratele conta-c-te
DE MUNCA, NUMĂRUL DE AN B| PRIN MĂSURILE LUATE DE ARDE LEI. muncă a crescut cu peste 26 000, cu conducătorii de partid şi de
GAJAŢI LA 1000 LOCUITORI A PARTIDUL ŞI STATUL NOSTRU 0 VOR FI CREATE 30 000 NOI în condiţiile sporirii gradului de stat din ţările socialiste şi din alte
CRESCUT DE LA 316 LA 359, A- IN CURSUL ACTUALULUI CIN LOCURI DE MUNCĂ, numărul mecanizare şi automatizare a mul ţări, amplificarea legăturilor de
DICA LA MAI MULT DE O TREI CINAL PENTRU MAJORAREA persoanelor angajate crescînd la tor procese de muncă. în numai colaborare cu popoarele în curs de
ME DIN TOTALUL POPULAŢIEI. RETRIBUŢIEI TUTUROR CATE 215 000. 4 ani statul a construit pentru oa dezvoltare, cu celelalte state, a-
GORIILOR DE PERSONAL (IN B3 In agricultură, faţă de nive menii muncii din judeţ 14 527 apar portui activ şi constructiv al ţării
ES Faptul că PESTE 70 LA SU AFARA DE RECENTA MAJORA lurile din acest an, PRODUCŢIA tamente, alături de care popu noastre în organismele internaţio
TA DIN POPULAŢIA JUDEŢU RE), CUANTUMUL TOTAL AL GLOBALĂ VA CREŞTE CU 27 LA laţia şi-a mai construit cu ajutorul nale pentru soluţionarea în spirit)
LUI JL.GCUIEŞTE IN MEDIUL UR VENITURILOR POPULAŢIEI DIN SUTA. statului, sau din fonduri proprii, nou a problemelor cardinale ale
BAN, CA FIECARE A DOUA FA JUDEŢ VA SPORI IN ACEST AN 13 In afară de recenta majorare alte 4 600 locuinţe. Volumul desfa contemporaneităţii, susţinute de
MILIE A BENEFICIAT DE CASA CU 1,3 MILIARDE LEI. a retribuţiei, IN 1980 RETRIBUŢIA cerilor de mărfuri a crescut în ul exemplul convingător al dezvoltă
NOUA, ASIGURA UN NIVEL DE RECENTA MAJORARE CU MEDIE IN JUDEŢUL HUNEDOA timii 4 ani de la 2,8 la 3,6 miliar rii la cel mai înalt dinamism a
SPORIT DE CIVILIZAŢIE ŞI 60 LEI/LUNA A RETRIBUŢIEI RA VA FI DE 3 250 LEI PE LU de lei. •economiei româneşti, constituie su
CONFORT. TARIFARE BENEFICIAZĂ PESTE NA ŞI ANGAJAT. Luminoasa retrospectivă a de- portul trainic al marelui prestigiu
şi autorităţi dobîndite de ţara
noastră în viaţa internaţională.
Beneficiind de cadrul de pro
10 ani de dezvoltare intensă a Judeţului Hunedoara gres multilateral deschis larg de
efervescenta activitate politică şi
organizatorică desfăşurată pe toa
te planurile în perioada ce a tre
cut de la Congresul al Xl-lea,
înarmat cu Programul făuririi so
valoarea paooucj tet VOLUMUL cMttruieLtum cietăţii socialiste multilateral dez
(MILIOANE LEI) iNvesTiîrttoi* (milioane lei) SOCUll-CUlTU1tALt(muQmm)\ voltate şi al înaintării spre comu
nism, a-vînd la cîrmă un partid
încercat şi în fruntea sa un con
19325 3550 ducător înţelept, poporul nostru
este angajat, cu o unitate de voin
ţă şi acţiune de monolit, pe un
drum mereu ascendent, într-o ope
ră istorică fără precedent. Comu
niştii, oamenii muncii hunedoreni,
care ocupă un loc de deosebită 1
însemnătate în ascensiunea fermă
a ţării spre viitorul socialist şi co
munist, fac dovada —■ prin munca
10928 1863 1012 eroică pe care o depun în aceste
zile pe frontul refacerii, prin an
III contribuie la recuperarea cit mai
gajarea suplimentară menită sa
grabnică a pagubelor produse de
inundaţii — voinţei de a_depune
toate eforturile pentru înfăptuirea
neabătută a hotărîrilor Congresului
1065 1074 1065 1074 1970 al XI4ea al partidului, _ pentru a
trece cu succes la pregătirea şi în
deplinirea viitorului cincinal.
