Page 46 - Drumul_socialismului_1975_07

DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 6072 9 MAR|I, 22 IULIE 1975
Pag. 6

Vacanta în haine de lucru Ora r a

m
Cîţi dintre miile de elevi hune- ţiei pionierilor că, dînd dovadă făşoară pe ogoarele C.A.P. din CULEGERE DE POEZIE Hunedoara), modelismului, aero şi
doreni nu vor consemna, în jur­ de dăruire, ataşament şi nestră­ Sarmizegetusa. PATRIOTICA navomodelismului (Deva, Hune­
nalul vacanţei mari din această mutată devoţiune faţă de partid „Nu părăsim llia pînă nu aju­ doara, Orăştie), lucrări ca i ter­
încercată vară, zilele cînd, în loc şi popor, vom urma îndemnul de tăm la evacuarea bunurilor şcolii A ieşit de sub tipar o „Culege­ mometru electronic, detectorul de
de recreere, de excursii şi dru­ înalta ţinută civică şi patriotică al din calea apelor „au spus şi au re de poezie patriotică", editată metale (Petroşani), aparate de ra-
meţii, au simţit adine, înlăuntrul celui mai iubit fiu al neamului, înfăptuit şi cei 100 de elevi-ute- de Casa judeţeană a corpului di­ dio-demonstrativ şi multifuncţio­
fiinţei lor, ce înseamnă efortul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu". cişti din Prundu Bîrgăului (Bis­ dactic Deva, volum menit să vină nal — (Petrila), macheta „Galerie
epuizarea fizică ! Cîţi dintre şco­ Cum răspund pionierii angaja­ triţa Năsăud), aflaţi în tabără la în sprijinul activităţilor educative de mină" (Lupeni), amplificator
larii, pe care ne-am obişnuit să-i mentului luat ? llia. de masă. Culegerea, care selec­ (Haţeg), semafor electric (Orăştie),
numim copii, nu ne-au dat în aceşte — Noi, pionierii din satul Foit Cîţi elevi-utecişti n-au acţionat, tează cele mai valoroase creaţii aparat pentru stabilirea adîncimii
zile şi nu continuă să ne dea cea venim in fiecare zi la şcoala care cu maturitatea faptelor, în zilele poetice de factură patriotică, e apei (Băcia), alimentator autopro­
mai elocventă dovadă a maturi­ a avut mult de suferit in urma calamităţii şi după ce rănile de­ structurată pe patru capitole, fie­ tejat (Dobra), radioreceptor cu
tăţii faptelor lor, a solidarităţii inundaţiilor. Astăzi sîntem 35 de zastrului aşteptau vindecare I La care militând pentru o idee. Capi­ tranzistor (Simeria), ca şi lucrări
cu munca angajantă, asiduă, de­ elevi — mărturisea, săptămîna Comitetul judeţean al U.T.C., în tolele „Cîntînd un om — sărbătorim ale elevilor utecişti din „expoteh-
zinteresată. Răspunsul limpede şi trecută, pioniera Cristina Adam. jurnalul muncii din această fră- o ţară", „Partidului", „România nium" i maşină de haldat şi ma­
prompt la chemarea secretarului De fapt, toţi copiii sînt la muncă. mîntată perioadă, bilanţul partici­ — floare", „Trecutului glorios al chetă turn mină (Lupeni), (redre­
general al partidului l-au dat şi Cei mici — la cules de spice la pării creşte de la o zi la alta i partidului nostru" relevă, din în­ sor (Petroşani).
cei mici — pionierii, şi cei mari Bobîlna, cei mari — la curăţirea „8 iulie — 2 000 de elevi la pli­ seşi titlurile pe care le poartă,’
— uteciştiL Au fost cu sutele pre­ localului şcolii unde ne-au venit vit, prăşit porumb, recoltat şi mesajul la care se referă. O notă MARELE SUCCES AL MICILOR
zenţi. în zilele de alertă, înainte în ajutor şi colegii din Rapoltu sortat legume. Hăşdat, Cris- bună pentru editor i în cele peste ARTIŞTI
ca Mureşul să devasteze ogoarele, Mare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tur, Deva, Simeria, Haţeg...". 200 de pagini ale culegerii, ală­ „Alo, Consiliul judeţean Hune­
străzile şi casele, să strîngă , din ne-a chemat şi pe noi, pionierii, „9 iulie — 3 000 elevi...*. „11 iulie turi de semnăturile unor presti­
ţealea apelor revărsate legumele, la muncă. Vom munci în aşa fel — 3 690 elevi, 200 studenţi". „13 gioşi poeţi români contemporani doara al Organizaţiei pionierilor ?
icerealele. Ei, copiii — elevi ai li- ca şcoala noastră să arate din nou iulie — 5 300...“. Ce a însemnat a- se află şi cele ale creatorilor hu­ De la Consiliul Naţional al Orga­
nizaţiei pionierilor avem o comu­
'ceelor, şcolilor generale şi profe­ ca o floare. ceastă participare a elevilor din nedoreni, un loc meritoriu ocu-
sionale din Deva, Hunedoara, Si- Zilnic, la orele prînzului, aproa­ judeţ ? Ajutor de nădejde, solida­ pîndu-1 membrii cenaclurilor 'lite­ nicare pentru şeful comisiei oul-
tural-artistice". „La telefon". „Fe­
xner'ia s-au alăturat celor mari la pe 100 de copii din llia se află ritate cu munca miilor de cetă­ rare „Flacăra" Hunedoara şi „Rit­
irecoltarea, sortarea şi încărcarea pe malul apei de la Valea Bătrî- ţeni care au grăbit recoltarea ce­ muri" Deva. licitări, tovarăşe Burza. Toate ce­
le 12 formaţii hunedorene prezen­
>a 80 tone de ceapă. „Fără ei nu nă. Spală saci. Miile de saci cu realelor, scurgerea apelor de pe
iputeam face într-o zi munca de o care s-a cărat pămîntul la digul terenurile inundate, curăţirea ca­ EXPOZIŢII te la faza republicană a Festiva­
'dună“ — se confesa ing. Dorin Giu- oe a făcat stavilă solidă viiturii. selor şl străzilor. „De la noi, din lului culturai-artistic al pionieri­
ra de la ferma de legume Deva In fiecare zl, dimineaţa, în cîmp, Hunedoara, 200 de copii participă, « Artă plastică. Casa de cultu­ lor şi şcolarilor au fost premiate.
Aţi obţinut trei locuri I, cinci
a I.A.S. Mintia. la plivitul castraveţilor, ardeilor, zilnic, în agricultură. Am strîns ră a sindicatelor din Petroşani locuri II şi patru locuri III, iar
„Fără ei“. Fără elevii liceelor la culesul fasolei. Da prînz, pe şi depozitat baloţi de paie de pe găzduieşte expoziţia de artă plas­ Consiliului judeţean al Organizaţiei
de chimie industrială (prezenţi, malul apei, la spălat saci. 5 000 12 ha la C.A.P. Peştişu Mare, am tică a şcolii generale nr. 6 din pionierilor i s-a conferit Diploma
localitate. Exponatele de artă a-
zilnic, cîte 400 la datorie), de me­ de saci au spălat copiii I plivit morcovi pe 0,7 ha, cartofi plicativă — lemn, metal, hîrtie de onoare a Consiliului Naţional
canică, energetic, de construcţii, La Dobra, în timp ce 80 de e- pe 1 ha şi porumb pe 10 ha la colorată — ca şi cele de pictură al Organizaţiei pionierilor. Notaţi,
„Decebal", nr. 2, străzile Enescu, levi se Înfrăţesc, zilnic, la mun­ Hăşdat şi Boş". „Pio­ atrag atenţia şi aprecierile publi­ vă rog, premiile j locul i — for­
.'Gojdu, Ilărăului, Banatului, Gri- ca cu părinţii pe ogoarele C.A.P., nierii şi uteciştii Violeta Jula, cului iubitor de frumos. Tablou­ maţia de dansuri populare a Ca­
igorescu, Horia, Progresul, Grivi- două echipe sanitare, formate din Ralia Magdalena, Mariana Roş, rile „Minerii" (Orbari Atilla), sei pionierilor De a, grupul fol­
v
tţei, Vlahuţă, Bălata, Mureşului, pionieri şi cadre didactice acţio­ Tiberiu Stepan, loan Hălmaciu, „Toamnă" (Diana Străuţ), arta a- cloric al Şcolii generale Almas
516 Februarie şi atîtea altele din nează la dezinfectarea fîntînilor, Gabriela Qros, Marcela Vinţe, Ni­ plicaţivă „Fotbalistul" (Remus Cu- Sălişte şi grupul vocal ritmic
>zona inundată a Devei n-ar fi caselor şi uliţelor din Stretea şi colae Rînzar, Gabriela Şina au gerean) ca şi lucrările semnate de (jocuri de copii) al Şcolii gene­
ifost atît de repede evacuate şi zona inundată a Dobrei. La Si- fost, zi de zi, printre cel mai har­ Maria Barotea, Gyorfi ludlth, C. rale nr. 1 Petrila, care a obţinut
curăţite de ape şi mîl. meria, pionierii de Ia şcoala ge­ nici dintre noi. Şi doar sîntem Ardelean, Constantin laoob sînt o şi titlul de laureat; locul II —
„Noi, cei peste 40 000 de purtă- nerală nr. 2 au recoltat 6 000 kg mulţi harnici. Venim zilnic, 20—40 îmbinare de fantezie, talent şi formaţia de tulnicărese (Şcoala
itori ai cravatelor roşii cu trico- ceapă, au plivit 5 ha ou porumb şl de elevi, să refacem şcoala noas­ frumos. generală Bulzeştii de Sus), dans
ilor din judeţul Hunedoara, ne un ha de roşii, iar la Şoimuş, co­ tră (nr. 2 Deva), în care apele au O „Expominitchnicus şi tclinium modern (nr. 7 Hunedoara), fabu­
angajăm să ne mobilizăm toate piii s-au împărţit pe grupe la năpădit pînă la 2,5 m. Ne ajută şi ’75. Concursul de creaţie tehnică la muzicală „Ritmurile pădurii"
j forţele pentru curăţirea şi reame- strîns spice şi la plivit sfeclă. colegii de la şcoala profesională din acest an — la care s-au în­ (nr. 3 Lupeni), soliştii trompetişti
•najarea şcolilor, grădiniţelor şi „Copilul şi rîndul" a fost deviza de construcţii. Am evacuat apa scris peste 2100 de pionieri din Emil Mancalagiu, Aurel Ţiglaru
'căminelor culturale afectate de oelor ce pliveau sfecla. Şi aşa eu şi mîlul din Clase şi curte, am judeţ — a adunat în cele 10 ex­ (Casa pionierilor Petrila), gimnas­
inundaţii din localităţile Foit, Re­ „copilul şi rîndul" — au plivit măturat şi spălat. 3 500 ore din poziţii orăşeneşti, municipale şi tică artistică (nr. 4 Deva), locul
pari, Gelmar, Deva, a locuinţelor, peste 8 ha de sfeclă. La fel s-au vacanţă le-am transformat în judeţeană sute de lucrări. Toţi III — grupul vocal şi formaţia de
pentru recondiţionarea mobilieru­ grupat la muncă, în cîmp, şi pio­ muncă pentru şcoala noastră. participanţii cu lucrări la expozi­ toboşari şi trompetişti (liceul „A-
lui şi a materialului didactic ; să nierii din Brănişca, Veţel, Bobîl- Sîntem, prin strădanie, alături ţia judeţeană „Minitehnicus şi urel Vlaicu" Orăştie), dans tema­
participăm zi de zi, la strîngerea na, iar cei din Geoagiu şi-au asu­ de părinţii noştri, pentru că toţi tehnium 1975“ (130) au fost dis­ tic (nr. 1 Brad), secvenţa muzical
irecoltei şi a furajelor, la îngriji­ mat şi curăţirea şcolii din Gel­ am fost chemaţi să ajutăm la re­ tinşi eu diplome, unui număr de coregrafică (nr. 6 Petrila)".
rea culturilor şi reînsămînţarea mar, grav afectată de inundaţii. facerea ţării. Şi ajutăm cu drag, 25 lucrări li s-au acordat meda­ O convorbire telefonică, urmată
Amor terenuri j să răsădim flori „Vrem şi noi să fim de ajutor după puterile noastre". lii. Sînt medalii cîştigate de crea­ de o confirmare scrisă, vine să
jşi să realizăm înfrumuseţarea lo- ţării în aceste clipe grele, vrem Răspunsul limpede şi prompt al tori tehnici de la casele pionieri­ încununeze strădania, talentul şi
jcaîităţilor peste care a trecut fu­ şi noi să răspundem, prin fapte, miilor de şcolari hunedoreni la lor Hunedoara (5), Deva (4), Pe­ munca pionierilor, şcolarilor şi
ria apelor... Cu dorinţa curată de chemării partidului", — au decla­ chemarea ţării sînt faptele. • Iar troşani (3), Petrila (2) şi de la şco­ cadrelor didactice hunedorene care
« contribui neobosit la depăşirea rat cei 200 de elevi din Arad şi faptele lor, din aceste zile ce-au lile generale din Lupeni, Orăştie, au făcut din ediţia 1975 a festi­
[situaţiei grele cu care se confrun- Sibiu, aflaţi în taberele de la angajat întreaga naţiune, nu pun Simeria, Dobra, Băcia. valului culturai-artistic o mani­
ită economia ţăiii — răspund pio­ Peşteana şi Sarmizegetusa. Im­ semne de întrebare, oi justifică în expoziţia judeţeană, organi­ festare de ţinută.
nierii din judeţul nostru chemării perativul din vorbele lor se ma­ maturitatea generaţiei pe care o zată la Casa pionierilor din Deva Felicitări, cîştigători ai frumo­
Forumului pionierilor din judeţul terializează — după cum ne scrie creştem şi educăm. se remarcă creaţii din domeniul sului 1 Succesul artistic, din anul
iArgeş — asigurăm cea de a IH-a Anton L. Zefir, — în munca de radio şi electrotehnicii (casele şcolar încheiat, să fie prag spre
ÎConferinţă Naţională a Organiza­ fiecare zi pe care pionierii o des­ LUCIA LIC1U pionierilor din Petroşani, Petrila, cuceririle viitoare !
CEAUŞESCU şi a tovarăşei
ELENA CEAUŞESCU cu tovară­ Din agenda pregătirii noului an de învăţământ
! Actualitatea şa DOLORES IBARRURI, pre­
şedintele Partidului Comunist
- poiiîfcâ, v din Spania.
Pe aceeaşi linie se înscrie La ordinea zilei - «atracţie şcolare
vizita în ţara noastră a prinţu­
(Urmare din pag. 1). lui moştenitor al Regatului Ha-
şemit ai Iordaniei, Ilassan Ibn In anul şcolar 1975—1976, harta hunedorene se află în faza ulti­ şapte erau în curs de execuţie,
viitor. Memorabile pentru oa­ Talal. şcolară a judeţului nostru se va melor lucrări de reparaţii curen­ iar la un număr de 20 de şcoli
menii acestor locuri vor rărnîne în această săptămîna tovarăşul îmbogăţi cu noi unităţi de învă- te, altele sînt deja puse la punct lucrările nu au fost încă atacate.
adunările populare de la Vaslui NICOLAE CEAUŞESCU s-a mai ţămînt. La ora cînd apar aceste în toate privinţele, gata pentru Totuşi, am fost asiguraţi că pînă
şi Suceava, în timpul cărora se­ întîlnit cu Scliaîik Jorge Ilan- rînduri, se află in stadiu avansat inaugurarea noului an de învăţă- la 30 august ele vor fi gata pen­
cretarul general al partidului dai, secretar general al partidu­ de finisare şcoala cu 16 săli de mînt. Aceasta demonstrează de tru evenimentul deschiderii şcoli­
s-a adresat direct tuturor cate­ lui Comunist din Salvador, şi a clasă şi grădiniţa cu 240 de locuri fapt interesul cu care a fost tra­ lor. Incertitudinea planează doar
goriilor de cetăţeni, aşa cum primit delegaţia Uniunii Socia­ din Deva, precum şi şcoala cu 24 tată ' problema de către consiliile asupra termenului de execuţie la
procedează în toate vizitele sale liste Sudaneze care, la invitaţia săli de clasă de la Hunedoara. populare locale şi întreprinderile şcolile din Zam şi Săcel, unde
de lucru în judeţele ţării, C.C. al P.C.R., ne vizitează ţara. După modul cum constructorii — de construcţii. Dar, în contrast beneficiarul — Inspectoratul ju­
Activitatea politică a fost
r Cu prilejul împlinirii vîrstei Trustul de construcţii Deva şi cu acestea, există la ora actuală deţean şcolar — nu a întreprins
marcată în săptămîna care a de 75 de ani, la 20 iulie 1975, întreprinderea de construcţii si­ localităţi unde situaţia lucrărilor toate măsurile neceşare începerii
trecut şi de Şedinţa Comitetu­ Comitetul Politic Executiv al derurgice Hunedoara — îşi des­ nu este deloc mulţumitoare. în lucrărilor.
lui Politic Executiv al C.C. al C.C. al P.C.R. a adresat tovară­ făşoară activitatea la aceste obi­ Sălaşu de Sus, din cele zece uni­ Pînă la 1 septembrie nu a mai
P.C.K., în cursul căreia au fost şului Gheorghe Stoica, preşe­ ective, se poate afirma că începu­ tăţi şcolare doar la una au înce­ rămas prea mult timp. Se impune
hotărîte măsuri privind majora­ dintele Comisiei Centrale de tul anului şcolar va găsi unităţile put reparaţiile curente ; la Rîu de ca în localităţile amintite, mai
rea suplimentară a retribuţiei Revizie a C.C. al P.C.R., o scri­ gata să-şi primească beneficiarii Mori la nici una din cele şase i ales în comune, consiliile popu­
tarifare, corectarea preţurilor soare în care este exprimată de drept — elevii. la Densuş cele trei şcoli aşteap­ lare locale precum şi E.G.C.L. şi
unor produse, ridicarea pe o stima şi preţuirea întregului Dar dacă în domeniul noilor tă... In ceea ce priveşte situaţia Inspectoratul judeţean şcolar să ia
parte din teritoriul ţării a stării partid pentru îndelungata acti­ construcţii se pot afirma lucruri •la reparaţii capitale, nici aceasta toate măsurile care se impun în
de necesitate. Ca urmare a ho- vitate desfăşurată în slujba no­ pozitive, nu acelaşi lucru se poate nu stă „pe roze". La Săcel şi Zam vederea începerii, urgentării şi
tăririlor Comitetului Politic E- bilelor idealuri ale libertăţii şi consemna la alte genuri de lu­ lucrările nu au început. Despre terminării la timp a tuturor lu­
xecutiv au fost elaborate i De­ independenţei patriei, ale dez­ crări şcolare, de mai mică valoa­ această stare de lucruri, tovarăşul crărilor. Din experienţa anilor
cretul Consiliului de Stat al voltării României pe calea so­ re pentru constructor, dar de Vasile Prodea, inginer-şef la în­ anteriori, amînarea pînă în ulti­
Republicii Socialiste România cialismului. majoră importanţă pentru buna treprinderea de gospodărie comu­ mul moment a lucrărilor, apoi
pentru majorarea suplimentară a La Geneva şi-a încheiat, în desfăşurare a procesului instruc- nală şi locativă, ne declara că, în graba de a respecta termenele, a-
retribuţiei tarifare a tuturor ca­ ansamblu, lucrările etapa a do­ tiv-educativ i realizarea ateliere­ ceea ce priveşte zona Haţegului, fectează calitatea, şi nu o dată
tegoriilor de personal, Decretul ua a Conferinţei pentru secu­ lor şcolare, sălilor de gimnastică, pînă la data de 15 iulie cînd s-a s-a întâmplat ca începutul anului
prezidenţial privind stabilirea ritate şi cooperare în Europa. construcţiilor şcolare din mediul analizat stadiul lucrărilor, din to­ şcolar să-i găsească pe construc­
preţurilor cu amănuntul la com­ De asemenea, a fost confirmată rural, reparaţiilor capitale şi cu­ talul de 40 de obieotive şcolare, la tori în şcoli...
bustibili, unele bunuri de con­ data de 30 iulie pentru începe­ rente. De pildă, lucrările atelie- 13 fuseseră terminate lucrările, la C. DROZD
sum nealimentar şi a tarifelor rea, la Helsinki, a etapei a tre­ relor-şcoală de la şcolile generale
la unele servicii prestate popu­ ia, la nivel înalt, şi a fost defi­ nr. 2 din Deva şi nr. 6 din Pe­
laţiei, Decretul prezidenţial cu nitivat textul documentului fi­ trila sînt mult rămase în urmă
privire la încetarea stării de nal al conferinţei. Aşa cum faţă de grafic. Aceeaşi situaţie se Un tîrsăr îşi scrie biografia
necesitate pe teritoriul ţării, cu sublinia secretarul general al întîlneşte şi la lucrările noii săli
excepţia judeţelor limitrofe Du­ partidului, tovarăşul NICOLAE de gimnastică de la Liceul de
nării. CEAUŞESCU, în cuvîntarea ros­ construcţii din Deva, unde Trus­ Oţelăria electrică. Zgomotul pu­ prietenii noului angajat — .Z-a a-
In cadrul dialogului internaţi­ tită la Suceava, ..............România a tul de construcţii a repartizat ternic, trepidant, însoţit de razele jutat să se acomodeze.
onal pe care partidul şi statul fost printre ţările care au acţi­ un număr foarte mic de munci­ ultraviolete ale arcului electric cre­ Şi, in acel an, 1971, laolaltă cu
ează o imagine originală a muncii
emoţia de nou angajat, îşi face loc
•nostru îl poartă, la cele mai onat cu cea mai mare fermitate tori şi din această cauză lucrările creatoare. Impulsurile curentului e- în inima tinărului Ştefan Călinoiu
înalte niveluri, cu state, cu par­ pentru succesul acestei confe­ avansează cu încetinitorul. şi acea dorinţă — caracteristică ge­
tide şi guverne se înscrie la loc rinţe». Sperăm că ea va des­ Cit priveşte construcţiile şcola­ lectric se armonizează cu hărnicia
de frunte vizita în ţara noastră chide o eră nouă de pace şi re din mediul rural, dacă la Lun­ şi elanul tinerilor de aici. Uneori, neraţiei de azi — de a cunoaşte
în perioada 10—14 iulie a can­ cooperare în Europa, o eră nouă ca Cernii sau la Bretea Română, cînd cuptoarele sînt in topire, cu­ mai mult, de a face mai mult.
Spiritul de iniţiativă, competenţa
celarului federal al Republicii pentru cursul destinderii, pentru E.G.C.L. Hunedoara şi E.G.C.L. vintele devin inutile datorită gălă­ profesională, discernămintul cu ca­
Austria, doctor Bruno Kreisky. o nouă ordine economică şi po­ Călan au acordat atenţia cuvenită giosului arc electric dar, prin sem­ re acţionează l-au făcut să-şi cre­
Cu această ocazie a fost semnat litică internaţională, pentru pace realizării în termen a acestor o- ne distincte, munca tinerilor îşi eze un binemeritat prestigiu în
un comunicat comun. Preşedin­ şi colaborare In întreaga lume". biective, în schimb la Pui sau la continuă cu cursivitate ritmul. In- colectivul de oţelarl. Prestigioasa
tele Nicolae Ceauşescu şi can­ România a participat activ, a Romos, constructorii (E.G.C.L.- tr-o asemenea împrejurare a cu­ activitate a lui Ştefan Călinoiu se
celarul Bruno Kreisky au pri­ avut un aport de cea mai mare urile Haţeg şi Orăştie) au făcut noscut oţelăria electrică şi tînărul simte şi în viaţa de organizaţie,
mit un grup de ziarişti austrieci importanţă la elucidarea şi pre­ prea puţine eforturi pentru a-şi absolvent al liceului industrial me­ unde, ca membru al comitetului
şi reprezentanţi ai presei româ­ cizarea problemelor-cheie, de­ onora contractele. talurgic, Ştefan Călinoiu. La înce­ V.T.C. pe oţelăria electrică, îşi adu­
ne şi au răspuns la întrebările ce o contribuţie meritorie la im-
acestora. cisive pentru realizarea unei a- Apelînd la o situaţie statistică put, totul i se părea neverosimil,
utentice şi trainice securităţi, în existentă la Inspectoratul jude­ ieşit din „normal“ şi — după cum pulsionarea vieţii de organizaţie.
-a
. ® . topus, de_ asemenea, aten­ conformitate cu principiile poli­ ţean şcolar, remarcăm ca îmbucu­ recunoaşte acum — pentru moment, CONSTANTIN GRECU
ţiei întîlnirea, din staţiunea Nep- ticii externe a partidului şi rător faptul că aproape 50 la su­ teama a pus stăpînire pe el. Dar Oţelăria electrică
tun, a tovarăşului NICOLAE statului nostru. tă din numărul unităţilor şcolare mina care i s-a intins la timp — Hunedoara