Page 57 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 57
rroierari am Toate jariie, unip-van
ANUL XXVII
NR. 6073
MARTI, 29 IULIE
1975
8 PAGINI-50 BANI
Cuvîntarea tovarăşului N8C0LAE CEAUŞESCU la Plenara comună a C.C.
Actualitatea
aS P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice si Sociale a României
Un eveniment politic de o deo
informarea cu privire la activi
Program concret, multilateral, de acţiune revoluţionară, sebită însemnătate pentru între şi statului după Congresul al XI-
tatea internaţională a partidului
gul partid şi popor român a do
minat săptămîna care s-a înche lea al P.C.R., subliniind rolul
cu o largă gîndlre în perspectivă, pentru toate iat — Plenara comună a C.C. al deosebit ce l^au avut vizitele to
P.C.R. şi Consiliului Suprem al
varăşului Nicolae Ceauşescu în
Dezvoltării Economice şi Sociale
a României, desfăşurată sub pre diferite ţări ale lumii, în spo
rirea contribuţiei efective a ţării
organizaţiile partidului, pentru toţi oameni şedinţia tovarăşului NICOLAE lor majore ale lumii contempo
noastre la soluţionarea probleme
CEAUŞESCU, secretar general al
partidului. Plenara a dezbătut şi
aprobat proiectele Planului na rane. Plenara a subliniat contri
buţia adusă şi în această perioa
muncii de la oraşe şi sate! ţional unic de dezvoltare econo- dă de ţara noastră — alături de
mico-socială a României pe peri
alte state — la finalizarea cu
oada 1976—1980, planului naţio
nal unic şi bugetului de stat pen succes a fazei a doua a Confe
Evenimentele politice cardinale LUI CUM SE ASIGURA ÎNTĂRI RE DOMENIU DE ACTIVITATE. tru anul 1976. Plenara a luat cu rinţei pentru securitate şi coo
ale săpiămînii trecute — lucrările REA CONTINUA A RÎNDURILOR Pentru întregul nostru partid, noştinţă de informarea Comitetu perare în Europa şi a salutat cu
Plenarei comune a C.C. al P.C.R. PARTIDULUI SI SE ÎNFĂPTUIEŞ pentru clasa muncitoare, ţărănime, lui Politic Executiv cu privire la satisfacţie convocarea, la Hel
şi Consiliului Suprem al Dezvoltă TE POLITICA DE CADRE—, prin intelectualitate, pentru toţi cetă inundaţiile care au avut loc în sinki, la 30 iulie a.c., a celei
rii Economice şi Sociale a Româ concluziile de excepţională însem ţenii patriei, apar cu deosebită prima jumătate a lunii iulie şi de-a treia faze a conferinţei, la
niei, ale şedinţei Comitetului Cen nătate şi hotărîrile adoptate în claritate direcţiile principale de a adoptat măsuri pentru înlătu nivel înalt. Plenara C.C. al
tral al partidului, ale sesiunii . Ma domeniile analizate, lucrările ple acţiune, do efort pentru ca în cin rarea în continuare a acestor ca P.C.R. a examinat informarea
rii Adunări Naţionale — au reţi narei comune şi din plenul Co cinalul următor România să de lamităţi şi normalizarea întregii privind îmbunătăţirea structurii
nut atenţia şi interesul legitim al mitetului Central au o importanţă vină intr-adevăr un stat industrial- activităţi. De asemenea, plenara
fiecărei organizaţii de partid, fie isterică pentru transpunerea ne agrar bazat pe o pondere hotărî- comună a examinat şi aprobat (Continuare în pag. a 2-a)
cărui colectiv de muncă, a întregii abătută în viaţă a Programului toare a industriei : înfăptuirea li
noastre naţiuni socialiste. Prin partidului de edificare a societăţii nei cotituri în explorarea şi valo
problematica abordată pe ordinea socialiste multilateral dezvoltate şi rificarea surselor interne de ma
de zi — EXAMINAREA PROIEC înaintarea României spre comu terii prime şi materiale; ridicarea
TULUI PLANULUI NAŢIONAL nism. continuă a calităţii şi competitivi Şedinţa biroului Comitetului
UNIC DE DEZVOLTARE ECONO- SINTEZA STRĂLUCITĂ A VAS tăţii produselor; creşterea produc
MICO-SOCIALA A ROMÂNIEI PE TEI PROBLEMATICI PE CARE O tivităţii muncii sociale în ritmuri
PERIOADA 1976—1980, PROIEC RIDICA ACTUALA ETAPĂ CE O superioare celor prevăzute în Di
TULUI PLANULUI NAŢIONAL PARCURGEM, AMPLA CUVÎNTA- rectivele Congresului al Xl-Iea: re judeţean de partid
UNIC DE DEZVOLTARE ECONO- RE ROSTITA LA ÎNCHEIEREA ducerea substanţială a cheltuielilor
MICO-SOCIALA PE ANUL 1976, PLENAREI DE SECRETARUL GE materiale; buna gospodărire a pă- Sîmbătă, 26 iulie a.c., a avut loc Stat nr. 51/1975 şi a regimului de
PROIECTULUI BUGETULUI DE NERAI, AI, PARTIDULUI, TOVA mîntului şi organizarea muncii în la Deva şedinţa biroului Comite funcţionare a unităţilor de alimen
STAT. A REZULTATELOR LUPTEI RĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU, agricultură la fel ca şi în indus tului judeţean de partid. Ordinea taţie publică, precum şi modul în
ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR SI REPREZINTĂ PROGRAMUL CON trie: o politică de maximă efi de zi a inclus examinarea urmă care se asigură îmbunătăţirea â-
A MASURILOR PENTRU ÎNLĂ CRET DE ACŢIUNE PENTRU cienţă în domeniul investiţiilor; toarelor probleme : Activitatea or provizionării populaţiei cu produse
TURAREA EFECTELOR ACESTO TOATE ORGANIZAŢIILE PARTI sporirea rolului ştiinţei şi învăţă- ganelor şi organizaţiilor de partid, agroaîimentare ; Stadiul lucrărilor
RA, A ACTIVITĂŢII INTERNA DULUI, PENTRU TOŢI OAMENII mîntului în procesul de edificare a comitetelor oamenilor muncii agricole de vară în unităţile de
TIONALE A PARTIDULUI SI MUNCII DE LA ORAŞE SI SATE, a noii societăţi; realizarea unui co pentru realizarea planului tehnic stat şi cooperatiste.
STATULUI, PRECUM SI A MĂ O ÎNALTA CĂLĂUZA PENTRU merţ exterior echilibrat; asigura- pe- 1975, de asimilare a produselor In urma dezbaterilor, în toate
SURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ÎNTĂRIREA SPIRITULUI REVO ica ridicării continue a nivelului noi şi de perfecţionare, a produc problemele analizate s-au stabilit
STRUCTURII ORGANIZAŢIILOR LUŢIONAR ÎN MUNCA, GÎNDIRE ţiei; Măsurile luate pentru apli măsuri care să ducă la îmbunătă
DE PARTID LA SATE, A MODU ŞI COMPORTAMENT, ÎN FIECA {Continuare in pag. a 2-a) carea Decretului Consiliului de ţirea continuă a activităţii.
CINCINALUL ACTUAL CINCINALUL VIITOR •
ÎNAINTE DE TERMENI PREGĂTIT TEMEINICI
Au. 8
Mai stat 23 de pma la 1
sîîrsitul ultimului an al cincinalului
FAPTE CARE ATESTĂ UN PLUS DE DĂRUIRE, DE MUNCA
DÎRZĂ ÎN ECONOMIA JUDEŢULUI
o Primele 20 de zile grele ale sul. La prefabricate din beton u-
acestei luni au însemnat pentru nitatea a produs peste planul ce- j
COLECTIVUL DE SIDERURGIŞTI lor două decade din iulie mai
HUNEDOKENI clipe de matură mult de 50 mc. (
chibzuinţă, de deplină angajare O MINERII VĂII JIULUI, ala- \
peni>ru diminuarea pagubelor ca luri cu gîndul şi faptele de unită- '
uzate de inundaţii. Deviza acestui ţile afectate de inundaţii AU EX- <
colectiv — care raporta la începu TRAS PESTE PLANUL LA ZI ’
tul lunii un avans de 50 zile la DIN ACEASTA LUNA PESTE 5 000 I
producţia de fontă, 55 zile la oţel TONE CĂRBUNE NET. Ca urma- '
şi 25 zile la laminate — a devenit:
„IN FIECARE ZI SA PRODUCEM re, numai Termocentrala Mintia l
beneficiară
PESTE PLAN 160 TONE FONTA, — principala din bazinul din judeţ \
de
cărbune
nostru
200 TONE OŢEL ŞI PESTE 240 TO carbonifer a furnizat suplimentar
NE LAMINATE". Ca urmare a a- sistemului energetic naţional, în I
cestui angajament, colectivul de la aceeaşi perioadă de timp, două
C.S. Hunedoara a realizat peste milioane kWh energie electrică. I
planul la zi mai mult de 3 800 to
ne fontă, 5 000 tone oţel şi 4 000 © Ca urmare a indicaţiilor date |
tone laminate. de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu
• FORESTIERII JUDEŢULUI, privire la creşterea producţiei de I
greu afectaţi de inundaţii, au re cocs şi semicocs cu cărbune din
cuperat pierderile la lemn de mi Valea Jiului, făcute cu ocazia re- I
nă. In zilele capricioase din aceas centei vizite în judeţ, COCSARII
tă lună ei au produs peste plan DE LA CAL AN ŞI HUNEDOARA Noul laminor de sîrmă de la Hunedoara.
25 mc lemn de mină. AU PRODUS PESTE PLANUL LA
© I.M.C. BlRCEA, unitate care ZI AL LUNII IULIE 900 TONE
a raportat îndeplinirea cincinalu COCS ŞI SEMICOCS, cu cărbune REPORTA IUI, SXPTXMtNII
lui, continuă să-şi sporească avan de la Lupeni, Uri-oani şi Vulcan.
0 importantă premiera Industrială hunedoreană
în frunte cu comuniştii, cu program Noul laminor de sîrmă a intrat în funcţiune
concret de lucru, toate forţele mobilizate aflîndu-se în probe tehnologice la cald
la încheierea recoltării grîuiui şi Acum, cînd în hala noului laminor de nal de obişnuite. Pentru că la Huna* tru românesc s-a obişnuit atit de mult
la C.S. Hunedoara se aşteaptă primele doara s-a produs şl pină acum sîrmă în anii socialismului. A fost o agitaţie
do-
cînd
însămînţării culturilor duble! cantitâţi dar de cu sîrmă, viteză toglele trec prin şl mărirea ca capacităţii parcă nu care Impre deosebită cele pontru că obiectivul din - actualul
unul
c/7
mal
dintre
sionează,
importante
un
o
nu
considerabilă
obiectiv,
alt
cale cu gîndul de a se transforma fn s-a mai construit pînă atunci. cincinal, menit să mărească capacitatea
(Relatări despre desfăşurarea lucrărilor agricole de sezon, în pa cîteva clipe... în „colaci*, acum cînd Şl, totuşir în ultima săptămîna ta de laminare a combinatului cu 280 000
ginile 4-5). constructorii laminorului s-au retras, lă- laminorul nr. 2 de sîrmă a existat
sînd loc laminatorilor să stăpînească uri o agitafie deosebită, ca la marile pre-
aşele agregate, acum lucrurile par ba miere industriale cu care pămîntuf nos (Continuare in pag. a 8-a)
