Page 58 - Drumul_socialismului_1975_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 6073 9 MARŢI, 29 IULIE 1975

Program concret, multilateral, de acţiune revoluţionară, 8n spiritul şf exigenţele documentelor

Congresului al Xl-lea
cu o largă gîndire în perspectivă, pentru toate

Focarul activităţii politice îndreptat
organizaţiile partidului, pentru toţi oamenii mereu spre om, spre locul său de

muncii de la oraşe şi sate muncă, cu cerinţele şi răspunderile lui
Documentele programatice ale respectarea N.T.S. ? Ce ai transmis
Congresului al Xl-lea, cuvîntările ortacilor despre sarcinile axftualc ce
(Urmare din pag. 1) giei secundare,_ in sporirea efi­ CEI DIN JUR. Organele şi orga­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­ le are colectivul nostru ? In ce sta­
cienţei investiţiilor şi a exportului. nizaţiile de partid au reţinut, de­ cretarul general al partidului, pun diu se află îndeplinirea sarcinilor
Este necesar ca aceste sarcini, de sigur, din aprecierile, indicaţiile un accent deosebit pe creşterea in­ concrete — profesionale şi politice
âe bunăstare ţi civilizaţie al Între­ importanţă primordială, să fie pu­ fluenţei comuniştilor la flecare loc — pe care le ai ? Ce propuneri faci
şi orientările cuprinse In cuvînta­
gului popor. rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de muncă — în sarcinilor, îndeplinirii pentru îmbunătăţirea activităţii la
scopul
a
locul de muncă ? şi altele.
mutarea
exemplare
Trecerea la realizarea noulu} se In centrul dezbaterilor adunări­ centrului de greutate al întregii Desigur, îutlmpinăm încă o seamă
cincinal, a planului unic «le dez­ lor generale ale oamenilor muncii că ACTIVITATEA DE PARTID munci politice în organizaţiile de de greutăţi în desfăşurarea muncii
care vor avea loc in continuare,
voltare economico-soclală pe anul să fie cuprinse în măsurile organi­ TREBUIE SA SE DESFĂŞOARE bază — acolo unde muncesc comu­ politice la locurile de muncă ale
1976 Impune mobilizarea tuturor PE TEREN, IN MIJLOCUL OAME­ niştii zi de zl şi unde, de fapt, se comuniştilor. Avem organizaţii de
acest
soarta
forţelor, a resurselor materiale şi zatorice şi tehnice ce se vor a- NILOR MUNCII, CA OAMENII hotărăşte comitetul producţiei. de In partid, partid dispersate, avem mulţi nave­
sens,
nostru
umane, pentru îndeplinirea exem­ dopta. Organele şi organizaţiile de CU O ÎNALTA CONŞTIINŢĂ RE­ birourile organizaţiilor de bază ac­ tişti. Aici activitatea se desfăşoară
plară a sarcinilor de plan pe a- partid, colectivele de muncă din VOLUŢIONARĂ, CADRELE SE ţionează tot mai perseverent şi, am mai greu. In urma discuţiilor indi­
viduale purtate cu membrii noştri de
cest an, recuperarea in întregime întreprinderi şi de pe şantiere să FORMEAZĂ ŞI POT FI CUNOS­ zice, cu tot mai mult folos. Dar partid, birourile organizaţiilor (Io
a daunelor aduse economiei naţio­ reţină că trecerea la abordarea CUŢI NUMAI IN LUPTĂ, IN pentru a face ca puterea de influ­ bază şi-au aprofundat cunoaşterea
de
enţare
organizaţiilor
nale de calamităţile naturale şi a- sarcinilor economice în spiritul o- MUNCA, DUPĂ CUM MUNCESC. fiecărui a comunist să crească, partid, a fiecărui comunist. Pc baza conclu­
munca
la
politice
sigurarca înfăptuirii înainte de rientărilor şi indicaţiilor de ines­ Reorganizarea activităţii de partid politică trebuie să iasă din şabloane ziilor desprinse acţiunile desfăşoară în
la sate, potrivit hotărîrii plenarei
muncă
de
locurile
se
termen a actualului cincinal. Prac­ timabilă valoare cuprinse în cu­ C.C. al P.C.R., nu vizează doar şi rutină, din generalităţi şi abstrac­ funcţie de cerinţe şi posibilităţi :
tic, pentru organizaţia judeţeană vîntarea tovarăşului Nicolae o simplă grupare a comuniştilor ţii, să se aplice în funcţie de speci­ înainte de intrarea în schimb, în
de partid, pentru colectivele de Ceauşescu, trebuie înfăptuită ne- într-o singură organizaţie sătească ficul fiecărei unităţi şi loc de mun­ sala de apel, în pauza de masă. Fo­
muncă hunedorene aceasta înseam­ intîrziat, fără a aştepta noul cin­ sau în jurul cooperativei agricole că, să fie concretă, operativă, dusă losim agitatorii, propagandiştii, ca­
nă luarea tuturor măsurilor pen­ cinal ! de producţie ; trebuie schimbate cu membri de partid direct la locu­ drele tehnice. De exemplu, în pauza
rile lor de muncă.
maistrul
scurte
tru transpunerea în viaţă a an­ Sarcini deosebite, practic un nou radical spiritul, mentalitatea, mo­ Noi am început acţiunile noastre de masă, asupra celor prezintă impor­
mai
informări
gajamentelor suplimentare la pro­ mod de a gîndi, organiza şi munci dul de a gîndi şi acţiona al co­ prin stabilirea unor legături perma­ tante probleme de producţie, iar a-
ducţia de metal, cocs, cărbune, e- se pun In agricultură. Trebuie ca muniştilor de la sate, răspunde­ nente, reciproce, între birourile or­ gitatorii, propagandiştii tot pe scurt,
aergie, minereuri, materiale do lucrările agricole, munca în aceas­ rea lor pentru înfăptuirea unita­ ganizaţiilor de bază şi membrii de se referă la evenimente politice. Do
construcţii şi alte produse, a sar­ tă ramură economică să se des­ ră a politicii partidului, a legilor partid, statornicirea metodei consul­ mult folos ne este şi iniţiativa „De
cinilor suplimentaro Ia export, a- făşoare pe o bază temeinic orga­ statului, pentru progresul econo- tării necontenite a comuniştilor a- vorbă cu ortacii", care se materiali­
-
stau
dialoguri
prin
vii,
perma­
dică a contribuţiei cu care side- nizată, Ia fel ca în industrie; să se mico-social al localităţii în care supra faţa tuturor problemelor ce Membrii zează cu minerii, pe cele mai di­
unităţii
noastre.
nente
în
rurgiştii, minerii, encrgeticienih pună accentul pe întărirea activi­ trăiesc. comitetului de partid şi ai birouri­ verse teme şi întotdeauna la locu­
constructorii, ceilalţi oameni ai tăţii în fermă, în brigadă, în e- lor organizaţiilor de bază nu mun­ rile lor de muncă. La rampele pu­
muncii au asigurat conducerea chipă, a răspunderii consiliilor de Hotărîrile recentei Plenare comu­ cesc la sedii, cu uşile închise, ci ţurilor, în camerele maiştrilor, în
partidului, personal pe tovarăşul conducere, a adunărilor generale, ne a C.C. al P.C.R. şi Consiliului sînt în permanenţă în mijlocul co­ alte locuri de mici popasuri am pus
Nicolae Ceauşescu, că o vor adu­ Suprem al Dezvoltării Economice muniştilor, acolo unde aceştia îşi table pe care însemnăm cu regula­
de
fiecare
ce în marele efort naţional de re­ a fiecărui ţăran cooperator pentru şi Sociale a României, bogăţia de desfăşoară munca au dobîndit zi. O ritate „Evenimentul zilei". Este şi
gospodărirea si dezvoltarea averii
idei, indicaţii şi orientări de o
acesta un bun mijloc dc a duce în
birou­
experienţă
bună
facere. Realizările bune din primul obşteşti, TOTI CETĂŢENII SATU­ inestimabilă valoare cuprinse în rile organizaţiilor de partid nr. 1 şi mijlocul oamenilor informaţiile de
semestru ale industriei judeţului LUI, INDIFERENT DE PROFESIE, cuvîntarea tovarăşului Nicolae 2 producţie şi nr. 1 investiţii-trans- care au nevoie. Comitetul nostru
(la cele aproape 1.8 miliarde lei ÎN FRUNTE CU SECRETARUL DE Ceauşescu constituie un vast pro­ porturi — de la mina Deva, cele de de partid are în continuare în ve­
pe schimburile A, B şi D — de la
depăşire pe ţară, industria hunedo- PARTID, CU PRIMARUL, CU ÎN­ gram de acţiune pentru toate do­ mina Muncel. Membrii birourilor a- dere locurile de muncă muncii comuniş­
politice
îmbunătăţirea
ale
la
reană a contribuit cu peste 245 VĂŢĂTORUL, TREBUIE SA PAR­ meniile, care trebuie temeinic stu­ cestora se deplasează cu regularita­ tilor. Angajamentul luat de colec­
milioane lei, 25 unităţi economice TICIPE LA ACTIVITATEA PRO­ diat şi trecut neîntîrziat la pune­ te la locurile de muncă ale comu­ tivul nostru de a îndeplini cincina­
îndeplinind prevederile cincinalu­ DUCTIVA DIN AGRICULTURA ! rea lui în aplicare. Pentru comu­ niştilor, au eliminat obiceiul de a lul în 4 ani şi 10 luni, de a recupe­
lui), măsurile suplimentare care Spiritul de partid, revoluţionar, niştii, pentru toţi oamenii muncii chema comuniştii ia. sediu. Cu oca­ ra rămînerilc în urmă din zilele
munceşte
deplasări
se iau în adunările generale ale trebuie introdus bu fermitate în hunedoreni — la fel < ca şi pentru zia acestor membrii de se partid, se inundaţiilor, de a depăşi actualul
cu
concret
oamenilor muncii ce au loc în a- toate domeniile de activitate pen­ întregul partid şi popor — aceste discută asupra aspectelor ce-i fră- coeficient (le 95 la sută de utilizare
a timpului de lucru, a spori randa­
ceste zile, programele concrete şi tru că, în fond, înfăptuirea cu remarcabile documente politice re­ mîntă, li se cer păreri şi răspunsuri mentul pe abataje şi posturi dc lu­
energice de recuperare stabilite în succes a tuturor sarcinilor care ne prezintă îndrumarul de căpetenie în probleme cum ar fi : Ce plan de cru — sînt obiective concrete, per­
unităţile şi sectoarele cu rămîneri stau în faţă depinde de întărirea al activităţii curente şi de perspec­ producţie are formaţia în care lu­ manente şl ale muncii politice.
în urmă, constituie o garanţie că responsabilităţii sociale a fiecărui tivă, politice, economice şi socia­ crezi zi ? ale formaţiei, despre realizările
cunoşti
Ce
la
din
schimbului
şi în continuare se vor obţine şi muncitor, ţăran sau intelectual. le, în opera de făurire a societăţii care faci parte ? Cuni sînt asigura­ IOAN GAL
mai multe succese de prestigiu. Aşa după cum subliniază secreta­ socialiste multilateral dezvoltate, a te condiţiile de lucru, sculele, ma­ secretarul Comitetului de partid
Desigur, aceasta reclamă — aşa rul general al partidului, şcoala viitorului comunist. terialele ? Cum acţionezi pentru de la E. M. Devq
după cum se desprinde din con­ este chemată să formeze oameni
cluziile lucrărilor plenarei comu­ pentru muncă, pentru producţie, cum şi peste 23 tone deşeuri şi ma­
ne, din cuvîntarea tovarăşului cărora nu Ie este frică de muncă culatură. în fruntea acestor acţiuni
Nicolae Ceauşescu — incetăţenirea se situează uteciştii din C.S.H.,
peste tot a unui climat de muncă, si, cu toţi paşii făcuţi în legarea I.C.S.H., I.M.II.. cei din unităţile
de eforturi statornicite, perseve­ învăţămîntului cu producţia, edu­ comerciale ale municipiului (V.
caţia pentru muncă, educaţia cetă­
rente, nu numai de moment, _ ci ţenească a tinerei generaţii nu ne GRIGORAŞ, corespondent).
pe întreaga perioadă de pregătire IN CINSTEA CONGRESULUI în mod deosebit pentru tot ceea ce O FAPTA DEMNA
a noului cincinal şi în continua­ pot încă satisface. De asemenea, AL X-LEA AL U.T.C. au făcut pentru ei, în acele zile de
încercare.
BO-
grea
(CONSTANTIN
re, spirit crescînd de răspundere, cercetarea ştiinţifică trebuie să se Comitetul U.T.C. de la sectorul RASCU,' secretarul comitetului Seară. Siderurgiştii care intrau în
hărnicie şi dăruire. lege realmente de producţie, să se TESA ai I.M. Hunedoara a lansat U.T.C. din C.S. Hunedoara). schimbul de noapte la secţiile cu
Din cuvîntarea secretarului gene­ mute în întreprinderi, să se des­ o valoroasă iniţiativă în cinstea ce­ foc continuu ale combinatului Imne-
locurile
spre
al
U.T.C.
ral al partidului, organizaţiile de făşoare în strînsă unitate cu cei lui a de-al X-lea a Congres Conferinţe a INSTRUIREA TINERILOR LA dorean se îndreptau şi tînărnl Va-
muncă. Printre ei
de
celei
X-a
LOCUL DE MUNCA
de
şi
partid, minerii, siderurgiştii, con­ caro produc bunurile " materiale, U.A.S.C.R. Obiectivele acestei iniţi­ sile Postolache, de la secţia aer-gaz.
structorii, ceilalţi oameni ai mun­ însăşi afirmarea revoluţiei tclini- ative sînt : o cît mai bună pregătire Pentru mai buna instruire a tine­ La un moment dat el a găsit un
cii, au desprins şi desprind sar­ co-ştiinţifice este condiţionată de politică şi profesională a fiecărui rilor la locul de muncă, la indicaţia portmoneu cu peste 1 400 lei în el şî
cinile deosebite ce revin judeţu­ promovarea spiritului revoluţionar tînăr uteeist, studierea temeinică a comitetului de partid, comitetul diferite acte. S-a îndreptat spre mi­
lui nostru în dezvoltarea bazei de în toate sferele societăţii. documentelor de partid, nici o ab­ U.T.C. de la F.I.L. Orăştie a stabilit liţie unde a predat banii, cu rugă­
materii prime, în asigurarea unui Etapa în care ne aflăm impune senţă de la program, folosirea inte-' cîteva dintre sarcinile ce revin mai mintea de a fi redaţi păgubaşului.
Fapta sa de omenie şi cinste a fost
grad mai ridicat de acoperire din CREŞTEREA CONTINUA A RO­ grală a timpului de lucru, îndepli­ vîrstnicilor care lucrează împreună apreciată cum se cuvine de către
ţară a necesarului de cărbune LULUI CONDUCĂTOR AL ORGA­ nirea exemplară a sarcinilor profe­ cu tinerii : „Arată-le şi să controlea- toţi tovarăşii săi de muncă.
explică-lc
pune-I
execute,
ză-1,
şi
sionale
comportare
politice,
co­
şi
cocsificabil, laminate, metale nefe­ NIZAŢIILOR DE PARTID, CERE rectă, civilizată în muncă şi după demonstrează-le şl lasă-i să lucreze TINERI CU CARE SATUL
orele
program.
greşelile
co­
Săptămînal,
roase, în reducerea substanţială a COMUNIŞTILOR SA SE AFLE A- mitetul de U.T.C. pe întreprindere con­ independent, corectează-le — sînt in­ SE MINDREŞTE
periodic"
şi
controlează-i
consumurilor specifice de cocs me­ COLO UNDE ESTE MAI GREU, trolează modul în care îşi îndepli­ dicaţiile recomandate în munca cu Lovită de ape, agricultura comu­
CA PRIN EXEMPLUL LOR DE
rezul­
obţin
Aplicîndu-le
talurgic, metal, combustibil, ener­ RĂSPUNDERE, DĂRUIRE ŞI SA­ nesc tinerii aceste sarcini. tinerii. imediate şi de se perspectivă în nei Dobra a avut mult de suferit.
tate
gie, în dublarea recuperării ener­ CRIFICIU SA MOBILIZEZE PE IN PRIMELE RlNDURI munca cn tinerii. Iniţiativa dă roa­ Pentru a salva recolta localnicii, de
de la noi, la F.I.L. Poate ar trebui la mic la mare, au acţionat ca un
In impresionanta încleştare cu a- extinsă şi în alte unităţi unde singur om. Le-au venit în ajutor şi
pele dezlănţuite oamenii muncii au muncesc mulţi tineri. (AL. MUN- forţe din alte localităţi. Tinerii sa­
săvîrşit adevărate fapte de eroism. TEANU, secretarul comitetului tului au fost şi el mereu la dato­
etualitatea Printre Numai din secţiile foarte mulţi U.T.C. de Ia F.I.L. Orăştie). rie, pe cîmp, Cornelia unde greul era
acolo
s-au
ei
şi
aflat
Bălan,
Eleono-
mai
mare.
tineri.
combina­
tului hunedorean au luat parte Ia IN FRUNTEA INTRECERH ra Ognean, Aurica Crişan, Mircea
această bătălie, în zonele calamita­ Covaci, Nicolae Stăniş sînt doar
te, peste 1 500 de tineri siderurgişti. De la începutul anului, tinerii din cîţiva dintre cei mai destoinici ti­
Urmare din pag. 1) a primei sesiuni a celei de-a 7-a Locuitorii satelor din judeţ în care Hunedoara âu colectat şl trimis oţe- neri din satul nostru. (FLOAREA
_______________________ legislaturi a Marii Adunări Na­ au acţionat tinerii oţelaTi, furnalişti, lăriiior peste 40 000 tone fier vechi, NEGRILA. secretara Comitetului
ţionale. In cadrul sesiunii a avut au adunat şi predat la centrele de
organizaţiilor de partid de la sa- loc depunerea jurămîntoului de cocsari, lamtnatori le-au mulţumit achiziţii 65 000 sticle şi borcane, pre­ comunal Dobra al U.T.C.).
te şi a adoptat o hotărîre în a- credinţă şi devotament faţă de
cest sens, hotărîre publicată în Republica Socialistă România de
presa centrală apărută vineri, 25 către unii deputaţi şi unii mem- Dicţionar politic—economic
iulie a.c. Pe agenda de lucru a bri ai Consiliului de Stat. A fost
plenarei s-au mai aflat impor- dezbătută şi adoptată Legea pri-
tante probleme privind efectivul, vind Congresul deputaţilor con-
compoziţia şi structura organiza- siliilor populare judeţene şi al ATEISM, concepţie despre lume te componentă a conştiinţei socia­ tre problemele fundamentale ale
Internaţionale
contemporane,
cre­
orice
torică a partidului, precum şi în- preşedinţilor consiliilor populare, şl viaţă, care respinge orice reli­ liste, găseşte condiţii materiale, vieţii dintre principalele obiective
culturale
ideologice,
supranatural,
dinţă
unul
în
favo­
politice,
făptuirea politicii de cadre a Conferinţa pe, ţară a preşedinţi- gie şi formă de misticism, bazîn- rabile pentru a cuprinde masele, ale luptei popoarelor împotriva
partidului, domenii în care au lor consiliilor populare, precum du-se pe ideile filozofice materia­ educaţia materialist-ştiinţifică, ate­ imperialismului, colonialismului şi
fost stabilite măsuri pentru acti- şi conferinţele pe judeţe ale de- liste şi pe concluziile descoperiri­ istă, fiind o latură componentă a neocolonialismului şl este înscrisă
vitatea viitoare. putaţilor consiliilor populare. Au lor şl cuceririlor ştiinţei. A. nu formării conştiinţei socialiste. în numeroase documente interna­
în încheierea lucrărilor plena­ fost aprobate proiectele de legi se confundă cu ideologiile sau cu independenta, atribut, funda­ ţionale ca principiu de seamă al
rei comune, a luat cuvîntul tova­ pentru aprobarea decretelor cu mişcările de protest sectante ori mental al statului, constînd în relaţiilor dintre state.
răşul NICOLAE CEAUŞESCU. putere de lege emise de Consi­ eretice din interiorul religiilor, dreptul său de a-şi hotărî singur, PRODUCŢIE GLOBALA, volumul
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae liul de Stat şi s-a procedat la nici cu atitudinea sau comporta­ fără amestec din afară, propriile total, în expresie valorică, al pro­
întreprinderilor
sau
ramu­
In
Ceauşescu — un adevărat docu­ alegerea Tribunalului Suprem şi mentul de ori indiferenţă faţă de destine. termenul mod curent, se I. folo­ ducţiei economiei naţionale, obţinute
1.
naţională
po­
seşte
rilor
concepţii
instituţii
religioase.
ment programatic pentru între­ a procurorului general. Tot atît de vechi ca şi religia, o- litică, dreptul unui stat de a-şl într-o anumită perioadă de timp,
gul partid şi popor, cuprinzînd Miercuri, a avut loc Şedinţa pus dintotdeauna misticismului şi rezolva liber toate problemele sa­ ca urmare a activităţii productive.
concluzii, aprecieri şi sarcini de Consiliului de Stat, prezidată de obscurantismului, A, este un feno­ le interne şi externe, fără ames­ P. g. a întreprinderii industriale
viitor de o inestimabilă valoare tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, men social-istoric complex care tec din afară. Dreptul popoarelor cuprinde : valoarea producţiei
teoretică şi practică — a fost a- în cadrul căreia au fost adoptate cuprinde numeroase elemente de de a se constitui în state inde­ marfă şi a materiilor prime
probată Iii unanimitate de către decrete de ratificare a unor tra­ ordin ideologic, ştiinţific, psiholo­ pendente reprezintă un şl principiu aduse de clienţi şi prelucrate la
dreptului
al
rela­
fundamental
participanţii la plenară, care au tate internaţionale şi convenţii. gic, politic, care se exprimă în ţiilor internaţionale contemporane. întreprindere ; valoarea creşterii
adresat comuniştilor, tuturor oa­ Şi săptămîna care s-a încheiat tradiţii şt în sisteme valorlc-nor- I. economică, latură fundamentală sau descreşterii stocurilor (dife­
renţa ± ) de producţie neterminată
In
menilor muncii, organelor de a fost bogată în contacte pollti- matlve. se Instituţionale. diverse decursul a independenţei, semnificînd drep­ (numai în întreprinderile cu ciclul
cunosc
forme,
istoriei
partid şi de stat chemarea de a ce internaţionale bilaterale. Tova- tendinţe, şcoli şi orientări ateiste tul unui stat de a dispune liber, lung de fabricaţie, minimum 30 de
activa cu fermitate pentru apli­ răşul NICOLAE CEAUŞESCU s-a (a. antic naiv, a. raţionalist, a. ilu­ suveran de resursele sale naţiona­ zile), semifabricate, combustibili,
carea neîntîrziată a sarcinilor şi întîlnit şi a purtat convorbiri cu minist). A. marxist — formă su­ le, de toate pîrghiile economice matriţe, modele, scule de produc­
orientărilor cuprinse în expune- Jacques Chirac, primul ministru perioară a ateismului, expresie a (sistemul de credit, de preţuri, de ţie proprie. P. g. a întreprinderilor
rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, al Republicii Franceze, aflat în concepţiei filozofice şi politice a investiţii, bugetul, comerţul exte­ sau ramurii se exprimă în pre­
a-şi
Cuvîntarea tovarăşului Nicolae vizită oficială în ţara noastră ; clasei muncitoare, armă ideologică rior), de potrivit asigura dezvoltarea turi de producţie comparabile şl
Intereselor
na­
economiei
Ceauşescu — important document Leopold Sedar Senghor, preşedin­ de luptă împotriva exploatării şi ţionale şi de a-şi alege singur ca­ folosesc la calcularea dinamicii
de partid, pătruns de un înalt tele Republicii Senegal, aflat în asupririi sociale, de clasă, pentru lea dezvoltării social-economice, volumului producţiei si a altor in­
spirit revoluţionar — constituie vizită neoficială în ţara noastră ; construirea noii societăţi. A. m. fără amestec din afară, de a în­ dicatori al planului. Pentru cal­
cularea
a
productivităţii
riguroasă
un îndrumar pentru munca noas­ Biilent Ecevit, preşedintele Parti­ are trăsături specifice, printre treţine relaţii economice cu alte muncii şi a altor Indicatori de e-
în
cu
tră de flecare zi, pentru înfăp­ dului Republican al Poporului oare : un fundament filozofic coe­ state proprii. cbnformitate L, ca interese­ a ficienţă economică p. g. se dove­
dialectic
Is­
şi
le
materialismul
şi
Respectarea
rent,
tuirea marilor sarcini care stau din Turcia. Tovarăşul NICOLAE toric. caracter consecvent ştiinţi­ suveranităţii, reprezintă o cerinţă deşte a fl insuficient de conclu­
acum si in perspectivă în faţa CEAUŞESCU a mai primit pe fic, militant şl revoluţionar, con­ de bază a cooperării internaţiona­ dentă, întrucît cuprinde şi unele
întregului nostru popor. ministrul peruan al comerţului şi structiv şi profund umanist, şi, ca le, a participării la diviziunea In­ înregistrări repetate de cheltuieli
1 ____ nn u .
. - 1
în săptămîna care s-a încheiat a acordat un interviu cotidianu- ţel, emanciparea spirituală şl mo­ ternaţională a muncii. Respectarea de muncă socială. De aceea. Indi­
a avut loc şedinţa de închidere lui francez «Le Monde . rală a omului, dezvoltarea sa mul­ Independenţei economice şl politi­ catorul care capătă o tot mai ma­
tilaterală. In socialism, a., ca par­ ce a statelor constituie una din­ re importanţă este producţia netă.