Page 59 - Drumul_socialismului_1975_07

DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 6073 • MARŢI, 29 IULIE 1975 Pag. 3

SOCIETATEA NE CERE SÂ MUNCIM Şl SĂ
In lumina Codului

munca şi vieţii

comuniştilor TRĂIM ÎN CHIP COMUNIST

Sfătui omeniei comuniste Ştafeta meseriei
„PENTRU FIECARE COMUNIST, PENTRU FIE­ mai calitatea de om
CARE CETATEAN, MUNCA ESTE O DATORIE nou, de comunist, poa­ în mîini bune
te înnobila cu <ea MUN­
„încerc acel sentiment FUNDAMENTALĂ, DE ONOARE". CA. Din ea se trag e-
(Din Codul principiilor şi normelor muncii
şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii roii care refuză să-şi a- La Întreprinderea de utilaj minier din Petrol
plăcut de a şti că sînt socialiste). tribuie un asemenea ti­ şani are loc un proces continuu de înnoiri. Se
dezvoltă sau iau naştere secţii întregi dotate cu
tlu, în ea se identifică maşini-unelte diferite, de mare randament fi
un om de nădejde" Aşezată de rinduielile tregeşte o definiţie pe ce e mai bun, mai înaltă precizie. Cum e şi normal, pentru minui-
noastre socialiste sub care numai socialismul denin şi mai dezintere­ rea maşinilor, a utilajelor este nevoie de pregă­
semnul onoarei, dictîn- i-o poate da, umple un sat într-o conştiinţă o- tirea noilor cadre muncitoreşti cu o temeinică
Atelierul de mobilă al Fabricii de in­ menească, prin ea se pregătire profesională. Peste 30 la sută din efec­
dustrie locală din Brad se aseamănă, prin du-ne supremul necesar conţinut pe care numai tiv sînt tineri, absolvenţi ai şcolilor profesio­
complexitatea lucrărilor ca şi prin varieta­ ca oameni şi ca naţiu­ socialismul i-1 poate verifică marea forţă a nale. Mulţi . dintre meseriaşi urmează cursuri de
tea produselor, cu atelierul unui artizan. ne în devenire comunis­ cere. naţiunii. Acele zile fă­ ridicare a calificării. Există aici, la I.U.M.P. o
Există în acest colectiv nişte nevăzute „li­ tă, MUNCA s-a înscris Am văzut, în zilele ră nopţi, prin care au mare grijă pentru transmiterea ştafetei mese­
nii de forţă" — emanaţie a" unor conştiinţe- cu litere de aur în cea trecut nu de mult şi oa­ riei. Nu este un meseriaş mai în vîrstă cu mai
avanposturi, în al căror cîmp şi interfe­ mai înaltă cartă a celor marilor încercări prin menii judeţului nostru, multă experienţă, care să nu se ocupe cu dra­
renţă noul venit 6e simte atras ca de o ire­ mai înalte principii ale care am trecut, dimen­ goste filială, cu răspundere şi perseverenţă da
zistibilă chemare către' împlinire. Dar nu sionată această domi­ nc-au arătat, ca şi alte pregătirea minuţioasă a celor mai tineri.
numai noul venit— existenţei comuniste. nantă a muncii. In să- daţi, în alte împreju­ Unul dintre aceştia este comunistul Petru
— Exista cîndva în colectivul nostru un In planul producţiei rări, şi acea dimensiune. Voinea, maistru principal la reparaţii mecanice.
om-problemă, ne spune Nicolae Ştefan, se- materiale şi al existen­ vîrşirea ei ochii au ui­ A început meseria ca simplu muncitor. A urcat
oretarul organizaţiei de partid de la tîmplă- ţei spirituale, al trans­ tat ce-i somnul, muşchii Din decantările de gîn- toate treptele meseriei printr-o îndirjită luptă
ria mecanică. Omul acela se numea Gheor- formării oamenilor, au uitat ce-i oboseala, duri, din selecţia de cu greutăţile anilor 1937—1944. Prin mina lui au
ghe Hueţ. Avem astăzi un foarte' bun — MUNCA se află sub gîndurilc au uitat ce-i fapte, din multitudinea trecut o sumedenie de piese, maşini şi utilaje.
poate cel mai bun — şef de brigadă în zburdălnicia. Acea di­ de împliniri legate de Aici, la reparaţii mecanice, lucrează 92 de oa­
acest colectiv. Se numeşte Gheorghe Hueţ. semnul supremei necesi­ asemenea oameni, se în­ meni. De toate meseriile: lăcătuşi, strungari, fre­
Ce existenţe comuniste au exercitat in­ tăţi. mensiune a muncii s-a zori, sudori. Unii sînt mai noi, alţii cu mai mul­
fluenţă asupra lui Gheorghe Hueţ în dru­ MUNCA, aşezată sub numit şi se va numi în­ cheagă rîndurile ce ur­ tă experienţă. Dar toţi au crescut şi „s-au fă­
mul său spre demnitate ? semnul eroismului, în- totdeauna eroism. Şi nu- mează. cut oameni" lingă comunistul Petru Voinea. A-
— Comuniştii Dorin Nistora şi Iosif Far- flăm de la maistru că uneori e uşor să faci din-
caş au dovedit mult tact cu mine — îşi a- tr-un om un bun meseriaş. Dar e greu să cul­
minteşte el. In cel mai înalt grad mi-a aju­ tivi la fiecare să aibă o comportare corespun­
tat exemplul lor. Acum, cînd sînt ceea ce zătoare în producţie, societate sau familie. „Am
sînt, încerc şi eu plăcutul sentiment de a avut şi noi meseriaşi excepţionali, dar care a-
mă şti un om de nădejde în colectivul in veau serioase lacune în comportare. Unii erau
care am intrat în urmă cu 12 ani. băutori şi de aici o seamă de neajunsuri — ab­
Gheorghe Hueţ e astăzi un om de nă­ senţe nemotivate, greutăţi familiare". Maistrul,
dejde în colectivul său şi se mândreşte cu apreciat şi stimat de toţi cei ce lucrează cu el,
asta. Doi „arhitecţi de suflete", doi comu­ s-a străduit tot timpul ca tînărul din preajmă
nişti au cizelat cu răbdare de artizani acest să ajungă un bun meseriaş, dar şi un om cu o
caracter omenesc. înaltă conştiinţă, folositor societăţii, familiei.
— în echipa de verificare exista cîndva — „Mi-a plăcut întotdeauna să-l ştiu pe to­
un caz Sorin Cornea. S-a plimbat prin mai varăşul de lingă mine nu numai lăcătuş ci şi un
multe colective de muncă. S-a statornicit la bun soţ, tată, un neobosit cetăţean în cartierul în
noi. Vreo jumătate de an am avut neca­ care au un rost în viaţă: muncesc şi trăiesc în
zuri cu el. Am avut răbdare, singurul nos­ timpul lucrului şi mai ales in afara lui, discut
tru „secret" în munca pentru cîştigarea unui cu oamenii mei şi despre viaţa lor „particulară".
om. Şi l-am cîştigat. Aşa cunoşti mai bine omul, preocupările lui, ştii
Cînd spune „l-am cîştigat", vorbele sună cum să acţionezi. Mă mindresc azi cu oameni
altfel în gura lui Dorin Nistora, secretarul ca Gheorghe Ciorcă, Ion Fănică, Gheorghe Tei-
organizaţiei de partid de la „verificare". Au felaş, Petru Farcaş, Vasile Lupulescu. Toţi sînt
Sn ele amestec de mîndrie şi de fermitate. comunişti, căsătoriţi şi cu copii, meseriaşi des­
A cîştiga un' om pentru munca făcută cu toinici. îs oameni întregi : Aşa le zic eu celor
convingerea necesităţii şi ou conştiinţa fru­ care au un rost în viaţă : muncesc şi trăiesc în
museţii ei nu-i lucru puţin. La maşini, con­ chip comunist".
tinuă el, lucrează un tînăr, unul Ada.ş Mari­ Maistrul principal Petru Voinea a crescut sute
nei. Băiatul acesta, de care s-au ocupat cu de meseriaşi. I-a modelat cu aceeaşi perseve­
toată convingerea Ion Indrei, Iosif Costişei, renţă cu care a lucrat mulţi ani la cele mai
de care m-am ocupat şi eu, n-are decît ca­ complicate utilaje. Ştafeta meseriei va fi pre­
tegoria întîi, dar de pe acum îi putem în­ luată de mîini sigure, muncitoreşti!
credinţa lucrări pentru categoria a patra
sau a cincea.
Era tînărul acela, ca mai toţi tinerii, ca
o coală de bîrtie albă, pe care se putea
scrie orice. Comuniştii au „scris" : „să fii
bun cu munca ta, să fii societăţii .şi ţie de Oamenii „Stelei de pe Mureş“
folos deopotrivă". Şi „certificatul lor de
calitate" nu s-a dovedit nici o clipă un fals.
în colectivul lustruitoarelor de mobilă au Cît este de plăcut, cit pozitive. După multe ductivităţii munci\. La au iest la înălţime
avut loc cu cîtva timp în urmă evenimente te simţi de satisfăcut a- frămîntări şi căutări, au prima maşină de filetat,
fericite. Rodica Ampovici, Floarea Cor şi tunci cînd realizezi ceva inventat o maşină de fi­ in afară de timpul afec­
(Lucia Ştefani şi-au întemeiat familii. Oa­ care este folositor pro­ letat coliere pentru sus­ tat proiectării, cei trei „Vă raportăm, sti­ mine aici, nu puteam
menii cu vechime în atelier îşi amintesc de ducţiei — măreşte pro­ ţinătoarele de ţevi la in­ au lucrat o lună şi ju­ mate tovarăşe secre­ pleca, deşi nu ştiam
o altă nuntă, a Elenei Stana, azi brigadieră, ductivitatea muncii şi stalaţiile de apă şi ca­ tar general, că în pre­ nimic de soţie şi feti­
nuntă celebrată chiar în atelier. reduce efortul fizic ! A- mătate la confecţionarea ţă" — ne-a declarat
— A fost, îşi aminteşte Mihai Simedrea, nal. Maşina dispune de maşinii de filetat (in fo­ zent Termocentrala
şeful secţiei, prima nuntă în colectivul nos­ semenea momente tră­ 4 axe şi două posturi de tografia de sus). Apoi Mintia lucrează cu în­ simplu, cînd l-am în­
tim, pe atunci foarte tînăr. iesc mulţi oameni din lucru şi execută opera­ celelalte au fost gata treaga capacitate, la trebat de ce a făcut-o.
Astăzi, foarte tînăra soţie Lucia Ştefani diferite sectoare ale ac­ ţiunea de filetare prin parametrii proiectaţi, P e n t r u asigurarea
spune : tivităţii productive. Trei două părţi, cu două bur- mult mai repede. Fiind­ în condiţii de siguran­ funcţionării centralei
— Am două rînduri de părinţi — cei ca­ meseriaşi de la secţia că acum, la F.I.L. Deva, ţă, fiind înlăturate cu toate grupurile s-a
re mi-au dat viaţă, şi colectivul meu de sculărie a F.I.L. Orăştie ghiuri deodată. la Pricaz, lucrează noi­ stat de veghe în per­
muncă. înveţi să fii om şi în muncă, şi în — Mihai Grancea, lu- Care sînt „performan­ le maşini de filetat con­ toate pericolele care manenţă la grătarele
viaţă. liu Jinaru şi Dumitru ţele" maşinii de filetat ? fecţionate la F.I.L. O- puteau să afecteze bu­
Este o mărturisire în care valoarea afec­ Bogdănescu — şi-au pe­ In primul rînd, reduce răştie. O satisfacţie şi na funcţionare a aces­ de la priză pentru a
tivă a cuvintelor e mult întrecută de pu­ timpul de manoperă de teia". Am încercat să le curăţa cînd se în­
ritatea sentimentelor ; ca în toate mărturi­ trecut sute, mii de ore o justificată mîndrie a vedem ce se află din­ fundau cu impurităţi­
sirile din cuprinsul acestor rînduri. împreună, cot la cot, la 4 ori, asigurînd o creş­ harnicului colectiv de la colo de aceste cuvinte le aduse de apele în­
confecţionarea unor dis- tere substanţială a pro- sculărie. reţinute din telegrama volburate ale Mureşu­
ION CJOCLEI adresată Comitetului lui, iar cînd au pă­
Central al P. C. R., truns totuşi impurităţi
personal tovarăşului în condensatoare, a-
In o g l i n d a f a p t e l o r Nicolae Ceauşescu, de curăţate. M a i s t r u l
cestea au fost grabnic
colectivul întreprinde­
principal Mircea Fîr-
rii Eleetrocentrale De-
va-Mintia, în zilele de tat, muncitorul spe­
„Omul sfinţeşte looul“, „Munca îl înnobi­ tor. Lucrează pe o combină „Gloria". fng de el. Fug cum fuge şl tînăra LIdta neuitat ale crîncenei cialist de la baraj
lează pe om", „Munca — izvor de bogă­ L-am întîlnit pe ogoarele C.A.P. Şoinvuş. Ibănişteanu. Are 21 de ani, a trecut Ioan Popescu, opera­
ţie". Enumerarea poate continua. Munca es­ De multe zile. Mînca la umbra combinei, printr-o şcoală de corecţie, a Ieşit cu o lupte cu inundaţiile, torul instalaţii con­
te o îndatorire fundamentală, de onoare, a se odihnea privind auriul lanului şi al­ calificare în meserie. Dar nu s-a folosit ce fapte deosebite,
fiecărui cetăţean. Munca îţi dă speranţe bastrul cerului. E tînăr, dar matur. Şi de ca. A fost condamnată în baza De­ demne de notat, au dens Ion Constantin
şi satisfacţii, te învaţă să transformi bă- e comunist. Veghează pentru destinul cretului tăi! (parazitism social). Este aju­ făcut oamenii „Stelei şi-au făcut cu priso­
nuiala în certitudine. Am trecut şi trecem ţării, vrea să îndepărteze răul pricinuit tată să se încadreze în producţie ; lu­ sinţă datoria, au fost-
încă printr-o porioadă grea. De încercare, de ape. Responsabilitatea Iui se materia­ crează puţin şi pleacă. Voiajează prin o- de pe Mureş" pentru
de curaj, de dăruire, de efort. Am luptat lizează în zeci de ba de grîu recoltat, în raşe, caută senzaţionalul. ca termocentrala să la înălţime. La înăl­
ou poduri, am luptat cu ape. Ne-am răz­ schimbarea lanurilor, în munca neconte­ înţelege ea ce e senzaţional în munca ţime au fost şi cei
vrătit ou matca lor, sătulă de atîta apă, nită,. care-1 încununează de glorie... la minerilor, a sondorilor, în muncă în ge­ dea tot timpul atîta e- care după orele de
refuzînd să mai primească. Ne-a trimis-o volanul „Gloriei" sale. neral ? înţelege de ce muncitori, ţărani, nergie cît cerea dispe­ serviciu s-au dus în
pe ogoare, în întreprinderi, pe străzi, în Şi el e tînăr. Are 13 ani şi-l cheamă profesori, ingineri, economişti, jurişti, e- cerul naţional. Cînd
locuinţe. Şi am învins. Au învins oamenii. Ion Luca. Dar nu lucrează. Condamnat levi şi pionieri au lucrat pentru îndepli­ Mureşul a năvălit, a- gară şi au descărcat
Au lucrat ; au lucrat zi şi noapte. S-au de două ori pentru furt, vagabondează nirea angajamentelor, au lucrat pe cîmp vagoane cu cărbuni,
simţit vecini şi s-au simţit datori să se prin ţară, caută cîştiguri nemuncite. Este la recoltat sau la dig. Juristul Vlad Pe­ coperind şoseaua şi cei ce au ajutat la e-
ajute. Oamenii au arătat că sînt tovarăşi urmărit în prezent de organele de mili­ tru are G0 de ani. A cosit în aceste zile autobuzele şi trenurile vacuarea locuitorilor
cînd s-a pus la încercare patria, au găsit ţie. Oare va înţelege vreodată de ce Io- grele, a lucrat la dig, şi-a îndeplinit sar­ nu mai circulau întire
ou toţii suflet de comunişti. Au muncit sif Răbulea a lucrat zile în şir pentru a cinile de serviciu. Prof. Big Mircea a a- unor străzi din Deva,
ore în şir, la neon sau reflector, la lumina grăbi recoltatul, pentru a diminua pier­ jutat într-o singură zi la cărarea a 500 Deva şi Mintia, cei au vegheat la diguri
farurilor sau în razele de lună. Au lucrat derile provocate de ape ? Va reuşi să tărgi cu pămînt. Energeticienii dfe. ia din Deva n-au stat pentru protejarea sa­
în nzină, au trecut pe ogor, s-au mutat la pătrundă semnificaţia faptelor lui ? Mintia au dat suplimentar economiei na­ acasă. Pe ocolite, pe­
dig şi din nou în uzină. Am întâlnit pretu­ — Am 70 de ani şi lucrez cu drag pen­ ţionale peste două milioane kWh ener­ tului Mintia sau au
tindeni oameni prinşi în munca asiduă a tru acest ideal — ni se confesează Ion gie electrică. Minerii şi sondorii au ra­ ste cetate, pe jos, ei cărat cîteva zile la
refacerii, cu tîmple cărunte sau în floarea Malinici, secretarul organizaţiei de partid portat în acest cincinal sute de mii de au mers la lucru, iar rînd apă cu Cisternele
vîrstei, am întîlnit tineri plini de forţă, am din cartierul nr. 1 Deva. Mi-a fost dragă metri de foraj, de galerie sau suitori. dacă a fost nevoie —
întîlnit copii. Dar am întîlnit, şi ce-i mai munca şi îmi este. Nu mi-e greu. Mai Dar ce poate raporta tînărul de 20 de din rezerva termocen­
trist, tineri a căror tinereţe s-a mucegăit, sînt şi alţii ca mine. Vrem să fim ală­ ani Petre Demonte, condamnat pentru şi a fost —, au stat la tralei pentru păsările
tineri care-au uitat care-i menirea lor, furt, urmărit de organele de miliţie, sau termocentrală, la ba­ şi puii de la „Avico­
care-au uitat că trebuie să muncească turi de toţi oamenii muncii, vrem să Milian Burcea ? Cînd se vor trezi, cînd raj, la dig zile şi nopţi
pentru a putea trăi. răspundem prezent chemării secretarului vor înţelege că viaţa c dată pentru a la". Dar cine n-a fost
general al partidului, tovarăşul Nicolae munci. Cu dragoste şi responsabilitate, în şir. Tehnicianul
Despre munca eroică, despre ideal, de­ Ceauşescu. Am fost la dig, vom mai cu pricepere şi seriozitate, aşa cum ni la înălţime 1 Toţi s-au
spre oamenii încadraţi cu toată fiinţa în veni. Venim pînă e gata. se cere, aşa cum prevăd documentele de p.c.i. Ioan Lobonţ n-a mobilizat şl, în frun­
bătălia ce se dă peste tot, dar şt — faţă în Şi erau mulţi la dig, şi pe ogoare, şi-n partid şl de stat. Fiecare trebuie să dea mers acasă 48 de ore, te cu comuniştii, au
faţă — despre cei care nu se respectă, care fabrici. Şi nu erau obosiţi, nu simţeau dovadă de o înaltă conştiinţă, de res­ iar ing. Cristian Tal- depus eforturi în plus
nu-şi respectă. părinţii, despre „florile ră­ ponsabilitate în îndeplinirea sarcinilor, mazan, deşi familia-!
ului", vrem să vorbim în rîndurile ur­ arşiţa soarelui sau focul incandescent al să combată manifestările de parazitism. pentru funcţionarea
mal este un dar.
cuptoarelor. Dar... Şi
mătoare. era în zona inundată, neîntreruptă a termo­
TJn dar ce se cheamă tinereţe. Un dar Să fie om.
Ii cheamă Iosif Kăbulea. E mecaniza­ ce trebuie păstrat şi respectat. Dar unii VIORICA CIORBAGIU a fost la datorie con­ centralei.
tinuu. „Era nevoie de DOINA COJOCARU