Page 6 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6067 « MARŢI, 1 IULIE 1975
Pag. 6
Şezătoare literară comună
a cenaclului „Flacăra“
Hunedoara şi a poeţilor şi
prozatorilor de Sa revista
„luceafărul Bucureşti HUN
Un eveniment literar Ţărm natal
Desprins de tine
n-aş indura zarea
In viaţa judeţului au a- educaţie socialistă, un alt Balş, Victor Niţă, precum în plină zi
vut loc, in ultima vreme, grup de scriitori, conduşi şi cunoscuţii poeţi hunedo-
I adevărate evenimente lite- de poetul Nicolae Dragoş, reni Iv Martinovici, Neculai n-aş afla cărarea.
t rare, prilejuite de vizitele redactor şef al revistei „Lu Chirica, Eugen Evu şi Va- Apele aici
t unor scriitori din iară. ceafărul" din Bucureşti, au leriu Bărgău au citit poe
£ Poeţi şi prozatori din Bucu- fost oaspeţii oraşelor Brad zii şi lucrări în proză, pri sunt altele
' reşti, de la revistele „Tran- şi Hunedoara. Im Hune mite cu căldură de nume şi gîndurile
' silvania" din Sibiu, „Tribu- doara, evenimentul literar roasa asistenţă. Din crea înaltele.
: na" şi „Steaua" de la Cluj- s-a desfăşurat în cadrul ţiile citite cu acest prilej,
Napoca au fost oaspeţii iu- manifestărilor consacrate reproducem cîteva în pagi Fetele Ia noi
ţ bitorilor de lectură din împlinirii a 20 de ani de na de faţă. sunt mai frumoase
j Deva, Valea Jiului, Hu- activitate neîntreruptă a ce Desfăşurată sub semnul şi foşnetul mării
[ nedoara şi alte localităţi. naclului „Flacăra“ din loca contribuţiei active a Hune e de mătase.
i Şi scriitori de limbă ma- litate. Intîlnirea de la clu doarei şi a oamenilor ei la
bul „Siderurgistul", închi
\ ghiară şi germană s-au nată activităţii cenaclului împlinirile socialiste ale Aici e mama,
| intilnit cu cei ce îndră hunedorean, a fost o sea României, seara literară a sunt' fraţii şi tata,
fost un eveniment cultural
aici străbunii
gesc literatura din rindul ră literară aleasă, în care deosebit, întregit de un pro şi vatra.
| naţionalităţilor conlocuitoa- poeţii şi prozatorii Nicolae gram de muzică oferit de
[ re ale judeţului Hunedoara. Dragoş, Florin Costinescu, formaţia „Pietre de hotar" Poezia,
a cenaclului „Flacăra", pro
Mircea Dinescu, Dorin Tu-
tot aici s-a născut
j La invitaţia Comitetului doran, Ioana Diaconescu, gram străbătut de un cald sub zodia
!judeţean pentru cultură şi Eugen Seceleanu, Teodor mesa) patriotic. fără sfirşit şi inceput.
IV MARTINOVICI
Nicicând
Pină ţi focul e permis Patnei
pentru vreun joc nevinovat
dar adevâru-adevărat (ţi sint stegar dar 'tu eşti steagul, ţară,
de-a fi trădat e interzis Fîntînă-ţi sint, dar tu îmi eşti' izvor;
eroi uitaţi, necunoscuţi Sint numai scăpărarea unui dor
se odihnesc suh albe lespezi Ce doar prin tine poate să răsară.
încearcă unii-n fraze repezi
să-i facă să râminâ muţi.
Ei, lunecaţi spre rădăcina Tu eşti trecut, prezent şi viitor,
Lumina mea de zi şi vis de seară ;
vreunei plante s-o hrănească Fn timpul tău sint clipe care zboară,
pe cei porniţi să-i ponegrească Pe vatra ta sint jar scînteietor.
nu-i mai aud. Ei, din lumina
recunoştinţei, se adună in statuie vie
ne-nfrînţi sub armele uitării In miezul meu te port, acolo unde
tragice umbre detractorii Bătaia inimii se face unde
n-ajung la ochii lor din glie Şi undele se-alcâtuiesc in cint
eroi uitaţi, necunoscuţi
se odihnesc sub albe lespezi Dar tu dai cintecului armonia
putea-vor fraze moarte, repezi Tu, ţara mea de glorii, România,
să-i facă să râminâ muţi ? Pămîntul meu de dor şi legămint
nicicind ! mereu răsar din glie
eroii vii, necunoscuţi. NECULAI CHIRICA
NICOLAE DRAGOŞ
Acuarelă hunedoresnă imn hunedorean
In nopţile tale ascult cum creşte
Oraşul se naşte sub norii de fum o floare-n unelte şi seva cum suie
Noroaiele umblă ca şerpii pe drum, in lujerul inimii, vibrînd omeneşte
Asfaltul urcînd pe şosea după ele cind bolta adincâ din imn se descuie.
le-nghesuie-n rîpi şi vîlcele.
Mirii cetăţii deschid ; dimineaţa
i
Prin ploaia măruntă castelul râmine porţile păcii, cu izvoare pe guri.
pe-un umăr de stincâ in zid de cărbune ; Umerii-s ţărmuri: ii mîngîie viaţa —
bâtrinele-i turnuri se-nfăşură-n ceaţă —reflux din legendă-n fertile arsuri...
cu oarbe firide şi neguri pe faţă.
Şi mor elegii în oraş, printre lire ;
Pe clinuri de dealuri, sub cerul aprins, ulciorul ceresc de sub umărul sting
oraşul* greoi ca un urs, s-a întins la nunţile focului, greu de iubire
să tragă din pipele mari, pe sub stele, se pleacă şi asprele palme-! ating
tunuri amare de cocs şi oţele.
Uităm întîmplărife iernii-n culori.
Iar noaptea, cind ploaia se stinge încet
pe somnul cetăţii pierdută-n brădet, Mareea' de paşi ne atrage-n lumină
în turnuri, domniţe din vremi prind să vină Aici, unde ard în mulţimi sărbători
să vadă ciclopii din valea corvinâ. şl poezia Ia oameni se-nchină.
TEODOR BALŞ EUGEN EVU
Lansarea voiumuSui
Din creaţiile mambriîor cenaclurilor literare „Ritmuri" Deva şi „Meşterul Mano!e“ Petroşani „Vocile"
Prezenţa în judeţul nostru a
poetului Isucian Valea — la lan
M , De mii de ani ! sarea volumului său de versuri
Cuvântul — faptă Aici a «*, „Vocile", apărut în editura „Ju
Cuvîntul nostru-i seva recoltelor dc aur Soarelui din August î-am spus „bună nimea" — a prilejuit în cena
Şi-i învăţat din cartea vitejilor plecaţi. Intre Jiu si Mureş, .. . . dimineaţa V clul „Ritmuri" o fructuoasă dez
T
In tot co e viaţă, cuvîntul nostru-i faur, Intre Parî'ng şi Apuseni, In zoru lui ne-am limpezit năzuinţele batere despre rosturile şi cerin
Şi uimitoare-L vorba ce ne numeşte: fraţi. In Cîmpul Pîinii şi Ţara Haţegului, Şi ne-am spălat lacrimile ţele poeziei actuale.
Pe Strei şi Cerna Şi-am îndrăznit să visăm Baza discuţiilor au constituit-o
înaltul for al ţării ne e imbold în toate, Am aprins primele focuri Spre împlinirile de azi. creaţiile poeţilor Miron Jic şi
Pornind de la Cuvîntul pe care-I construim Sa ne vestim statornicia . . uo uz,. Constantin Gheorghe Naidin ci
Ne-ncredcm în cuvinte, cînd vorbele sînt Şi bunătatea, Aici, tite în cenaclu cu această oca
fapte, Mărinimia, In Hunedoara — cetate do foc şi metal zie. Pornind de Ia calităţile in
Şi cînd e demn Cuvîntul, nicicînd să-l ‘I- * - Pentru prezent, pentru viitor discutabile ale creaţiilor din la
dezminţim. Şi dorul de ţara, boratorul celor doi poeţi, auto
u
Şi- dragostea de neam ’ rul „Vocilor" împreună cu scri
Purtînd_ învestitura unui trecut fierbinte, De mii de ani ! în crugu-acestui timp itorul Radu Ciobanu au făcut
Speranţă strămoşească adăpostim în noi, A c ca discuţiile să se orienteze re
* b . „ De comunist însemn,
Pentru-a urma Cuvîntul acelui ce-nainto Pe vatra de fier şi dc cărbune, Prin mărcţia faptei pede către cerinţele concrete a-
Ne stă la cîrma ţării, din temerar altoi. le poeziei prezentului socialist
De aur şi pîinc, Şi C u gînd ales - Ancorarea în prezent şi în rea
Cînd vorbele sînt fapte şi faptă e cuvîntul Ne-am rostuit vrednicia Muncim litate, fuzionarea tradiţiei cu
Ce urcă, ţara-ntreagă, pe trepte de progres, Şi iubirile, Pentru literele de suflet noul, iată — s-a spus — garan
Spre anotimpu-n care dospeşte tot pămîntul, Şi cuitecele, Ale _ _ Congres ! ţia unei poezii bune, care place
Cu marea sărbtăoare, cuvîntu-mi întreţes. celui de al XI Iea cititorului şi împlineşte menirea
Şi nădejdile, artei noastre noi, face din artist
MARIA DINCĂ Şi încrederea, NICOLAE GASTONE — în cazul de faţă din poet —
Petroşani Şi cutezanţa, Deva un militant pentru izbînda unui
ideal generos.
