Page 61 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 61
> n e I e c a l a m i t a t e
învăţămînt — cultură — artă
in ritm intens acţiunile de refacere Pe agenda pregătirii noului an de Ynvăţămînt
VITATE LA CONSTRUCŢIA, REFACEREA ŞI lui, a fost refăcut şi consolidat pe
IIGURILOR LA DEVA, GEOAGIU, ILIA ŞI o lungime de 1 km şl supraînălţat
pe 6 km. Se lucrează cu 2 buldoze
TANTE MIJLOACE TEHNICE ŞI FORŢE UMA- re, Z excavatoare şi 12-15 autobas
INTRATE LA EFECTUAREA LUCRĂRILOR culante zilnic. întregul colectiv termina Urgenta intii — construcţiile şi reparaţiile
es
Nil PUN UMĂRUL, DE LA MIC LA MARE te animat de dorinţa de a
cit mai repede lucrările aici şi a
trece cu toate forţele şi mijloacele
la executarea lucrărilor de refacere In zona Orăştiei, pregătirile pen păt. îmi place să colaborez cu ei om la şcoala cea nouă. Să tot fie
Hor hidroteh- ceeaşi răspundere pentru a finaliza a digului la Lăpuşnic pe 2 km şi do tru debutul în bune condiţiuni a — se confesează ing. Mircea Ho- o lună de cînd nici un suflet de ;
funoiare din construcţia digului pină la 1 octom supraînălţare pe 6 km. Au fost re noului an de învăţămînt cunosc a- morodean, directorul E.G.C.L. O- om n-a trecut pe-acoio“ — ne a-
re sînt meni brie. parate drumurile şi podeţele. tenţia ce se cuvine a fi dată în răştie. De fapt, nu e colaborare, vertizează localnicii. Adevărat. Ni
şi unităţile • DEVA. Acţiunea de finalizare a • ILIA. La noi — spunea tovară aceste zile. Meşteri, dascăli, pă
i, să proteje- construcţiei digului de apărare a o- şul Teodor Vaslu, primarul comunei rinţi, elevi s-au unit la muncă pen ci ajutor în adevăratul înţeles al meni. O construcţie ridicată în
de revărsarea raşului se desfăşoară intr-un ritm — munca a fost organizată pe sec cuvîntului“. Da ! La Crăştioara, roşu, cu sălile de la parter ten-
pe baza indi- alert. Sînt concentrate aici impor toare. In fiecare sector şi punct de tru a grăbi ritmul lucrărilor de meşterii sînt dascălii. In această cuite, parchetate. La etaj, o sin
: tarul general tante utilaje grele între care : 24 lucru acţionează detaşamente for pregătire a noului an şcolar. Re vacanţă, profesorii Romulus Şte gură sală parchetată, nici o sobă -
ăşul Nicolae buldozere, 5 screpere, 4 benzi trans mate din cetăţeni — tineri şi paraţii capitale şi curente, con fan, Viorel Manolescu, Marin Me- montată. Pe coridoare — lamele
vizitei de lu- portoare, 10 autobasculante, o drag- vîrstnici — şi militari. De exemplu, strucţii noi se află sub imperati drea, Aurel Floran, învăţătorii de parchet împrăştiate, moloz, dez
în perioada lină şi un excavator iar zona de în sectorul I, şoseaua naţională — vul urgenţei. Ioan Inăşescu, Vasile Munteanu au ordine. Afară, de jur împrejurul
;elor cuprinse lucru este Iluminată pentru a se Valea Bătrînă, lucrează un detaşa — După cum aţi observat, sin- făcut bătături în palme. Le arată clădirii, mormane de moloz. La
i recenta Pie putea lucra si noaptea. Se lucrează ment de 250 cetăţeni, dotat cu 2
ii P.C.R. şi a în patru sectoare : I. finisare ma buldozere şi 10 autocamioane, a că tem în curs de zugrăvire. Am în cu mîndrie. Cînd a sosit vacanţa, şcoala cea veche — unde n-au în- <
Dezvoltării nuală ; II. finisare mecanică şi III ceput de două zile şi sperăm ca dascălii de la Orăştioara n-au ple ceput lucrările de reparaţii curen-:
a României, şi IV construcţie mecanizată. La ta- rui activitate este organizată şi eon- în două săptămini să raportăm cat în concediu. Au trecut la te —, doi dascăli joacă table. Ştiijţj
întreprinse au luzare lucrează zilnic 1 200 de oa dusă de tovarăşii Nicolae Trltcanu, încheierea tuturor lucrărilor. Se muncă în şcoala lor, unde au ex- puţine lucruri în legătură cu şcoa->:
î toate supra- meni — angajaţi din 'întreprinderi şi Bujorel Marcu şi Ioan Tîrnăveanu. lucrează in atelierele şcoală şi în la cea nouă. Zgomotul zarurilor a-«<
Zilnic sînt la lucru peste 600 de oa
unităţlle eco- instituţii, pensionari şi alţi cetăţeni cu cabinete —, de unde au fost scoa runcate pe cutia de table con-n
ctivitatea, ce- din cartiere, militari, studenţi şi e- meni. Digul este supraînălţat trasta adine cu cel făcut de lope-
1,25 m. Şi aici a fost organizată o se sobele de teracotă, pentru că
mncă susţinu- levil — organizaţi în 24 de detaşa R a i d j
treierişului, mente. Buldozerele lucrează în două carieră pentru extragerea pămîntu- şi aici am introdus încălzirea cen ţile cu care se încărca mortarul la
ilor caiamita- schimburi, iar ou braţele 12 ore pe lul. Au fost refăcute străzile Uni trală —, in internat si cantină. A- şcoala de la Orăştioara !
pentru strîn- zi. Din cei 3,5 km de dig s-a termi rii şl Abatorului, iar pentru con vem comandă cu E.G.C.L. Orăstie. lins internatul cu încă un dormi Vineri, 25 iulie, la E.G.C.L. O-,,
furajeJor. Oa- nat 1 km şi se lucrează intens la fi solidarea podului vechi de peste Şi, după cum oamenii întreprinde tor şi cu un spălător. Ei au fost răş.tie, factori competenţi au hotărî
ns cu promp- nisarea Iul, iar pe 1,5 km se fac te- Mureş, pe care se desfăşoară acum rii îşi onorează sarcinile, avem ga rit soarta noii şcoli de la Romos. j
resate de Co- rasamente în corpul digului. Pînă întregul trafic rutier, au fost trans ranţia unor lucrări de calitate zidarii. Adevăraţii meseriaşi au După ce s-au găsit modalităţile dei
iv al C.C. al acum s-au pus în corpul digului pes portate 800 tone piatră şi balast. — e de părere prof. Semproniu venit in ziua raidului nostru, să suplimentare fondurilor, între-'
encral al par- te 100 000 mc de pământ. Lucrările Pc toate şantierele se depun efor înceapă lucrul la şarpantă din
cinstc datoria de construcţie a diguhii sînt prevă turi stăruitoare pentru ca lucrările Călugăru, director la liceul „Au lemnul pe care tot ei, dascălii, prinderea — prin şeful secţiei con
zute să se încheie la 1 octombrie. să se termine la timp, onorîndu-se rel Vlaicu“ Orăştie, unde, în aces l-au adus din pădure. Peste o zi, strucţii, tovarăşul' Valentin Davi-<
discuţie avu- • DOBRA. Digul de apărare a în aoest fel cu cinste sarcinile în te zile, şcoala s-a transformat în- două, vor pleca în concediu. Sînt, descu — s-a angajat ca pînă la I'j
idru Zsok, ln- satului Stretea, ne relatau tovarăşii credinţate de partid. tr-un adevărat şantier al pregăti poate, mai obosiţi, dar vor avea septembrie a.c. să predea noua |
;he Bele-- V ^ Adrian Costa, primarul comunei, şi rilor pentru noul an. cu siguranţă un concediu mai li construcţie a şcolii din Romos „la<i
SF^ioan, tch- ing. Cornel DuDleş, şeful şantieru N. BAD1U La Orăştioara de Sus, meşterii niştit, ca şi dascălii de la Cos- cheie". „In condiţiile în care nil
1& Oficiul de sînt dascălii. Dascăli şi elevi. „Noi se va asigura paza materialelor I
precum şl cu le-am dat doar material şi asistenţă teşti, care muncesc intens, alături (schele metalice etc.), lucrările doi
, primarul co- tehnică. Ei au ridicat zidurile. In de lucrătorii de la E.G.C.L. Au tencuire exterioară vor fi înche
a modului de înlăturat tencuiala interioară şi
tre a muncii frunte cu directorul şcolii, Viorel exterioară a şcolii, au executat sub- iate la 1 noiembrie".
>r s-a eviden- Manolescu, toate cadrele didactice zidirea şi izolaţia noilor ziduri. Constructorul s-a angajat ferm,.
conttnuă con- au muncit cot la cot. Au întreprins Lucrează în frunte cu inimosul în De modul în care îşi onorează a- <
i Gelmar în o acţiune şi au dus-o pînă la ca- văţător Ion Şerban, cel care la cest angajament, depinde deschide-1
i I.A.S. pe 500 rea în bune condiţiuni a noului an j
pe 1 020 m. Costeşti Deal a cărat cu desagii şcolar. Dar, alături de construc-l
isesc 6 buldo- materialul pentru şcoala din sat şi
11
» draglină, un care a fost „trimis special la con tori trebuie să fie, în aceste zile, <
ante şi alte Album de vacantă strucţia şcolii de la Grădiştea şi oamenii satului — părinţi, das-i
;ru a se folo- Muncelului. căli, elevi. Curăţenia, amenajarea]
i utilajelor, se » La Costeşti, ca şi la Orăştioara interiorului şi exteriorului şcolii!
imburi a cîte de Sus, nu ştii care sînt meşterii le revin lor. E nevoie însă de pu-|
: organizată o FORUMUL NAŢIONAL ţină iniţiativă şi mai mult interes |
minată pentru şi care ajutoarele. Ştii, însă, un din partea primăriei şi a condu-j
>tea. Zilnic so Marele slat al purtătorilor crava lucru: cit de adîncă ţi-e admira
orporează în telor roşii .cu tricolor — Forumul ţia şi mîndria în preajma unor cerii şcolii, care trebuie să acţio-i
it. Numai în Naţional al Organizaţiei pionierilor astfel de oameni. neze ferm pentru mobilizarea ce-i
u excavat şi — a ajuns Ia cea de a IV-a ediţie. La Romos, linişte. Şi la şcoala tăţenilor la efectuarea lucrărilor!
10 mc de pă- La lucrările actualei ediţii, ce se nouă, şi la cea veche. „N-aveţi programate.
erminat 850 ml desfăşoară în aceste zile la Reşiţa, după ce merge, nu-i ţipenie de
>0 ml la I.A.S. judeţul Hunedoara e reprezentat de LUCIA L1CIU
nenea, la des- 13 pionieri — delegaţi şi invitaţi. Ei
le evacuare a sînt mesagerii celor 41 000 purtători
de împrumut ai cravatelor roşii cu tricolor din
la Aurel Vlai- judeţ, ai celor 347 de unităţi de pi
erea lucrărilor onieri din clasele I—IV care au
i cu toate for- încheiat anul şcolar cu toţi elevii
construirea di- promovaţi, ai succeselor de presti
îunei, organi- giu obţinute în activităţile educati-ve „FESTIVALUL ARTEI profesioniste din zece judeţe. Re-
vor executa patriotice şi cultural-artistice. Lu
şi finisare a crările prezentului forum au fost POPULARE PĂDURENEŞT1" prezentînd judeţul nostru, dansa
ici,* ;Tii care salutate, prin emoţionante scrisori, torii din Geoagiu, constituiţi în
la construcţia de către maistrul oţclar Erou al Intre 3 şi 31 august 1975 se va
au ţinut să e- Muncii Socialiste, Ştefan Tripşa, de desfăşura în judeţul nostru pri formaţie de trei generaţii, au ob
ily M. Chelarii, Zilnic, în digul din Deva se încorporează. In medie, 6 000 mc de unitatea de pionieri a Şcolii gene ma ediţie a „Festivalului artei ţinut cu un „dans fecioresc" lo
cebnici, buldo- pămînt, folosindu-se 24 buldozere, 5 screpere, 4 benzi transportoare, rale nr. 8 Hunedoara, prin noi an populare pădureneşti", amplă ma
. Călean, C. 10 autobasculante şi alte utilaje, şi lucrează aici 1 200 oameni. gajamente. Dezbaterile din forum cul II precum şi aprecierea una
cîştigată
lucrează cu a- Foto : VIRGIL ONOIU vor îmbogăţi experienţa dragostei fa în nifestare cultural-artistică de ma nimă a publicului şi juriului.
educaţiei,
al
domeniul
ţă de muncă, vor găsi modalităţi să dedicată celei de a XXXI-a a-
niversări a Eliberării patriei noas
care să conducă la creşterea con tre de sub ' dominaţia fascistă. IN ÎNTIMPINAREA
tribuţiei organizaţiei pionierilor Ia ZILEI MINERULUI
educarea patriotică şi revoluţionară Organizat de către Comitetul ju i
a purtătorilor cravatelor roşii cu deţean pentru cultură şi educaţie
Incepînd cu 30 iulie a.c., în toa
u TOATE FORŢELE MOBILIZATE tricolor. socialistă, prin Centrul de îndru te localităiţle miniere din Valeaj
mare a creaţiei populare şi a miş
___ f LA DÎMBU MORII cării artistice de masă, şi în cola Jiului şi Apuseni se vor desfă
Tabăra Dîmbu Morii din Bra borare cu Comitetul de cultură şi şura diverse manifestări cultural-,
şov, citadelă a fanteziei şi imdfei- educaţie socialistă al municipiului artistice — spectacole, recitaluri^
/IÎNŢĂRII CULTURILOR DUBLE! naţiei, şi-a deschis porţile în edţa Hunedoara, festivalul îşi propune de poezie patriotică, montaje li- j
celor mai mici reporteri ai ţării.
Ne-am întîlnit aici soli ai presei promovarea unor valoroase obice terar-muzicale, expuneri, simpozi
;orii Saveta Activitatea desfăşurată dumini minat insămînţarea culturilor du pioniereşti din toate colţurile ţă iuri pădureneşti, a cîntecelor şi jo oane, expoziţii ş.a. — dedicate ZI—,
ineseu, Sofia că pe ogoarele unităţilor consiliu ble, depăşindu-se planul cu 5 ha. rii, reprezentanţi ai gazetelor „Se- curilor specifice acestor meleaguri. lei minerului. In data de 10 au-<
ea, Marioara lui intercooperatist Geoagiu s-a Un număr de peste 30 cooperatori mafor“, ai subredacţiilor emisiu In cadrul celor trei faze — de gust, ia toate locurile de agrement!
ordănel Gro încheiat cu rezultate bune. împreu au cosit finul de pe 4 ha, ajun- nilor radio şi televiziune. Judeţul masă, intercomunală şi finală —
par pe cîţiva nă cu ing. Virgil Tudan, preşedin gîndu-se să se recolteze 240 ha nostru a fost reprezentat de mem pe lingă spectacole prezentate de ale minerilor vor avea loc pro-.<
! rînduri ale tele acestui consiliu şi director al din cele 290 ha fineţe naturale. bri ai subredacţiei „Tot înăi.nte“ ansambluri şi formaţii folclorice grame artistice cu participarea ce—,
fazinarea fă- S.M.A., am fost în cîmp, acolo un La noi — spunea inginerul şef Hunedoara şi ai cluburilor pre din zona etnografică a pădureni- lor mai cunoscute ansambluri şiij
.. Tot aici a de se muncea la strînsul cereale al C.A.P. Vaidei, Constantin Petec, sei pioniereşti din Deva, Petro lor, vor fi organizate expuneri des formaţii profesioniste şi de ama- ’
ombainier de lor, la arat şi semănat, la recolta recoltăm azi grîul de pe 20 ha şi şani şi Va-ţa de Jos. Ne-am orga pre obiceiurile populare locale, ex tori din judeţul nostru.’
n cîteva zile, rea, strîngerea şi transportul fu treierăm staţionar recolta de pe nizat tabăra pe detaşamente că poziţii etnografice, concerte cora
— ne-a spus rajelor. La C.A.P. Geoagiu, unde 10 ha. Tot azi, duminică, se balo rora le-am dat denumiri dragi le, proiecţii de filme documentare, SPECTACOLE PENTRU OAMENII
epreşedintele am avut ca interlocutori pe ingi tează paie de pe 10 ha, semănăm o masă rotundă cu tema „Arta MUNCII AFLAŢI LA ODIHNA
munal, se va nerul şef al unităţii, Alexandrina 5 ha cu porumb, fertilizăm cu în inimilor noastre — de mici con
deieri i „Luceafărul",.-s„Juventus“, populară pădurenească, tradiţie şi
înmagazina- Ciornei, şi tehnicianul Aurel Ciz- grăşăminte chimice 20 ha, trans „Magnificii", „Floarea de colţ", contemporaneitate cu participarea Duminică, la Geoagiu Băi şls
11
litent se ac- maş, mecanizatorii Gh. Popa şi I. portăm 10 tone finuri şi 15 tone „Şoimii Dîmbului"... Am organi unor etnografi din judeţul Hune Camping-Strei, un mare număr dej
îctuarea ară- Boacsy recoltau grîul cu combi paie, facem tratamente pe 20 ha zat concursuri de creaţie pe te doara şi din Bucureşti, paradă a oameni ai muncii veniţi la odihnăH
nele Gloria, iar T. Rozoş, I. Buda trifoi de sămânţă şi cosim 5 ha fu me ca „Trăim în anii acestui ev portului popular ş.a. au urmărit evoluţia artiştilor a-1
lucrat şi pe şi alţi trei colegi, împreună cu 50 raje. La recoltarea griului şi la matori din comunele Vălişoara şî1
iti, up'’ v*re- cooperatori, treierau staţionar cu treierat staţionar lucrau mecaniza aprins" (unde membrii subredac- UN FRUMOS SUCCES
ţiei noastre şi cei din Deva au
>e mai mult combinele C 3. Ioan Rusu lucra la torii I. Jurj, I. Dobîr.tă, I. Flo- obţinut rezultate deosebite), pre Lăpugiu de Jos. Spectacolele îtU
0 existente. balotat paie, iar la plug erau pre rea, D. Bocan, C. Bocan, iar la a- cum şi ediţii speciale „Semafor". AL ARTIŞTILOR AMATORI aer liber au cuprins montaje ÎW
Jimina, Tibe- zenţi C. Beca, Gh, Zapodean, I. rat, semănat şi fertilizat N. Pe- DIN GEOAGIU terar-muzicale, dansuri populare,/
ini, Simion Pojoni şi C. Moga. La transportul tric şi T. Moldovan. La arat, în A fost o tabără a creaţiei, recre tarafuri, prezenţe ale unor aprecw
ni, Todor Ni- baloţilor de paie lucrau 13 atelaje schimbul de noapte, au intrat P. aţiei, utilului şi frumosului. (MAR La Casa de cultură din Cluj aţi solişti vocali. Totodată, artiştii)
GARETA ŞOŞ, ION CIŞMAŞ — s-a desfăşurat recent „Festivalul din Lăpugiu de Jos au prezentat)
îi s-au aflat şi un mare număr de cooperatori Vlasa, I. Popa, Gh. Matei, I. Fica,
fapt pozitiv între care : V. Ardean, I. Nexişa, ŞL Codreanu, C. Gustaniuc, tracto din subredacţia „Tot înainte" Hu dansului fecioresc". Au participat şi străvechiul obicei, „măsuratuU
s-au însă- S. Mădean, I. Oancea, A. Buciu- rişti detaşaţi aici de la întreprin nedoara). formaţii artistice de amatori şi oilor".
turi duble, man, C. Bondea. Un număr de 4 derile din Valea Jiului. Şi la SERIE SPECIALĂ
e al C.A.P. tractoare lucrau la stropit In li C.A.P. Pişchinţi s-au recoltat' 10 La Constanţa s-a organizat, zi
?
sigure elibe- vadă, iar unul la arat în vie. Cu ha grîu, s’-au transportat paiele de lele acestea, o tabără specială. In
inului, deoa- aceste forţe s-au recoltat 15 ha pe 10 ha, s-au arat 4 ha şi s-au ea se află şi 100 de pionieri şi
de peste 100 grâu şi s-a treierat staţionar re făcut tratamente pe 30 ha trifoi de şcolari din Gelmar, Aurel Vlaicu,
irături. Am colta de pe alte 5 ha. Au fost a- sămânţă. Este un fapt pozitiv că Foit, Şăuleşti, Uroi, Deva, Bejan,
lemn de evi- rate 15 ha, s-au balotat şi trans aici s-au recoltat şi depozitat toa Ilia, Stretea — localităţi afectate
iru organiza- portat 15 tone paie şi s-au discuit te furajele. de inundaţii. Sînt copii din zo
îchimburi pe 10 ha. Din cele 110 ha culturi du La fondul de stat s-au livrat de nele calamitate, cărora — prin gri
Lupeni şi ble s-au însămînţat pînă dumi către cele 4 C.A.P. din comună ja Ministerului Educaţiei şi In-
toriştii Con- nică 90 ha şi legume pe 14 ha din noastră — spunea I. Căstăian, se .văţămîntului, şi a Consiliului Na
;he Lup, An- cele 16 planificate. cretarul Comitetului comunal de ţional al Organizaţiei pionierilor
;ariu, Iosif La C.A.P. Romos, unde recolta partid Romos, pe care l-am întâl — li s-a creat posibilitatea de a
aroşi au ve- rea griului s-a încheiat, s-au arat nit la combine — 309 tone cereale se bucura, în tabere gratuite, de
atorilor. Du- 110 ha şi s-a însămînţat a doua din cele 462 şi continuăm în ritm zilele de vacanţă.
asemenea, cultură pe întreaga suprafaţă pre susţinut transportul la baza de re
C.A.P. Peş- văzută de 60 ha. A fost strînsă şi cepţie pentru a ne achita integral
unde recol- depozitată întreaga recoltă de fu De la debutul vacanţei de vară,
iltimele hec- raje cultivate — 300 tone şi s-a şi intr-un timp cit mai scurt o- mai mult de 200 de preşcolari şi
bligaţiile faţă de stat.
iotiva, Ciula cosit finul natural de pe 180 ha Ing. Mircea Oprişa, de la consi şcolari din judeţ au cunoscut fru
din 195. Duminică, aici s-au arat museţile prilejuite de taberele or
uncă a fost 9 ha, s-au cosit 2 ha fin şi s-au liul intercooperatist Brad, ne-a co ganizate la munte şi la mare. De
municat că în unităţile aparţină
ativele agri- transportat 18 tone fîn şi 15 tone toare s-a încheiat recoltarea pă la Năvodari, Constanţa, Odvoş,
activitate a paie. La C.A.P. Romoşel, unde de roaselor şi acum se lucrează in Săvîrşin, Bran, Braşov, Sălişte au
Orăştie, De- asemenea s-a terminat recoltarea tens la arat şi însămînţat culturi sosit zeci de ilustrate, în şcoli şi
pentru uni- cerealelor, în această zi s-au arat duble. case ale pionierilor din judeţ,
insilii inter- 12 ha, au fost balotate paiele de prin caro copiii îşi manifestau Elevii de la Şcoala generală nr. 2 din Deva — greu afectată de 1-
agricole de pe 7 ha, s-au transportat 30 tone N. BADIU bucuria vacanţei şi gîndurile de nundaţii — sînt prezenţi zi de zi la efortul pentru refacerea ei etţ
fîn şi 25 tone paie. Şi aici s-a ter N. TÎRCOB mulţumire pentru frumuseţea ei. mai grabnică.