Page 62 - Drumul_socialismului_1975_07

DRUMUL SOCIALISMULUI G NR. 6073 9 MARŢI, 29 IULIE 1975
P«g. 6

iciile cifre populaţie — r JOACA CU MINGEA... s

prompte, continuu diversificate l Atractiv loc o Geoagiul ca ^
1 ştrandurile Iul. Am fost şl eu cu 1
l familia. Totul e frumos, e bine |
1 pînă într-un loc. Nu ştim de cel
Una dintre unităţile mari pres­ doleanţă a cetăţenilor din Brad l gospodarii acestui frumos loc de 1
tatoare de servicii către popu­ este rezolvarea problemei cură­ I odihnă şl agrement nu-i pun ca- i
Ia înfăptuirea laţie din Brad — Cooperativa ţătoriei chimice. Ce întreprindeţi (păt unul obicei pretutindeni o- 1
în această privinţă ?
* prit : jocul cu mingea pe plajă i
meşteşugărească „Moţul" — are
în permanenţă îndreptată atenţia — Intr-adevăr, actuala curăţă­ l şi în bazin. La bazinul „Ollm- *
> pic" se joacă fotbal, polo. De X
spre continua diversificare şi dez­ torie de la Baia de Criş nu j| sa­ 1 peste tot te trezeşti, cînd îţi 7
edilitar' care an are loc lărgirea şi diver­ tisface pretenţiile clienţilor. In 7 este lumea mai dragă, ou o X
voltare a serviciilor sale. In fie­
perspectivă avem propusă în plan
l „bombă" în cap. Capac la joacă 7
sificarea gamei de servicii. Nu­ construirea unei curăţătorii chi­ ' îi pune un tonomat „manevrat" |
mai în acest an au fost înfiinţate mice. Pînă atunci sperăm să pri­ X tot timpul la maximum de nişte i
Intervenţie
plete.
cu
O
In realizarea complexelor şi dus-o comitetele de cetăţeni şl lo­ noi secţii ale cooperativei care mim de la Deva o maşină de cu­ l tineri mal mult decît' necesară. ^ \
(multiplelor sarcini fi atribuţii ce cuitorii din circumscripţiile elec­ sînt solicitate mult de către cetă­ răţat rare ne-ar fi de un real fo­ (j (GH. ILIŞAN, Hunedoara).
or.evin Consiliului orăşenesc al torale orăşeneşti nr. 1, 4, 5, 11, 12, ţeni i secţia de cojocărie şi blă­ los. Sperăm că vom avea tot
Frontului Unităţii Socialiste Ha­ 16 şl 17 în frunte cu deputaţii Vi- nărie — de pe str. Horia — unde sprijinul din partea U.J.C.M. De­
ţeg şi consiliului popular al ’locali- •guţa Tăşală, Nicolae Giuglea, se execută orice lucrare — con­ va şi astfel să putem satisface şi ALO, 09 ?
ităţii, o mare atenţie .acordăm mo­ Gheorghe Crîsnic, Samoilă Dra- fecţii, tăbăcit,- argăsit piei. Secţia, în această direcţie pretenţiile jus­
bilizării şi participării tot mal gota, Ioan Coposescu, Iiadislau dotată cu toate maşinile necesare, tificate ale locuitorilor Bradului. Conectarea centralei telefonice i
active, în .cunoştinţă de cauză, a Mogyarosy şi alţii. In construcţia dispune şi de meseriaşi ou o SABIN CERBU 1 din Deva la reţeaua automată 1
maselor 'la .conducerea treburilor şi amenajarea de obiective social- înaltă calificare, recunoscuţi de ^ interurbană a fost primită iltă cu >
obşteşti, la elaborarea şi înfăptu­ culturale cum sînt 4 blocuri de lo­ clientelă ca buni meşteri, .cum justificat interes şi bucurie de X
irea hotărîrilor, a măsurilor care cuinţe, teatrul de vară, bazele sînt Romulus Milea şi Sorin Iu­ ţ ■ a s - o l locuitorii municipiului. Credeau ’
■se adoptă, pe baza consultării ce­ sportive, digurile şi altele s-au e- lian. Deschisă de curînd, secţia Nu risipiţi l el că pe lîngă uşurinţa obţinerii X
X unei legături telefonice în ţară, 7
tăţenilor şi a propunerilor făcute videnţiat comitetele de cetăţeni are deja numeroşi clienţi care îşi 7 apelurile la 09 şi 03 vor fi mal X
■de ei, pentru ridicarea gradului care au ca preşedinţi pe tovarăşii confecţionează aici haine din pie­ X operativ soluţionate. Dar s-au .
edîlitar-gospodăresc şi estetic al Viorel lezau, Dionisie Frenfoni, le. Au fost evitate multe drumuri apa potabilă! 7 înşelat. Acum, la interurban 09 J
oraşului, .pentru mal buna lui Ioan Mocanu, Gheorghe Stăneu- la Deva ale .cetăţenilor din Brad X aştepţi uneori minute în şir să i
^gospodărire, ba această aetivita- lea, Marin Popescu şi Gheorghe prin deschiderea aici a unei sec­ / ţi se răspundă şi să ţi se la co- j
; manda. Alo. 09 ? Tăcere. Deo
fte social-cetăţenească îşi aduc o Prip. ţii de optică — reparaţii ochelari, Dezvoltarea continuă a mu­
■■contribuţie foarte preţioasă, ală­ Activitatea comitetelor de ce­ stilouri etc. Cu acelaşi interes a nicipiului Deva, construirea a sute » Jr-
muri de alte organisme obşteşti, tăţeni pe circumscripţii electora­ fost primită de clienţi deschiderea- de blocuri dg locuinţe, a unor uni­ I I
comitetele de cetăţeni. le s-a axat, îndeosebi, pe realiza­ unul atelier de execuţie a lucră­ tăţi şcolare, secţii şi întreprinderi
! în oraşul Haţeg au fost organi­ rea lucrărilor edilitar-gospodă­ rilor de bijuterie. noi a făcut să crească necontenit 1 t
zate, potrivit prevederilor legale, reşti, fiind mai puţin orientate şi Deschiderea a noi secţii, veni­ consumul de apă. Pentru mărirea X camdată. Poate Direcţia P.T.Tc. \ •
un număr de 17 comitete de .ce­ spre desfăşurarea unei susţinute rea în întimpinarea doleanţelor debitului de apă s-au făcut în­ 7 va Intra „pe fir". ţ
tăţeni pe circumscripţii electorale. ■munci politleo-educative. In viitor cetăţenilor sînt fapte notabile semnate eforturi financiare. S-au
Preşedinţii acestor comitete .slnt •vom acţiona .pentru lărgirea sfe­ ipentru activitatea conducerii Co­ construit încă două rezervoare \ X
de regulă .deputaţii aleşi în cir­ operativei „Moţul" din Brad. Care noi de apă eu o capacitate de 1 CARE ESTE MENIREA '
cumscripţiile respective. Activita­ rei lor de activitate, pentru ,a se este însă preocuparea pentru con­ 10 000 metri cubi, s-au efectuat J GESTIONARULUI ? I
tea acestor organisme obşteşti am acorda atenţia cuvenită apărării tinua îmbunătăţire a calităţii ser­ lucrări la captarea de apă de la
orientat-o spre mobilizarea icetă- şi păstrării avutului obştesc, cu­ viciilor oferite cetăţeanului ? Batiz, s-au tras noi conducte ) Bufetul „Păltiniş" se bucură de I
.Jenilor la executarea lucrărilor noaşterii $i respectării legilor — Cooperativa noastră şi-a cre­ pentru transportul apei la rezer­ X un prost renume în Deva. Aici i
1
edilitar-gospodareşti şi de înfru­ statului, a normelor de compor­ at un bun renume în judeţ în voare şi de la acestea pe reţea. intră ... —, «■ .—,, în aJe ale
cel
mal
inveteraţi
museţare, la înfăptuirea angaja­ tare şi convieţuire socială, întări­ ceea ce priveşte confecţionarea In prezent se lucrează de zor 1 paharului. Şi, parcă să-i degra-
gra­ X
mentelor asumate de oraşul nos­ rii şi păstrării ordinii publice, încălţămintei — ne-a spus tova­ la construirea unei noi conducte < deze şl mai mult, personaluldeze şi mai mult, personalul lo- J
1 calului nu se îngrijeşte de cură- X
tru în întrecere. De asemenea, au promovării în munca şi viaţa ce­ răşul Constantin Oprişa, preşedin­ de apă de ia rezervoarele centra­ itenia lui. Cît îi programul de 7
fost organizate, pe baza hotărîri­ tăţenilor a principiilor eticii şi e- tele cooperativei „Moţul", Avem le piuă în strada Avram iancu. 1 lung, aşa-zisa terasă nu vede X
lor locuitorilor din circumscrip­ chităţii socialiste, formării şi dez­ mulţi clienţi care comandă în­ Terminarea acestei lucrări va con­ i mătura. Este firesc să te întrebi: 7
ţiile «electorale şi din satele ce voltării conştiinţei politice şi ci­ călţăminte la coopeartiva noastră. duce la creşterea debitului de 1 responsabilul Hiiier Iosif (Sepi) \
? Dar
organele .
ce menire are
intră în componenţa oraşului, co­ vice a tuturor locuitorilor. în Pe 6 luni, planul de producţie la apă în această parte a oraşului. l I sanitare puse să vegheze la men- )
confecţid-încălţăminte a fost de­
mitete de cetăţeni pentru -reali­ acest fel vom putea să mobilizăm păşit cu 26 la sută. Pe noi f ne Conducerea I.J.G.C.L. Deva este X ţinerea igienei şi curăţeniei ce i
zarea .unor lucrări de interes ob­ mai activ masele la înfăptuirea preocupă însă şi în viitor conti­ preocupată totodată pentru schim­ ; părere au 7 ţ
ştesc prin contribuţia în bani şi sarcinilor economice şi edilitar- nua îmbunătăţire a calităţii în­ barea a două pompe de apă de
gospodăreşti ale oraşului, să par­
la staţia din Batiz care trebuie să
în muncă a oamenilor cum sînt i ticipe tot mai activ la conduce­ călţămintei, crearea unor noi mo­ aibă o sarcină de refulare a apei
continuarea lucrărilor de îndigui­ rea treburilor .obşteşti,. dele, trainice, frumoase, în pas mai mare decît cea dare o au în U.O.S. DE LA CABANA STRAJA (
re a riului «Galbena şi de la sta­ cu moda. In acest scop, s-a înfiin­ prezent.
dion.; unele amenajări da şcolile, NICOLAE ZAMORA ţat un colectiv de creaţie din Deci, preocupări există pentru * l
grădiniţele şi căminele culturale secretarul Comitetului orăşenesc oare fac parte oameni care au îmbunătăţirea aprovizionării cu Cabana Straja din masivul i
Vîlca-n — care constituie un ca- J
precum şi lucrări de reparaţii .de urmat cursurile de specializare la apă în locurile unde în prezent ( dru prielnic- de odihnă, adăposti
drumuri şi poduri. Aceste comi­ Haţeq al P.C.R. centrul de perfecţionare a .coope­ apa potabilă „nu urcă la toate X şi recreere pentru turişti — se I
tete, în baza mandatului încre­ preşedintele Consiliului orăşenesc raţiei meşteşugăreşti. etajele". Dar .cum este gospodă­ ] află într-o stare deplorabilă. I
dinţat de adunările locuitorilor, al Frontului Unităţii Socialiste — Din constatările noastre, o rită apa potabilă de unii cetă­ l Geamuri sparte, acoperiş deterl- I
7 orat, tavane la... pămînt, pereţi X
încasează contribuţia în bani sta­ ţeni şi chiar în întreprinderi, în X cu „flori" de umezeală, „duşuri" *
bilită pe familii, .se ocupă de pro­ instituţii ? D.e multe ori, unii ce­ i în camere de la ploile ce sînt \
curarea materialelor de construc­ tăţeni cu locuinţe proprietate ' captate în... oale, vane şi fel de /
ţie, d.e buna organizare şi desfă­ personală care au grădini îşi udă 1 fel de vase aşezate pe podea. \
şurare a activităţii pe şantierele din abundenţă legumele, irosind l Aceasta este Imaginea de azi a i
de muncă patriotică pînă la fina­ .cantităţi apreciabile de .apă pota­ cabanei, în dezolant contrast cu ţ
bilă, pe care cei de la blocuri _ o \
frumuseţea naturii ce o încon-
lizarea obiectivelor, cînd înce­
tează şi mandatul ce le-a fost în­ aşteaptă în zadar. Alţii udă cit" e
credinţat. ziua de mare .strada pentru a nu
Comitetele de .cetăţeni sînt pen­ se face praf. In multe secţii, în s ■ duşuri ? Sau aşteaptă iarna, cînd i
tru noi un ajutor de mare preţ birouri, robinetele sînt lăsate \ nu va mai avea probleme cu... j I
/ ploile !
în realizarea programului de lu­ deschise pentru a curge apă rece.
Să mai amintim robinetele defec­
crări .edilitar-gospodăreşti, în ma­ te prin care se scurge o însem­
terializarea angajamentelor noas­ nată .cantitate de apă potabilă şi REFLECTOR
tre in toate .domeniile. Activita­ avem un tablou destui de clar al \ Privind cîmpurile pline de
tea desfăşurată pînă acum se con­ risipei .de apă ce se face în oraş. i furaje şi depozitele cam goale
cretizează în realizarea unor lu­ Curios, dar pînă acum nici 1 ale C.A.P. Birtin, Ţebea şi Lirn- I
crări de larg interes obştesc în î.JG.C.b., nici consiliul popular l ca Moţilor este uşor de desprins 1
de
ce
fel
gospodari
Valoare de 2 303 000 lei, faţă dş municipal nu au intervenit efici­ J ceste unitiţi. Nu s-or conduc a-1
fl băgat
l
1
2 467 000 lei ,cît prevede angaja­ ent pentru a curma risipa de .apă > ele zilele în sac, dar nu pot fi l
cu
fiecare
dimensiuni
-creşte
în
din
Petroşani
Cartierul
„Aeroport”
mentul anual. O .contribuţie deo­ an. Şi o dată cu noile construcţii, cresc şi copiii. Pentru el se ridică, ■potabilă. Poate de acum încolo... \ ignorate nici pierderile ce se >
? produc din cauza întinderii l
sebită la aceste .realizări şi-au a- noi obiective — .©um este creşa din imaginea de faţă. C. SANDU \ transportului nutreţurilor. Con- .'
I ducerile unităţilor vizate ce au I
^ de spus în această privinţă ? ^
Reprofilarea unor unităţi de alimentaţie publică în Valea Jiului
S BĂTĂUŞUL ŞI-A PRIMIT PLATA ^
In urmă cu ani, ponderea des­ .cerere de consum pentru produc­ . I-n repetate rinduri Dumitra i
facerilor de băuturi prin ■ unităţile ţie -proprie ? Este î cu condiţia să l Stoica, din Boşorod, îşi batea so-
fde alimentaţie publică .din Valea i. se ofere consumatorului ceea ce / ţia şi copilul şi-i alunga din ca- 1
flîului era incredibil de mare în pretinde el. De aceeaşi părere e ţ să. In ziua de 17 iulie, fiind din 7i
totalul vînzărilor. Se motiva a- vorbit tovarăşul Ionel Cazan, di­ şeful laboratorului Iosif Demeter, nou cu chef a făcut iar scandal. I
De astă dată i s-a infundat. Pen- «
tunci ,i _ locuitorul Văii .Jiului nu e rectorul întreprinderii. le de care trebuie să se ţină sea­ G.aroa sortimentală a .produselor !
■obişnuit să mănînce la restaurant. ma. Cu toate acestea, acţiunea pe. car.e le realizează unitatea sa ’ tru aceste fapte inumane a fost V
SEimpul a corectat mult această — Acţiunea a fost începută şi trebuie desfăşurată ,cu mai multă treoe de 140. \ arestat şi judecat potrivit pro- |
falsă impresie şi, de unde in ur­ ea trebuie dusă .cu toată consec­ perseverenţă. V.om vorbi .despre — Valea .Jiului — spune el ■ cedurii de urgenţă, conform pre- j
mă cu circa 5 ani ponderea pro­ venţa. Trebuie, desigur, timp pen­ două exemple din reţeaua res­ — s-ar preta la desfacerea \ vederilor Decretului 153/1970 şl }
condamnat la
3 luni închisoare, j
,
ducţiei proprii în totalul .desface­ tru realizarea .ei, căci a schimba pectivă, .care .sînt în măsură să mult mai multor produse de pa­ ţ Acum are timp să mediteze la 5
convingă pe ■oricine că dacă se
rilor era de abia 17 la sută, la profilul unei unităţi nu înseamnă tiserie, dar spaţiul actual de i modul in care trebuie să se i
începutul acestui an ea se ridica doar schimbarea firmei. Progra­ urmăreşte ,cu consecvenţă un desfacere a unor asemenea pro­ J comporte în familie şi societate, j
te circa 22 la sută. Măsurile pre- mul nostru de reprofilare are în scop, el se realizează. duse este insuficient. Acţiunea de
.văzute în recentul Decret al Con­ vedere cîteva modificări importan­ Restaurantul cu autoservire Tic- reprofilare a unor unităţi în pati- S „CURSE SPECIALE" J
siliului de Stat pentru sta­ te. Conform acestui program, res­ Tac, din Petroşani, a fost deja .-serii merge greu. Noi nu ne plîn- 1 \
bilirea programului unităţilor taurantul Tic-Tac din centrul Pe- transformat în unitate la care nu gem nici de <capa,citate de produc­ ! In autogara din Orăştie, în .
comerciale şi de alimentaţie troşaniului, de pildă, unitate la se servesc băuturi. Dar desfaceri­ ţie, nici de materie primă. Sîntem X ziua de 24 iulie, erau un număr \ 31- i;
/ de 5 autobuze: 3-I1D-437B ;
publică, pentru reprofilarea u- care, prin „tradiţie", se desfăceau le pe care el le realizează în în stare să facem faţă cererii re­ iX HD-561 ; 31-HD-4330 ; 31-HD-4596 ţ
;
nora dintre acestea de pe mari cantităţi de băuturi, a fost prezent sînt pe cale s ă depăşească ale de asemenea produse, numai i şi 31-I1D-953, care în locui tă- /
urmă au impus puncte de ve­ prevăzut să se transforme în res­ pe cele din perioada cînd aici se să se organizeze desfacerea lor la i'T bliţei cu ruta pe care circulă de )
dere noi. Alimentaţia publică se taurant cu autoservire, fără nici serveau cu precădere băuturi. nivelul cererii. l fapt, aveau una pe care scria îl
cere privită din alt unghi, din un fel de băuturi în afară de ră­ — _ Noi pregătim în fiecare zi Nu credem că cele două exem­ ,1 „Cursă specială". Acest proce- V
■care ne apare ca un serviciu so­ coritoare. O serie de bufete se 35—Î0 de feluri de mîncăruri — ple mai au nevoie de comentarii. l deu face ca oamenii să nu ştie l 1
1 din timp pe ce rută circulă au- 1
cial de mare utilitate în inten­ transformă în braserii, unele se spune Maria Bărbulescu, respon­ Ca să schimbi orientarea în con­ l tobuzele, iar atunci cînd şofqrii l
ţiile noastre de modernizare a desfiinţează, iar altele au devenit sabila unităţii — şi în orele de sum a cetăţeanului ce trece pra­ i pun tăbliţele cu rutele se pro- *
structurilor de consum, de elibe­ sau vor deveni unităţi de răcori­ •vîrf fac faţă greu cu servirea la gul unei unităţi de alimentaţie l duce o îmbulzeală de nedescris. X
rare a timpului social de folosin­ toare. Se ridică în această acţiune solicitări 1 O unitate asemănătoa­ * Cetăţenii fug de la un autobuz ’
ţe neraţionale cîteva probleme de fond, care re eu o găsesc foarte necesară şi publică, trebuie să-i oferi cît mai X la altul. Unii urcă, alţii coboară X
multe alternative de ales. De­
Acest nou mod de a vedea lu­ trebuie rezolvate. De pildă, ,nu în cartierul Aeroport. altfel, începutul acţiunii în mu­ / pentru că s-au urcat în alt auto- 7
X buz decît cel în care trebuia. X
crurile a stî-rnit pe alocuri reac­ în toate oraşele municipiului, or­ Iată că e pe cale să se distrugă nicipiu oferă perspective încuraja­ i Oare la autogara din Orăştie-,
ţii sceptice. Falsa impresie, cum ganele locale au căzut de acord o falsă impresie cum că locatarii toare. Ponderea producţiei proprii a 1 este secretă ruta pe care circu- 7
•că în condiţiile reprofilării s-ar în privinţa profilului unor unităţi Văii Jiului nu caută restaurantul crescut în totalul vînzărilor de ia 1 lă autobuzele care aparţin Au-1
produce o ..cădere" a sectorului propuse pentru reprofilare. Noi pentru a servi masa. Desigur, nu 22 la 24 la sută, procent nemai- i tobazei T.A. din localitate ? Un- i
de ^alimentaţie publică, nu trebuia avem contractat dinainte un fond poate să-l caute pe acela care întîlnit pînă acum în această re­ ' )__________ ___ şi solicitudinea i
de-I
respectul
însă lăsată să prindă rădăcini în de marfă. In baza contractelor, nu-i oferă decît un simulacru de ţea. Iată că e posibilă reorienta- I pentru informarea (nu dezinfor- ^
faţă de călători ? Unde-i grija ’
concepţia unor lucrători din sec­ furnizorii ne trimit marfă, care preocupare -pentru pretenţiile lui r-ea consumatorului ţ e absolut ■' marca) călătorilor asupra rute- t
torul respectiv. trebuie desfăcută, căci stocarea ei culinare. necesară chiar. 'Sînt motive te­ l lor pe care circulă autobuzele 7 1
Cum este privită acţiunea de ar însemna fie degradarea, ca în Alt exemplu, habora.to.rul cen­ meinice care reclamă impulsiona­ ^ Conducerea Autobazei T.A. tre- ^
reprofilare te nivelul conducerii cazul berei, fie imobilizarea de tral de .cofetărie — patiserie din rea schimbării profilului unită­
Î.C.S.A P. Petroşani ? Despre cîte- valori. Petrila şi-a sporit, in condiţiile ţilor propuse pentru reprofilare. i buie să-şi spună cuvîntul de- ^
va aspect-” de .ei, despre unele JDesIgur, cele afirmate de tova­ reprofilării, .desfacerile de la 300 Ispre această practică. ^
.probleme pe care le ridică ne-a răşul director sînt probleme rea­ la peste 800 mii lei lunar. Nu e ION CIOCLEI