Page 66 - Drumul_socialismului_1975_07
P. 66
fi. »«fvmusrrui.UI publ:
aaggggggggSg ■BWfflBagB
Î N T R E P R I N D E R E A c h i ■&5ea
DE LA TANIN LA
Produse din mase plastice-
MASE PLASTICE
In peisajul industrial hune-
dorean, întreprinderea chimico
Orăştie şl-a cucerit locul său
binemeritat, de prestigiu, ca scule şi matriţe de Înaltă călit
un colectiv oarecum original,
inedit prin specific şi preocu
pări, imprimând un pitoresc prelucrare a maselor plastice larizat în jurul său noi gene masă, le punem în coşuleţele adică diverse tipodimensiuni rama bordului
aparte paletei producţiei in — exponentul puterii chimiei raţii de muncitori, maiştri, din plastic produse aici. Da de coluri şi ramificaţii, plăcile butoane şi ac
dustriale a judeţului. „Chimi Intr-o economie modernă — şi tehnicieni şi ingineri, cei care fel, cînd bem o sticlă de bere C.F.R., folosite la îmbinarea din portiere, .
ca" — cum obişnuiesc localni hale de matriţerie-sculărie. astăzi stăpînesc cu pricepere sau de pepsi, de frucola, sticla liniilor de cale ferată, ca şi ră, cutia şi c
cii să numească cea mai mare De la 3—1 maşini de prelu complexele instalaţii în care este luată din „naveta" speci torului — iat;
cele peste 100 de repere auto
unitate economică a Orăştiel crare a maselor plastice, cu „fierb" polistirenul, relonul şi ală, pentru bere sau pepsi. (pentru Dacia 1 300, ARO, piesele auto ci
— este, la urma urmei, pri oare a început noua epocă a tot ceea ce numim mase plas Ghivecelor cu flori de prin autocamioane ROMAN — Die pale maşinile
vind mai profund, un nume întreprinderii prin anii ’60, la tice, realizînd... balcoane le imprimăm un as Să amintim
generic pentru întregul proces 8 în 1964 şi la sute astăzi este pect mai plăcut punîndu-le în sel, DAC ş.a.) reprezintă ceea mă sortimenla
ce se cheamă producţia de în
de metamorfozare a producţi un drum relativ scurt in timp, O-LARGĂ GAMĂ DE cutiile speciale din plastic. locuitori ai pieselor din me
ei şi, odată cu aceasta, a oa dar dens, consistent în reali Găleţi cu dublă deversare, es
menilor de aici. Pentru că, zări şi împliniri, tehnologice PRODUSE tetice, într-un colorit variat, tal sau alte materiale.
numai chimic se pot produce şi umane. De la micile cutioa atractiv, coşuri pentru rufe Geamurile pentru corpurile
asemenea transformări — de re de ambalare a medicamen In secţia a Il-a, „mase plas sau coşuleţe pentru tacîmuri, de iiuminat-semnalizare faţă
profunzime, structură şl vite telor — cele numite de primii tice", privirile nu se pot sta ligheane, tăvi pentru pahare, şi spate la „Dacia 1300“, grila
ză — cum s-au produs in a- operatori chimişti la mase biliza. Maşini mai mici sau e- butoaie pentru diverse lichide, (masca), ornamentele farurilor,
ceastă unitate care numai cu plastice „sarpagan" — la pro norme, în combinaţie cu mul canistre, pînă şi rechizite şco
15 ani in urmă îşi trăia cele dusele de astăzi — peste 600 ticolorul şi multiformatul pro lare —, toate le întîlnim în
britatea prin cele cîteva aşa- de repere industriale şi de duselor, îţi fură ochii. Profi jurul nostru şi toate au trecut
mumite ateliere l de fabricare larg consum —, drumul parcurs lată pe repere industriale şi de pe planşetele proiectanţilor
a taninului, a plgmenţilor, a de colectivul ce creştea odată bunuri de larg consum, pro de la „Chimica" Orăştie în a-
piroluzitei. Dacă piroluzita a cu înălţarea noilor hale şi in ducţia secţiei deţine ponderea telierele de matriţerie-scu
dispărut din nomenclatorul stalarea maşinilor de injecţie valorică în producţia între lărie, de unde au fost luate şi
produselor întreprinderii, în sau suflare, maşini de cea prinderii, concretizată în peste montate, ca matriţe, pe maşini
timp ce atelierul de pigmenţi mai modernă tehnicitate, acest 600 de repere, dar e greu să de injecţie sau suflare, în care
— oxizi galben şi roşu de fier drum lasă în urmă semnele a- precizezi i gama produselor materia primă a suferit, ter
mic, metamorfoza în produse
— a devenit o secţie moderni mintirilor frumoase, dar şi ale din mase plastice este în con finite.
zată, atelierul de tanin a ră zbuciumului creator. Adevăra tinuă diversificare I
mas un martor al trecutului şi tă şcoală de formare a oame Cu toţii le întîlnim zilnic,
prezentului, va fi şi al viito nilor, exigenţele chimiei s-au în jurul nostru : în / căminul REPERE INDUSTRIALE
rului acestei unităţi. Un mar tradus in acoperirea necesa nostru, în florării, în autotu
tor al transformării a ceea ce rului de cadre calificate, cu rism sau în autobuz, în unită Şl PIESE AUTO
nu o dată a fost numit „o fa întregul personal necesar, ri ţile în care lucrăm. Cînd cum
brică într-o grădină sau o dicat din forţele şi resursele părăm pîine, aceasta este Ponderea însemnată a pro
grădină de flori cu o fabri oraşului. Un colectiv mic la transportată în acele lăzi de ducţiei secţiei o deţin însă
că ?“ mai întîi într-un şantier început, dar destoinic şi des masă plastică numite navete ţ reperele industriale. Fitinguri-
şi apoi in hale moderne, de chis spre aspiraţii noi, a po- cînd punem feliile de pîine pe le — de presiune şi scurgere,
WWWw;"v;:X v-.o V.;:;
Butoaie pentru acizi
BMiil -. 5 ; m' 5 ţ i>'M < -â' si;
^ (V
j* îliNfev*
:
Wv-i
îţiî ' 1 s
Navete (ambalaje pentru stlaie şi pentru pîine). FUInrnri
. . -............................. — i A-----------------------------------
