Page 68 - Drumul_socialismului_1975_07

’ATE MARŢI, 29 IULIE 1975
SCSZEC3S

5 numeroase exportului : cutia Pentakon, REDUCTOARELE DE
■ii, colierele racorduri pentru aspiratoare,
a plalonie- repere pentru roboţi casnici şi TURAŢIE Şl MATRIŢELE,
ul acumula- frigidere. Totul este făcut de i *
eva dintre circa 700 de muncitori, opera­ UNICATELE
■e sînt echi-
ia 1300". tori, mecanici, tehnicieni, maiş­
tri, ingineri, între care opera­
sculăria,
mecanică,
Secţia
i anume gâ­ torii Gh. Tudorache, Veronica este ceea ce putem numi pilo­
şte destinată Sandu, Dafina Păran, Nicolae nul de încercare a capacităţii Reduotori de turaţie
Măglaş, Ambrozie Bălăneanu, tehnice a colectivului între- de realizarea unor produse- Toma Adam, Costică Rahovea-
unicat. Secţia a asimilat teh­ nu...
nologia de producere a grile­
lor pentru reactorul Teneko OXIZI! DE FIER -
de la Combinatul chimic Cra-
cii de aici s-au specializat în iova, realizare de mare impor­
a da metalului cele mai com­ tantă pentru economie, fiindcă VALORIFICARE A
plicate forme şi funcţionalităţi. a eliminat importul acestor
Asigurînd necesarul de scule grile din străinătate, pe valu­ DEŞEURILOR DE
şi matriţe pentru întreprinde­
re, secţia este şi unul dintre tă. De asemenea, tot cu elimi­ ’ TABLĂ
principalii furnizori . pentru narea importurilor s-a soldat
alţi beneficiari din industria reuşita colectivului secţiei în Secţia i chimie cuprinde In
Piese — frigider chimică. Dar nu numai matri­ producerea unor piese necesa­ perimetrul său şi atelierele de
re Uzinei de aluminiu de lă
ţele au dus faima secţiei. Re- producere a pigmenţilor, adică
Boko Iosif, Ilie Munteanu, E- prinderii. Dispunînd de bate ductoarele de turaţie, produse Slatina, a altor piese, scule şl a oxizilor de fier — roşu şl
lena Medrea, meeanicii-lăcă- moderne de fabricaţie, de pentru diverşii beneficiari, repere pentru fabricile de hîr- galben —, folosiţi în industria
tuşi Ion Demcea, Ion Stuparu, turnătorie proprie, de maşinile- R.S.O. şi R.S.V., F.TJ.Iî,. sau tie şi celuloză. Toate aceste coloranţilor. Această secţie
Ion Gheorghe, maiştrii Petre unelte necesare — înţelegem î.'B.b., R.R.D. şi F.F. 44 sînt succese sînt datorate oameni­ era, în urmă cu un deceniu,
lor, oamenilor legaţi de aceas­
Pitoiu, Ioan Bristan, Viorel maşini de cea mai modernă cunoscute astăzi în toată ţara. locul de muncă spre care nu
Reduotoare tip melc-roată mel- tă secţie de la începuturile ei. se prea îndemnau noii anga­
oată sau reduotoare cu pinioa- Şi, putem numi aici mecanici- jaţi. O clădire sordidă şi o
nie fac dovada capacităţii de iăcătuşi nenumăraţi. Ne vom instalaţie primitivă ce părea
asimilare, de orientare asupra rezuma însă la ci ţi va, cel pe că produce mai mult praf ce
necesităţilor altor întreprin­ care-i putem numi „mijloace spunea de departe că „acolo e
deri. fixe" ale secţiei : Ioan Berei, pigmentul", a fost transforma­
Dar aceste capacităţi ale co­ Severin Dicu, Mitică Domna- tă într-un atelier modern, do­
lectivului sînt demonstrate şi ru, Vasile Bogdan, 'Ioan Şuteu, tat corespunzător, cu o măsivă
reducere a poluării exterioare,
cu o producţie crescută, cu
mfecanizarea a numeroase ope­
Piese auto „Dacia 1SOO" raţii de fabricaţie. Aici, deşe­
Boldea, Gheorghe Munteanu, factură tehnică — şi încadra­ urilor din tablă de fier li se
controlorii de calitate Elisabe- tă cu tehnicieni şi muncitori dă o nouă valoare, prin proce­
ta Munteanu, Dorica Dînşo- de înaltă ca-lifioare, cu speci­ sul tehnologic de oxidare a
rean, Floarea foainian sînt, aşa alişti, secţia, pornită şi ea de lor. Pe lîngă producţia de se­
după cum spunea inginerul şef dată relativ recentă pe drumul rie mare, pentru industrie, aici
de schimb Ambrozie Huţa, modernizării, s-a consolidat se produc oxizi — bunuri de
„oamenii noştri de bază". ca o unitate model, şi continuă larg consum, pentru uzul cas­
Dar produsele din mase cursa înzestrării tehnice oda­ nic, necesari diverselor utili­
plastice n-ar exista dacă n-ar tă cu cea a diversificării şi a- tăţi curente în gospodăriile ce­
tăţenilor, care Se livrează in
fi secţia sculărie, un alt co­ similării celor mai complicate ambalaje rezistente, estetice.
lectiv destoinic, care, aparent, piese, matriţe pentru maşinile (Materiala publicate la cerb- I
prin pondere şi productivitate, de la secţia mase plastice. rea întreprinderii cliiinice
poate imprima întreprinderii Adevăraţi sculptori în me­ Orăştie)
un specific... metalurgic. tal, sculerii-matriţerî, mecani­ Oxizi de fler (pigmenţi galben şl roşu)